Drept penal special - infractiuni asupra persoanei

A. Obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale care privesc apararea persoanei privita sub totalitatea atributelor sale (viata, integritatea corporala, inviolabilitatea sexuala, libertatea, demnitatea).
Toate aceste infractiuni prezinta un ridicat grad generic de pericol social, determinat, pe de o parte, de importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmari pe care le poate avea pentru comunitate savarsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de faptul ca infractiunile contra persoanei se realizeaza, de regula, prin utilizarea unor mijloace sau procedee violente si au o frecventa deseori mai ridicata in raport cu alte categorii de infractiuni .

B. Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la fiecare din atributele esentiale ale persoanei (viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea etc.) si privite ca drepturi absolute ale acesteia, opozabile tuturor, erga omnes . Aceste drepturi, denumite si drepturi personale nepatrimoniale, sunt in¬se¬parabil si indisolubil legate de persoana omului, prin ele este garantata si se ocro¬teste personalitatea omului, atat sub aspect fizic, material impotriva faptelor care aduc atingere existentei fiintei umane ori integritatii sale corporale, cat si sub aspectul drepturilor persoanei de a se manifesta in mod liber in societate cu respectarea atri¬butelor personalitatii sale (libertatea de a actiona, demnitatea, inviolabilitatea sexuala, a secretului etc.). in doctrina penala, de asemenea, se recunoaste ca in sfera pro¬tectiei penale sunt cuprinse acele drepturi absolute, legate intim de persoana umana, denumite si drepturi ale personalitatii, care sunt garantate prin relatiile instituite de stat pentru a apara diferitele atribute fundamentale ale omului .
C. Obiectul material il reprezinta corpul victimei atunci cand prin actiunea (inac¬tiunea) ilicita sunt vizate valori precum: viata, integritatea corporala, sanatatea, liber¬ta¬tea fizica ori viata sexuala. Este indiferent daca acel corp apartine unei persoane tinere sau in varsta ori daca persoana este sau nu in plenitudinea facultatilor fizice sau psihice. Este necesar ca persoana respectiva sa fie in viata, iar faptuitorul sa actioneze asupra corpului acesteia.
2. Subiectii infractiunilor
A. Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunilor contra persoanei, de regula, poate fi orice persoana, deoarece legea nu prevede cerinta ca subiectul sa aiba vreo calitate; totusi la unele infractiuni legea cere ca subiectul activ sa aiba o anumita calitate, de pilda, la pruncucidere (subiectul trebuie sa aiba calitatea de mama a noului nascut), sau la infractiunea de incest (subiectul trebuie sa fie ascendent, des¬cendent ori frate-sora). La unele infractiuni, calitatea subiectului activ atrage inca¬drarea faptei intr-o varianta agravata a infractiunii ca, de exemplu, la uciderea din culpa cand subiectul activ este conducatorul de autovehicul.
De regula, infractiunile contra persoanei se pot comite si in participatie (pluralitate de subiecti activi), fie ca este vorba de participatie proprie, fie improprie. Uneori nu este posibila participatia (cazul infractiunilor neintentionate) ori nu sunt posibile decat anumite forme de participatie (de pilda, coautoratul nu este posibil decat in cazul infractiunilor intentionate si care nu se savarsesc in persoana proprie).
B. Subiectul pasiv sau victima este persoana fizica ale carei viata, integritate fizi¬ca, sanatate, libertate sau demnitate au fost lezate prin savarsirea faptelor incri¬minate.