Structura si logica discursului mental traditional

Devenind un punct de sprijin existential, reprezentarile mentale au un caracter coerent si functioneaza aidoma unui mecanism care, raspunzand trebuintelor sociale ale individului si grupului, se regleaza si se autoregleaza succesiv, primenindu-si mereu conotatiile.

insa mentalitatea traditionala poate fi analizata si dintr-un alt punct de vedere: acela al functionarii si eficientei ei psiho-sociale. Ea se exprima, la nivelul culturii, printr-un instrumentar mental, printr-un vocabular ceremonial ritualic, care cuprinde toate practicile comportamentale indatinate, fiecare comunitate etnica traditionala configurandu-si, de-a lungul timpului, un numar fundamental, dar limitat, de actiuni si ceremonii in fata vietii, de atitudini prin urmare.

Sistemul atitudinal este pus in miscare de memoria culturala a grupului, reactia comunitara indatinata refacand simbolic, de fiecare data cand un eveniment violenteaza sau risca sa violenteze echilibrul, armonia existentei. inlantuirea tuturor secventelor intelectiv-afective determina un discurs mental specific grupului, discurs in care dominante raman imaginile, reprezentarile, cliseele si conceptele esentiale ale gandirii traditionale.
Sistemul mentalitatii culturii traditionale apare ca un ansamblu complex de elemente constante ce alcatuiesc scheletul ideatic al corpus-ului folcloric.

Unitatile de baza ale sistemului, desi formeaza nucleul invariant al textelor, au un caracter istoric, ele modificandu-si in timp functia si sensurile. Avand proprietatea de a-si adapta structura la dinamica realului, sistemul mental ramane un ansamblu deschis, constituindu-se intr-un ethos.