Desen tehnic si geometrie descriptiva

Desenul unui produs finit (bun material) trebuie sa asigure exhaustivitatea informationala cu privire la acel produs cu privire la: -forma si dimensiunile produsului finit (bun material in constructia de masini), -elementele de precizie si de calitate a produsului, -locul si rolul functional in ansamblul din care face parte - daca este vorba de un reper, adica un element component al unui produs care are o logica functionala conturata, -materialul, conditiile tehnice si tehnologice de executie ale produsului.

Complexitatea informatiilor furnizate de un desen tehnic – informatii care asigura comunicarea intre conceptie si executie, precum si intre producator si client – asigura desenului tehnic un rol determinant in viata unui produs si prin faptul ca reprezinta forma cea mai concisa si mai sintetica de comunicare in domeniul tehnic. Acest fapt asigura importanta cunoasterii normelor, a elementelor conventionale utilizate in reprezentarea plana a corpurilor geometrice spatiale si gradul ridicat de universalitate a acestor norme si reguli. Desenul tehnic, ca existenta si modalitate de realizare este definit de standarde cu intindere nationala, europeana si internationala.

La nivelul Romaniei fiinteaza Institutul Roman de Standardizare – IRS – organism de specialitate al administratiei publice centrale, subordonate guvernului, care are ca obiect de activitate realizarea strategiei de standardizare, acreditare si certificare in domeniul produselor – bunuri si servicii. IRS este membru al Comitetului European de Standardizare

CUPRINS
PARTEA I - NOTIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC
CAPITOLUL 1 INFORMAtII TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL DESENULUI TEHNIC
CAPITOLUL 2 REPREZENTAREA PIESELOR iN PROIECtIE ORTOGONALA
CAPITOLUL 3 COTAREA DESENELOR TEHNICE
CAPITOLUL 4 PRECIZIA PRODUSULUI FINIT
PARTEA A - II - A - GEOMETRIE DESCRIPTIVA
CAPITOLUL 5 PUNCTUL IN GEOMETRIA DESCRIPTIVA
CAPITOLUL 6 POZITII RELATIVE A 2 DREPTE SPATIALE
CAPITOLUL 7 PLANUL IN GEOMETRIA DESCRIPTIVE
CAPITOLUL 8 POZITII PARTICULARE ALE UNUI PLAN FATA DE PLANELE DE
PROIECTIE
CAPITOLUL 9 POZITII RELATIVE A DOUA PLANE SPATIALE
CAPITOLUL 11 PUNCTUL SPATIAL SI DREAPTA SPATIALA, IN RAPORT CU UN
PLAN OARECARE
CAPITOLUL 11 METODA SCHIMBARII PLANELOR DE PROIECTIE
CAPITOLUL 12 METODA ROTATIEI
CAPITOLUL 13 METODA RABATERII
CAPITOLUL 14 PROIECTAREA CORPURILOR GEOMETRICE IN SISTEMUL PARALEL
ORTOGONAL. STABILIREA VIZIBILITATII CORPURILOR GEOMETRICE
CAPITOLUL 15 SECTIUNI PLANE IN CORPURI GEOMETRICE
CAPITOLUL 16 CONSTRUCTIA GRAFICA A DESFASURATELOR CORPURILOR
GEOMETRICE
BIBLIOGRAFIE