Termotehnica constructiilor - istoric, notiuni utile

In fizica aristoteliana caldura era considerata una dintre caracteristicile active ale unui corp. Astfel, fierbinseala impreuna cu opusul sau raceala si uscaciunea impreuna cu opusul sau umezeala, erau considerate  calitasi care defineau diversele corpuri.

Mai tarziu, RENE DESCARTES(1596-1650) si ROBERT HOOKE(1635-1703) au descris caldura ca pe miscarea neancetata a particolelor.

Ulterior, olandezul HERMAN BOERHAAVE(1668-1738) si alsii au descris caldura ca pe un fluid invizibil,( pe care l-au numit flux caloric) care poate fi transmis de la un obiect la altul.
inca din sec.XVIII, contele RUMFORD BENJAMIN THOMPSON(1753-1814) a observat, cu ocazia fabricarii sevilor de tun ca la perforarea acestora se produce o mare cantitate de caldura si a ajuns la concluzia ca aceasta se transmitea sevii prin intermediul miscarii.

Dupa aceea, N.L. SADI  CARNOT(1796-1832) intrigat de faptul ca motoarele cu abur britanice erau mai eficiente decat cele fransuzesti si-a propus sa construiasca o masina termica care sa funcsioneze cu randament maxim. Asa a inceput sa studieze posibilitasile obsinerii lucrului mecanic din caldura. in anul 1824 si-a publicat la editura Universtasii Sorbona din Paris rezultatele cercetarilor sale in lucrarea cu titlul: ”Reflections sur la puissance motrice du feu”(Reflexii asupra puterii motrice a focului). Aceasta lucrare a ramas aproape necunoscuta timp de 10 ani pana cand CLAPEYRON a comentat-o in „Jurnnal de l”Ecole Polytechnique”.

Anul publicarii de catre N.L. SADI  CARNOT a lucrarii sale (1824), deci  inceputul sec.XIX este considerat momentul istoric in care teoria conform careia caldura este o forma de miscare, a invins teoria fluxului caloric.
          N.L. SADI  CARNOT  descoperise in esensa urmatoarele:
1.  Eficiensa unui motor termic depinde de diferensa de temperatura dintre:
   - TM (temperatura sursei care determina miscarea) si:
   - Tm (temperatura in care motorul isi ”descarca” excesul de caldura, respectiv temperatura mediului in care funcsioneaza motorul).
2. Procesele termodinamice deschise nu sunt indicate in obsinera lucrului mecanic in cantitasi industriale, din cauza imposibilitasii de a readuce sistemul in starea inisiala. De aceea el a considerat ca doar Procesele termodinamice inchise permit obsinerea de lucru mecanic in orice cantitate prin repetarea procesului termodinamic.