CURS DREPT PENAL: RASPUNDEREA PENALA

Incarcat la data: 29 Mai 2009

Autor: AlexandruS

Pret: 50 credite

Def: Este forma de raspundere juridica, ce intervine atunci cand se savarseste o infractiune, moment in care ia nastere un raport juridic intre subiectii de drept. I. Principii fundamentale: a). Legalitatea raspunderii penale b). Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale (art. 17, alin. 2) c). Personalitatea raspunderii penale d). Principiul umanismului e). Principiul inevitabilitatii rapsunderii penale f). Principiul individualizarii raspunderii penale g). Principiul celeritatii si operativitatii raspunderii penale h). Prescribilitatea raspunderii penale II. Cauzele care inlatura raspunderea penala: - Amnistia - Lipsa ori retragerea plangerii prealabile - Impacarea partilor - Prescriptia raspunderii penale Amnistia inlatura raspunderea penala ca urmare a unui act al puterii de stat. Este un act constitutional al puterii de stat si de asemenea este un act penal. Fundamentul prescriptiei este legat de factorul timp. Diviziunile dreptului Conform juristului, dreptul roman era divizat in: - Drept public - Drept privat I. Dreptul public reglementa pe de-o parte organizarea statului si pe de alta parte relatiile dintre stat si cetateni. II. Dreptul privat era impartit in 3 ramuri distincte: 1. Jus civilae (dreptul civil) 2. Jus naturae (dreptul natural) 3. Jus gentium (dreptul gentilor) 1. Dreptul civil are 3 sensuri: a). cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetatenii romani (dreptul quirita). Era un drept exclusivist in sesnul ca actele juridice consacrate prin normele dreptului civil erau accesibile numai cetatenilor romani. b). Dreptul civil se confunda cu jurisprudenta. c). Dreptul civil care include dreptul privat, mai putin dreptul praetorian, creat de praetori pe cale procedural. 2. Dreptul natural = totalitatea normelor care reglementau relatiile omului cu divinitatea (legile naturale stabilite de divinitate). Acest drept era vesnic si imoabil. 3. Jus gentium avea rolul de a reglementa relatiile dintre cetateni si peregrini. Fata de jus civilae acest drept era mai evoluat intrucat el reflecta amploarea relatiilor comerciale, si de regula se formeaza prin simplul accord de vointa al partilor. Nu este strans in conditii de forma, cum este jus civilae. Cu timpul acest drept a inclus si dreptul civil. Astfel incat in timpul imparatului Justinian jus gentium se aplica la nivelul intregului imperiu. Al doilea sens reglementa totalitatea normelor privind relatiile dintre statele cetatii (dreptul international public). Uneori se confunda cu dreptul natural pentru ca, in opinia unor juristi clasici, existau in dreptul privat, norme cu caracter universal, ceea ce le apropia de dreptul natural. Periodizarea statului roman si Epocile dreptului roman Perioada statala a Romei are 3 mari etape: I. Regalitatea (sec. VI i. Hr. - 509 i. Hr. ) cand este alungat ultimul rege si instaurata republica. Debuteaza cu reformele lui Servius Tullius care introduce noi reglementari de ordin politic, administrativ, teritorial, militar si fiscal (inlocuieste criteriul rudeniei de sange cu criteriul averii). Din punct de vedere al organizarii statului, organele de conducere erau: - Rex (regale) care era seful statului, al armatei, si judecator suprem. - Comitia curiata - avea atributii in viata publica si privata (inclusiv cea religioasa) - Senatul - avea atributii de a alege regele si de a confirma hotararile comitiei curiate. - Comisia centuriata - prerogative legislative, elective si judecatoresti. II. Republica (509 i. Hr. - 27 i. Hr.) Acest termen desemneaza organizarea democratica aplicabila proprietarilor de sclavi si oamenilor liberi, nu si populatiilor supuse. O prima caracteristica a acestei perioade se refera la dezvoltarea economica fara precedent. Aceasta se datoreaza expansiunii Romei si implicit cresterii numarului de sclavi care au devenit principal forta de munca. Aceasta caracteristica a generat schimbari si la nivel social (apar clase sociale noi): cavaleri, nobili, care au un statut apropiat patricienilor). De asemenea in legea celor 12 table se mentioneaza pentru prima data termenul de proletar care se refera la categoria sociala, a carei singura avere erau copiii. In ceea ce