Centrala nuclearo-electrica

1.    INTRODUCERE

In acest capitol vom descrie Sistemul de Reglare a Reactorului (Reactor Regulating System – RRS) specific Reactorului CANDU 600. Pentru a limita complexitatea tratarii, algoritmii de control vor fi descrisi in conditiile normale de operare (pentru puterea reactorului in intervalul 1÷100% putere nominala). Pentru rapiditatea comunicarii, vom utiliza acronimul din lb. engleza – RRS.
 

2.    OBIECTIVELE RRS

RRS este un sistem complex ce indeplineste mai multe functii simultan. Deoarece reactorul este cel care produce intreaga energie intr-o CNE, este foarte important ca acesta sa fie tinut sub o stricta supraveghere.
 

In conditii de operare normala, RRS are ca scop, printre altele, mentinerea reactorului critic. Trebuie, deci, sa compenseze toate fenomenele care tind sa aduca reactorul subcritic sau supracritic.
 

O alta functie importanta a RRS este aceea de a mentine reactorul la orice putere constanta impusa de operator, in concordanta cu starea celorlalte sisteme din centrala. Este evident ca un reactor care nu poate mentine puterea constanta, adica este o zona activa instabila, nu este de interes practic deoarece nu poate asigura securitatea personalului si a populatiei si nu poate asigura o iesire a puterii electrice constanta catre reteaua energetica nationala.
 

Totodata, RRS mentine o distributie adecvata (de referinta) a puterii in zona activa. In fapt, reactorul CANDU 6 este impartit in 14 zone de control, fiecare avand o tinta de putere determinata din proiect. Mentinerea unei distributii de referinta protejeaza combustibilul impotriva unor cresteri locale de putere, in conditiile in care, la valoare totala constanta, puterea in anumite regiuni scade. Daca apar oscilatii de putere, RRS va actiona automat pentru a impiedica dezvoltarea acestora.
 

O alta functie a RRS este cea de a preveni variatiile rapide ale unor parametrii. Aceasta are ca scop prevenirea aparitiilor semnalelor false de declansare a sistemelor de oprire rapida.
 

RRS permite, de asemenea, monitorarea unor parametrii masurati sau calculati ai reactorului prin afisarea acestora sau prin emiterea unor semnale de alarma cand anumite valori, de prag, ale acestora sunt depasite. Interfata om-masina permite modificarea valorilor de prag atunci cand este necesar.


3.    EFECTELE SPATIO-TEMPORALE

Unicul mod de a face predictii asupra comportarii dinamice a unui reactor in timpul tranzientilor este de a utiliza metoda cineticii punctuale cuplata cu simularea termohidraulica 3-D. Aceste instrumente exista pentru o paleta larga de utilizari: proiectare, analize de securitate, calcule de productie (reactor follow-up).
Metoda cineticii punctuale, larg utilizata in analiza dinamicii reactorului, reduce (teoretic) reactorul la un singur punct. Se presupune ca distributia spatiala a fluxului de neutroni nu se schimba in timpul tranzientului. Cel mai important parametru in cinetica punctuala este reactivitatea. Trebuie mentionat faptul ca reactivitatea nu este o marime masurabila si deci, nu este un parametru implicit pentru RRS.