Curs Factorii comunicarii politice

Fenomenul comunicarii politice – forma aparte de actiune colectiva – rezulta din corelarea a sase variabile sau factori: agentul (sau autorul), instrumentul, contextul, impulsul intentionat, maniera de realizare (sau infaptuire) si rezultatul. in cele ce urmeaza vom cauta sa precizam succint locul si rolul fiecarui factor mentionat, pentru a fi in masura, apoi, sa indicam subactele comunicarii politice care corepund acestora.

Potrivit unei definitii general acceptate in cadrul teoriilor actiunii, pot fi socotiti autori ai unui eveniment si agenti ai actiunii care il provoaca doar persoanele ale caror impulsuri intentionate sunt cauze ale evenimentului respectiv. Daca un eveniment survine independent de comportamentele intentionate (sau nu) ale unei persoane, atunci aceasta persoana nu poate fi considerata autor al evenimentului. Spre exemplu, eu nu sunt (co) autor al ameliorarii (sau al degradarii!) invatamantului superior romanesc, decat daca se poate proba faptul ca actele mele au concurat la crearea acelei situatii si ca, in absenta impulsurilor mele intentionate, o atare situatie nu ar fi survenit. Pe de alta parte, cineva poate fi tratat ca autor al unui eveniment chiar daca nu l-a dorit sau l-a considerat improbabil. Astfel, saracirea unor largi categorii de romani – pricinuita de inflatie, incoerenta legislativa, coruptie, incompetenta etc. – poate fi imputata in buna masura actualei clase politice romanesti, chiar daca admitem ca a fost de buna-credinta si nu a urmarit in mod pervers crearea acestei situatii.