Istoria filozofiei antice

Incarcat la data: 11 Martie 2012

Autor: Andrei Stefan

Pret: Gratuit

Numar pagini: 40

Tip fisier: zip

Marime fisier: 111274 kb

ISTORIA FILOSOFIEI ORIENTULUI ANTIC
succinta introducere  

1. FILOSOFIA EGIPTEANA
    

Egiptul este adesea pomenit in literatura greaca. Daca e sa ne in credem in Banchetul, atunci cand Socrate si a indemnat discipolii sa caute pe la straini un intelept care sa i poata vindeca de groaza de moarte, Platon a plecat in Egipt si, la intoarcerea sa, a scris Gorgias, care ramane una dintre cele mai profunde discutii asupra raporturilor dintre ideile de dreptate, de constiinta si de eternitate. Judecata sufletelor la Platon, atat de straina lumii spirituale a Greciei, se inrudeste in mod bizar cu ideile egiptene.

 

Egiptul a avut de altfel un impact considerabil asupra vecinului sau de la est, Israel. Fara a mai vorbi de Moise, Solomon a chemat in ajutor pentru organizarea noului stat scribi egipteni, care au adus, in afara metodelor lor administrative, culegerile sapientiale, ca si invataturile lui Amenopeos, care au inspirat cartea Proverbelor. Mai tarziu, intelepciunea alexandrina a lui Philon Iudeul si a terapeutilor va prelungi invatatura sapientiala a Egiptului, gustul pentru viata interioara, pentru liniste si retragerea din lume, de la care crestinismul monahal originar va avea ce mosteni.
    

Egiptul nu a operat totusi trecerea de la mythos la logos, de la mit la ratiune, iar filosofia ca disciplina rationala ii va ramane necunoscuta. Ne aflam, deci, in fata unei Traditii cvasipure derivate din ethosul religios, politeist in forma destinata poporului, dar monoteist in fond. Nu este asadar vorba de cautarea unei cunoasteri prin conceptualizarea lumii. Egiptul pare chiar sa fi refuzat traducerea in formule abstracte a secretului inviolabil al lucrurilor. Enigma a fost pentru Egipt o alegere deliberata, apta de a potenta misterul, pe care mai degraba il cultiva si nu pretinde sa l diminueze.
    

 

Maat, simbol al Adevarului si al Dreptatii, al ordinii universale, era garantul teocratiei faraonice. Maat i a fost baza conservatoare,ceea a inchis Egiptului calea gandirii istoriei, a devenirii, ca si accesul la o etica a libertatii si a depasirii de sine. Aceasta va fi vocatia gandirii iudaice.
   

 

In fine, etica, in special odata cu perioada Imperiului de Mijloc (2000), cu inflorirea cultului lui Osiris, afirma necesitatea de a practica dreptatea in timpul vietii pe pamant pentru a merita supravietuirea in transcendent. in Cartea Mortilor, in epoca Noului Imperiu, apare "judecata inimii" defunctului, ceea ce permite o "confesiune negativa" sau "declaratia de inocenta": "Nu am comis nedreptati impotriva oamenilor" sau "nu am facut rau", "nu am ridicat mana asupra omului sarac", "nu am infometat, nu am facut pe nimeni sa planga", "nu am ucis".

 

Chiar daca Egiptul a conceput omul ca subiect al imputarii vinei, el nu a ajuns,prin intermediul marturisirii pacatului, care va fi particularitatea Israelului, la ideea mantuirii, evaluarea finala a nevinovatiei interzicand practic justitiei divine orice absolvire pe baza mizericordiei divine: cel care a pacatuit mult nu va putea fi iertat. Iata limitele antropologiei egiptene, in care gandirea libertatii, a vinei si a responsabilitatii a ramas schematica, in ciuda considerabilului pas inainte pe care 1 a permis, dupa justa subliniere a lui Hegel, mitul Judecatii de Apoi.

 

2. FILOSOFIA DIN MESOPOTAMIA
Mesopotamia a fost, alaturi de Egipt si aproape in acelasi timp, din 2800 i.Hr., un viu focar de civilizatie, nascut din fuziunea influentelor sumeriene si semitice, inainte de a disparea sub loviturile mezilor in 612 i.Hr. (cucerirea si incendierea cetatii Ninive). Ca si gandirea egipteana, cea mesopotamiana a aparut din acest amestec si e de nedisociat de cadrele religioase in care ea s a dezvoltat.
    

Politeismul sumero akkadian se caracterizeaza prin imanenta divinului: zeii (peste 2500) fac parte integranta dintr un cosmos saturat de sacru. Zeii semitici, chiar daca se indeparteaza usor de naturalismul Sumerului, nu sanctioneaza inca greseala morala, ci doar transgresiunea rituala. Vina morala, destabilizare a armoniei interioare, va fi stigmatizata de profetii lui Israel si va necesita pocainta reparatoare. Pentru zeii semitici nu se pune inca decat problema restaurarii ordinii exterioare perturbate.

 

In domeniul dreptului si al reflectiei morale, babilonienii s au apropiat de o speculatie rationala. Reglementarile si codurile juridice, dintre care cel mai celebru este cel al lui Hammurabi (secolul XVIII), pretind ca fac sa domneasca o ordine si o dreptate instaurate de zei; totusi, teama ramane aceea care da mobilul intelepciunii, care consista in recunoasterea limitelor umane si a abisului dintre om si zei.


In domeniul stiintelor, in care se amesteca empirismul si irationalul, Babilonul duce lipsa a ceea ce Atena va darui Occidentului (pentru prima data, intr o maniera geniala, prin Platon): distinctia riguroasa intre ceea ce este accesibil simturilor si ceea ce este accesibil doar intelectului, conceput in stransa legatura cu structurile rationale ale unui cosmos fondat pe o autentica Idee metafizica, depasind fenomenalitatea lumii, Unul sau Binele, care sunt la Platon numele Divinitatii.
    

Cat despre Biblie, ea isi traseaza trama discursului in jurul unor tari si popoare: evreii, descinsi din Abraham, au plecat din tara Ur dupa cucerirea, in urma unei lupte stranse cu autohtonii, a tarii Canaanului (unde se stabilisera dupa fuga din Egipt), intemeind acolo un regat infloritor, dar fragil. Istoria politica a Israelului este aceea a unui stat minuscul, prins ca intr un cleste intre cele doua mari puteri, Egipt si Mesopotamia, evreii cunoscand in mai multe randuri deportarea in Babilon. inainte de a deveni eliberatorul poporului sau, Moise fusese destinat a fi print egiptean, iar deportatii au pastrat din Babilon influente detectabile.

 

Originalitatea gandirii iudaice consta in revalorificarea acestui material in sensul unui monoteism confirmat, care postuleaza transcendenta absoluta a Dumnezeului viu, si asta intr un registru expresiv diferit de teologiile Greciei. Acest fenomen are, fireste, loc inainte ca iudaismul elenistic si crestinismul sa opereze aliajul cultural al ebraismului si elenismului, transmitand Europei o mostenire complexa.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Istoria filozofiei antice". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Alti utilizatori au mai cautat: ISTORIEFILOZOFIEistoria filozofiei
Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...