Planul contabil - instrument de normalizare si de structura a contabilitatii

Literatura contabila prezinta doua sisteme de organizare a inregistrarilor contabile: sistemul clasic si sistemul centralizator. Sistemul clasic presupune descompunerea activitatii de inregistrare contabila pe trei faze. Intreprinderile (societatile) care aleg sistemul clasic procedeaza la adaptarea acestuia, deoarece ele doresc sa isi cunoasca pozitia in raport cu fiecare client si cufiecare furnizor.

Ca urmare, se realizeaza o dedublare a registrului cartea mare, fapt care conduce la distingerea unui registru general cartea mare si a unor registre auxiliare cartea mare pentru clienti si furnizori. in registrul general cartea mare se deschid doua conturi colective, unul pentru „Clienti” si altul pentru „Furnizori”. in registrele auxiliare cartea mare se deschide cate un cont pentru fiecare client si pentru fiecare furnizor. Acest lucru face posibila cunoasterea pozitiei intreprinderii fata de fiecare client si fata de fiecare furnizor.

Sistemul clasic de inregistrare in contabilitate prezinta avantajul ca este foarte simplu. El nu poate fi utilizat insa in intreprinderile care depasesc o anumita marime, deoarece nu permite divizarea activitatii contabile. Sistemul centralizator presupune utilizarea a numeroase registre-jurnal. Fiecare dintre aceste registre, numite registre-jurnal auxiliare, corespunde unui tip de operatii: cumparari, vanzari, conturi la banci, casa, operatii diverse etc. Periodic, dar cel putin o data pe luna, se procedeaza la centralizarea informatiilor din jurnalele auxiliare si la intocmirea unui registru-jurnal general.