Curs Literatura Romana Medievala

Biblia de la Bucuresti - 1688, este prima traducere romaneasca integrala a Bibliei si reprezinta incununarea tuturor eforturilor anterioare facute de clerici si laici de-a lungul a zeci si zeci de ani, incepand cu secolul al XV-lea in Maramures si urmate de tipariturile lui Coresi. Un moment important il constituie traducerea Noului Testament de catre Simion Ştefan si tiparit la Balgrad (Alba Iulia) in 1648. A fost contemporan cu Varlaam si Udriste Nasturel, ajungand la rangul de mitropolit al Vadului, al Maramuresului si al Ardealului in timpul domniei lui Gheorghe Rákóczi I. Nemultumit de traducerea, neterminata datorita decesului, a ieromonahului muntean Silvestru, se hotaraste, consultand dupa propria marturisire, toate „izvodele”, indeosebi pe 101
Literatura romana medievala cel grecesc, sa infaptuiasca el acest act atat de necesar. De mare interes este prefata Noului Testament, din care desprindem trei idei deosebite. in primul rand este aceea a constiintei unitatii de neam a romanilor din cele trei mari provincii romanesti, in pofida unor deosebiri de limba: „Sa luati aminte ca rumanii nu graiesc in toate tarile intr-un chip, inca neci intr-o tara toti intr-un chip”. De aici si necesitatea unitatii limbii, a aceleiasi limbi pentru toti romanii prin folosirea celor mai circulate cuvinte, prin celebra comparatie cu banii: „…cuvintele trebuie sa fie ca banii: ca banii aceia sunt buni carii imbla in toate tarale, asa si cuvintele: acelea sunt bune, care le inteleg toti.