Curs Dreptul administrativ

Administratia publica isi concretizeaza activitatea prin acte juridica , in sensul de manifestari de vointa care au scopul de a naste, modifica sau stinge drepturi si obligatii (acte juridice) si prin diferite fapte si operatiuni materiale, concrete, administrativ productive sau prestatoare de servicii.

Scopul administatiei este sa satisfaca nevoi sociale de interes public, sa puna in executare legile, ceea ce presupune preponderenta faptelor si operatiunilor concrete materiale in raport de actele juridice.
In perioada interbelica, problema actelor care emana de la administratie era caracterizata prin sintagma actele puterii executive si se identificau 2 mari categorii de acte respectiv:
a)    actele administrative de autoritate – notiune care evoca actele nilaterale ale puterii executive guvernate de un regim de putere publica
b)    actele de gestiune – care erau actele bi sau multi-laterale ale executivului, guvernate de un regim de drept comun – respectiv contractele (lato sensu)
In doctrina postbelica ua fost utlizate 2 concepte, respectiv actul de drept administrativ – prin care se urmarea scoaterea in evidenta a regimului juridic aplicabil acestor acte, care este unul de drept administrativ si un al doilea concept actele administrative – prin care se releva cu precadere autoritatea de la care emana aceste acte, respectiv administratia publica.

Notiunea de act administrativ de autoritate , ca si cea de gestiunea s-au regasit si in doctrina si legea de dupa 1990, insa adoptarea Constitutiei din 1991 a consacrat notiunea sau conceptul de act administrativ prin art.52 din constituie potrivit careia persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

Consacrare constitutionala regasim si in art. 126 alin.6 , potrivit caruia controlul juecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea contenciosului administrativ este garantat cu unele exceptii, respectiv actele care privesc raporturile cu Parlamentul si cele de comandament cu caracter militar.
Daca aceste texte constitutionale folosesc expresis verbis notiunile de act administrativ exista si alte prevederi care fac referire la acesta institutie, in general , sau la categorii de acte administrative in particular exem. art. 123 alin.5 , consacra rolul Prefectului calificat in doctrina si lege (554/2004 a contenciosului administrativ) de tutela administrativa in baza caruia acesta poate sa atace in fata instantei de contencios administrativ un act al consliliului local, al celui judetea si al primarului pe care il considera ilegal, ceea ce atrage suspendarea de drept (oper legis) a actului astfel atacat. Precizam ca actele consiliului local si cele ale consiliului judetean se numesc hotarari, iar cele ale primarului dispozitii.