Lingvostilistica

Stilistica face parte din stiintele limbajului si  studiaza ca­racteristicile, particularitatile, structura stilurilor individuale (ale  unui vorbitor) si supraindividuale (ale  unor grupuri de vorbitori). Primele datari ale abordarii stilistice dateaza din perioada antica, desi ca disciplina s-a constituit treptat, la inceput prin cercetarea cu precadere a stilului literaturii beletristice.
  
Exista mai multe tipuri de stilistici: stilistica functionala (care studiaza stilurile functionale) si stilistica expresivitatii (care studiaza stilurile marcate expresiv).  Aceasta din urma avand doua variante, stilistica lingvistica (care are ca obiect valorile afective, expresive ale exprimarii colective, de regula fara intentie artistica) si stilistica literara sau estetica (avand ca obiect mijloacele lingvistice din opera unui scri­itor care au efecte artistice).

Nu exista o definitie unanim acceptata cu referire la stilistica in ceea ce priveste obiectul de studiu si caracteristicile definitorii. De la sine inteles ca stilistica trateaza problema stilului in comunicarea lingvistica, fie ca este vorba de un text functional sau despre o creatie literara.

Disciplina complexa, neordinara,  ea se afla la interferenta altor stiinte cum ar fi: lingvistica, poetica, neoretorica, semiotica literara, teoria textului, tropologie etc.
Stilistica ca disciplina se stabileste in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si se pune un accent deosebit pe natura estetica a limbajului, se vorbeste despre stil ca despre „intentie plus afectivitate creatoare” (1, p. XXXI). Dupa teoria lingvistului german K.Vossler, factorul „creator”, adica novator, manifestat permanent si constant in procesul de comunicare, este cheia transformarilor inevitabile in orice limba la diferite niveluri.(1, p. XXXI).
Lingvistul elvetian Ch.Bally prin lucrarile sale (Precis de stylistique, 1905, Traite de stylistique francaise, 1909) introduce termenul de stilistica lingvistica si crede ca nuantele afective din limbajul comun reprezinta  obiectul de studiu al acestei discipline. in Romania I.Iordan in studiul sau Stilistica limbii romane, 1944, impartaseste ideile stilisticianului elvetian, desi exemplele sunt selectate din opera scriitorilor care s-au inspirat din limba vie a poporului, cum ar fi I.Creanga, … 

Cuprins
1.Notiuni despre stilistica. Marca stilistica. Individualitatea stilistica.
2.Particularitatile stilului.
3.Calitatile generale si particulare ale stilului.
4.Caracteristicile stilului publicistic
5.Retorica titlurilor.  Jocul de cuvinte facil
6.Valorile stilistice ale partilor de vorbire
7.Tipologia figurilor de stil. Figurile semantice si transformarea lor în cli?ee.
8.Oralitatea în stilul publicistic.