priveste sclavii, acestia aveau statutul bunurilor. Din punct de vedere al organizarii statale delimitam adunarile poporului, care adoptau hotarari judiciare, electorale si legislative. Aceste adunari erau impartite in mai multe comitii: 1. Comitia centuria - devine principalul organ legislativ 2. Comitia curiata - are atributii in domeniul dreptului privat 3. Concilium plebis - initial adopta hotarari numai pentru plebei, ulterior acestia s-au aplicat si patricienilor, denumirea s-a schimbat si a devenit comitia tributa. Senatul nu mai elaboreaza legi, ci doar le confirm ape cele adoptate de adunarile poporului. De asemenea senatul supravegheaza respectarea si perpetuarea traditiilor romane. In situatiile de instabilitate, de criza, de pericol exterior, putea sa numeasca un dictator interimar. Atunci apar magistratii - inalti functionari care cumulau atributii administrative, jurisdictionale si militare, erau alesi pentru un an si detineau doua puteri: a) Potestas b) Imperium a) Potestas = capacitatea de a impune anumite reguli care exprimau vointa cetatii pe perioada mandatului apeland si la forta de constrangere. b) Imperium = vizeaza aspecte militare (comandant al armatei, schimbarea comandantilor militari din subordine, coordonarea politiei, posibilitatea de a convoca senatul). Magistratii erau de mai multe feluri: - Superiori (alesi dintre patricieni) - Inferiori Magistratii superiori erau: a). consulii detineau cele mai mari atributii, comandau armata si politia, conduceau senatul b). praetorii erau alesi de Comitia Centuriata si aveau ca atributie principala, organizarea justitiei. c). cenzorii erau fosti consuli care se ocupau de intocmirea listelor electorale si de supravegherea moravurilor. d). edilii curuli care supravegheau functionarea pietelor e). Questorii care aveau ca principale sarcini pastrarea arhivelor statului si evidenta tezaurului public. Daca praetorii se ocupau de procesele civile, questorii se ocupau de cele penale. Magistratii inferiori erau alesi dintre cei saraci. Tribunii plebei aveau drept de veto asupra hotararilor magistratilor superiori. III. Imperiul (55 i. Hr. - 965 d. Hr.) are 2 mari etape: 1. Principatul (55 - 284) 2. Dominatul (284 - 565) 1. Principatul se numeste asa intrucat imparatul era numit principes (primul dintre cetateni). Acesta concentra intreaga putere a Imperiului in problemele interne si externe. Senatul devine dependent de imparat avand urmatoarele atributii: - Alegerea magistratilor - Cercetarea pricinilor civile - Judecarea in prima instanta a cauzelor penale foarte grave Consulii raman doar cu competenta jurisdictionala Praetorii - prerogative administrative Edilii curuli - organizarea pietelor Questorii - arhivele Tribunii plebei - dispar 2. A II a etapa a monarhiei absolute este dominatul instaurata de imparatul Diocletian. Senatul - dispare Imparatul este ajutat de un consistoriu principis (consiliu de sfatuitori). Magistraturile se reduc si ca numar, iar cele care raman nu mai au nici o putere. Aspectul pozitiv este ca se produce o uniformizare administrativa, iar Italia nu mai detine suprematia. Ultimul imparat roman a fost Theodosiu I, dupa care acesta s-a scindat in cel de apus sic el de rasarit. Epocile dreptului roman a). Perioada vechiului drept roman ( de la formarea statului roman pana spre sfarsitul republicii). Caracteristici: - Institutiile juridice sunt incarcate de formalism, rigiditate si conduc la inaccesibilitate. Principalele izvoare de drept sunt: - Cutuma - Legea (hotararile adoptate de adunarile poporului) Aceasta perioada reflecta o conceptie utilitarista. Este o suprastructura pragmatica. Are o conceptie utilitarista despre lume si viata. 1). Perioada clasica (ultima parte a republicii - toata perioada principatului) - Dreptul devine mai suplu - Apare si se aplica principiul bunei credinte si al echitatii 2). Epoca postclasica se suprapune perioadei dominatului. Din punct de vedere al dreptului, aceasta reflecta criza economico-sociala a imperiului, pentru ca apar compilatii (juristii preiau si adapteaza operele juristilor clasici la noile realitati (Corpus Juris Civilis - Justinian).

Textul de mai sus reprezinta un extras din "CURS DREPT PENAL: RASPUNDEREA PENALA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×