Metode si tehnici de cercetare sociologica

Ca metoda de cercetare stiintifica, ancheta este ceva suficient de ciudat pentru a fi tratata de fiecare data cu maxima circumspectie; nu e nici observatie, nici experiment, dar e si observatie (sesizam si inregistram niste fapte observationale) si cumva si experiment (provocam reactii, in mod deliberat, dupa o reteta prealabila).

Ce am zice despre un medic care ar pune diagnosticul si ar fixa tratamentul corespunzator exclusiv pe baza unor intrebari puse, eventual la telefon, pacientului? Cum sa te bazezi pe ceea ce iti spune pacientul – opinii, sentimente, declaratii de intentie, evaluari, cunostinte? Nu mai vorbesc despre chimist, fizician, biolog etc., pentru care ideea de a-si intreba, in sens strict verbal, obiectul si de a procesa raspunsurile, strict verbale, ale acestuia este pur si simplu inepta. Nu argumentez aici necesitatea completarii observationale a oricarei anchete. Doresc neaparat sa evidentiez caracterul straniu, atipic al anchetei ca metoda de cunoastere stiintifica, cel putin in perspectivele epistemologice traditionale
- scopul meu cu evidentierea acestei stranietati nu este discreditarea anchetei ca metoda valabila (stiintifica) de cunoastere. Scopul meu este sa va previn asupra rigorilor pe care le pretinde ancheta, sub amenintarea unor erori potentiale incomparabil mai mari decit in cazul altor metode cunoastere. Sau, mai concret, sa luam foarte in serios sursele de eroare la care ea poate expune activitatile noastre de cunoastere, pentru a gestiona si neutraliza cu maxima dibacie aceste surse de eroare;

- din punct de vedere lingvistic, genul proxim al anchetei sociologice este continut de substantivul „ancheta” si de corelativul sau actional, verbul „a ancheta”. Daca dam la o parte invelisul neologistic, ajungem la frantuzescul en-quete (unde e-ul subliniat are accent circumflex, pe care nu stiu sa-l pun din calculator). Ceea ce inseamna ca, in latina originara era urmat de un s. Recunoastem astfel etimonul quest si sensul lui de baza, cel de „intrebare”, respectiv de „a intreba, a pune intrebari”;
    - din punct de vedere semantic, ancheta face parte din aceeasi familie cu intervievarea, corespondentul romanesc pentru francezul entretien (textual „intre-tinere”), respectiv pentru englezul interview (textual „intre-vedere”). Nu cred ca putem cunoaste cu exactitate contextele in care sensul celor doua cuvinte-sursa (respectiv entretien si interview) s-a deplasat de la ideea de egalitate, de simetrie intre interlocutorii angajati in „intre-tineri”/ „intre-vederi” la ideea de asimetrie, foarte clara astazi atit in cele doua cuvinte-sursa, cit si in echivalentele lor semantice romanesti, respectiv „ancheta” (foarte tare) si „intervievare” (mai blinda). in mod sigur insa e vorba despre procese de normalizare sociala a unei clase foarte speciale de interactiuni, caracterizabile astfel:

1. Decizia la nivelul metodei
- 1.1. Definitie si istoric
- 1.2. Schita de taxonomie a anchetelor sociologice
- 1.3. Problematica validitatii si fidelitatii anchetei. Prudente si alte instructiuni generale de constructie a instrumentelor de masura specifice anchetei si a contextului de masurare aferent. Situatia interogativa
- 1.4. in ce situatii alegem metoda anchetei (criteriile de decizie)
    2. Decizia la nivelul tehnicilor si procedeelor. Instructiuni specifice de constructie a instrumentelor de masura specifice anchetei si a contextului de masurare aferent. Pe ancheta prin chestionar, ca tehnica tipica pentru metoda anchetei
- 2.1. Re-priza. Decizia metodologica in cascada
- 2.2. Decizia la nivelul tehnicilor de ancheta
- 2.3. Decizia la nivelul procedeelor de ancheta
- 2.4. Ancheta sociologica prin interviu
    3. Tehnici si procedee de ancheta care merita o prezentare distincta (pentru ca sint frecvent utilizate sau pentru ca prezinta specificitati utile)
- 3.1. Interviul de profunzime (indepth interview) si interviul de grup (focus-group)
- 3.2. Interviul de evaluare in managementul resursei umane
- 3.3. Ancheta Delphi
- 3.4. Sondajul (de opinie) electoral. Povestea indicelui de stabilitate
- 3.5. Sondajul de audienta tv