Poetica cognitiva

Obiectul Poeticii cognitive. Poetica cognitiva ne invata cum, de ce sa citim, in general, dar mai ales ne ajuta sa intelegem ca studiul literaturii este un exercitiu complex de relationare intre text, context, cunostinte teoretice, credinte/ imprejurari personale si practici culturale. Dimensiunea lingvistica a poeticii cognitive ofera instrumentele necesare unei analize de profunzime a obiectului analizat si realizeaza legatura fireasca cu limbajul literaturii. De asemenea, poetica cognitiva demonstreaza continuitatile intre limba literara creativa si limbajul creativ uzual.

Poetica cognitiva este o disciplina aplicata, fundamentata de lingvistica cognitiva si psihologia cognitiva si imparte cu cele doua stiinte urmatoarea premiza stiintifica: mintea omului este „intrupata” nu numai literal ci mai ales figurat. Peter Stockwell (2002) ne explica ca notiunea de „intrupare” afecteaza limba ce este intrutotul dependenta de existenta noastra materiala.

Poetica cognitiva este in acelasi timp dependenta de critica literara si filozofia literara deoarece reprezinta, in principal, o modalitate de a gindi despre literatura. Dintre sub-disciplinele criticii literare este mai apropiata de stilistica literara si lingvistica, ambele stiinte reprezentind un mod generos si profund de intelegere a limbii.

Notiuni teoretice ce faciliteaza explorarea textului literar
(1)    Figura si fundal (figure/ ground) corespunde conceptului de evidentiere (foregrounding) din critica literara. Prin inovatii literare/ stilistice, personajul/evenimentul literar este defamiliarizat, creindu-se posibilitatea unei perspective novatoare asupra lumii inconjuratoare. Figura, dupa cum bine stim, nu este doar un ornament al artei poetice. Destructurarea pe care o presupune devierea de la uzul normal al limbii (de la sensul „propriu, literal” al termenilor ori de la structurile sintactice neutre expresiv) este insotita de o restructurare a limbajului dupa un cod propriu, cel al retoricii, bazat pe uzajul „figurat” al termenilor si pe structuri sintactice specifice (cf. Mihaela Mancas,