Referat Comertul international

In economia  mondiala au loc numeroase fluxuri economice de bunuri, servicii, capital, investitii, cunostinte, forta de munca. Dintre acestea, comertul reprezinta fluxul cu cea mai mare vechime, stabilitate si pondere. Comertul mondial reprezinta, de fapt, fluxul de import si export dintre economiile nationale.

Comertul exterior al fiecarei tari constituie conditia principala a cresterii economice, deoarece pe calea importului ea poate sa-si procure bunurile si serviciile care ii lipsesc si de care are nevoie, iar prin export, poate sa desfaca in afara cantitatile care ii prisosesc.

Din perspectiva teoriei economice, comertul este asociat cu schimbul oneros. Alain Samuelson il citeaza pe Adam Smith aratand ca acesta din urma identifica o dubla relatie intre diviziunea muncii si schimb. Pe de o parte, schimbul este la originea diviziunii muncii, pe de alta parte diviziunea muncii progreseaza, amplificand piata, respectiv proportiile schimbului in societate. Prima dintre aceste asertiuni, fondata pe ideea ca oamenii urmaresc sa-si satisfaca interesele prin intermediul celorlalti, prin schimb, a generat conceptul de „Homo Economicus”, puternic exploatat ulterior de catre Vifredo Pareto. Astfel comertul este considerat un element central al existentei sociale. Cum arata tot Adam Smith: „Fiecare om devine un fel de negustor si societatea insasi devine o societate comercianta”. Potrivit lui Alain Samuelson, pentru Adam Smith si discipolii sai analiza societatii din punctul de vedere al economiei politice se rezuma la explicarea modului in care functioneaza schimbul, aceasta avand ca o consecinta secundara si faptul ca bunurile nu mai sunt considerate ca satisfacand trebuinte de consum, ci, ca mijloace de a obtine alte bunuri.

O abordare mai restrictiva în privinÅ£a conceptului teoretic de comert ofera profesorul Ion Stanescu. Acesta arata ca numai o parte din bunurile consumate sau utilizate in economie fac obiectul schimbului (altele nu: autoconsum, bunuri libere, binefacere, dobandirea prin forta), dar nu toate cele care fac obiectul schimbului sunt marfuri, ci numai acelea destinate schimbului prin insusi scopul producerii lor. Ansamblul proceselor prin care marfurile trec de la producator la consumator reprezinta circulatia marfurilor. Aceasta se poate realiza prin relatii directe sau prin intermediari specializati: negustorii.