Curs Societati Comerciale

Modalitatea si conditiile in care actionarii exercita dreptul de vot este cenzurat pe calea actiunii formulate in temeiul art. 132, ocazie cu care se verifica concordanta acesteia cu dispozitiile legale sau ale actului constitutiv. Dupa cum vom observa in sectiunea dedicata acestei actiuni, nerespectarea conditiilor Legii nr. 31/1990 privitoare la convocare, desfasurarea si luarea hotararilor adunarii generale ale actionarilor, atrage, in cele mai multe cazuri, anularea ori nulitatea acesteia.

Exista anumite situatii in care, desi nu se poate sustine ca o hotarare a adunarii generale a actionarilor contravine vreunei dispozitii legale ori statutare, totusi prin cele hotarate sunt favorizati anumiti actionari in dauna celorlalti; la o prima analiza, aceasta situatie nu este altceva decat consecinta fireasca a aplicarii principiului majoritatii, insa in masura in care o astfel de hotarare este contrara interesului societatii, iar scopul este doar de a favoriza actionarii ce au votat in acest sens, vom fi in prezenta unui abuz de majoritate. Vom fi in prezenta unui abuz de minoritate ori de cate ori se incearca a se intarzia luarea ori executarea unor hotarari ale adunarii generale prevalandu-se de diverse dispozitii legale ori statutare menite protectiei unor astfel de actionari, insa exercitate nu cu respectarea finalitatii acestora, ci doar cu scopul de a proteja propriile interese in dauna celorlalti actionari. in doctrina s-a conturat si notiunea de abuz de egalitate spre exemplu a fost sanctionat abuzul constant al unui asociat egalitar de a vota transformarea societatii in societate pe actiuni, majorarea de capital social cu scopul de a imbunatati situatia financiara a societatii.

Temeiul juridic. Dreptul subiectiv trebuie sa fie exercitat potrivit cu scopul sau economic si social (art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoa­nele fizice si persoanele juridice). De asemenea, exercitarea dreptului subi­ectiv trebuie sa fie in acord cu legea si morala (art. 5 C.civ.) si sa fie facuta cu buna-credinta (art. 970 alin. 1 C.civ.), in caz contrar se poate angaja raspunderea civila,  fara insa a se confunda cu raspunderea civila delictuala2, intrucat natura raspunderii generata de savarsirea unui abuz de drept va fi determinata de insasi natura dreptului exercitat abuziv3.