Concepte de baza in studiul marfurilor

Capitolul dedicat conceptelor de baza in studiul marfurilor contine informatii referitoare la cele mai importante dintre categoriile cu care se opereaza in domeniul merceologic, indeosebi in demersurile care urmaresc evidentierea calitatii marfurilor.

Cel mai dezvoltat dintre termenii tratati in cadrul capitolului este marfa, element central al merceologiei, pentru care se prezinta elemente de natura istorico-lingvistica si se analizeaza critic teoriile referitoare la geneza si evolutia termenului in limba romana. Sunt puse in relief elemente care ilustreaza apartenenta termenului la fondul lexical zonal (in contrast cu consacrarea oficiala), corelat cu elemente de natura economica si sociala pertinente, inca putin cercetate de specialisti.

Alte elemente de mare importanta pentru stiinta marfurilor si cu implicatii majore pentru practica economica – utilitatea, valoarea de intrebuintare, uzura – sunt prezentate in paralel cu termeni specifici stiintei economice si sunt subliniate delimitarile de semnificatie si continut.

Sunt prezentate si substituirile terminologice ale categoriei marfa, cu care se opereaza curent in literatura de specialitate si in practica economica.

2.1  Locul si importanta conceptelor fundamentale ale stiintei marfurilor

Spre deosebire de domeniul stiintelor exacte si al celor larg consacrate (de ex., matematica, fizica, statistica etc.) unde s-au impus riguros conceptele specifice terminologiei de baza, in domeniul studiului marfurilor se poate vorbi in mod real de o faza a cristalizarii  acestei consacrari. Acest fapt este ilustrat si de inconsecventele si chiar dezacordurile in folosirea unitara a acestor concepte. Astfel de necorelari sunt specifice intre terminologiile  materiilor legislativ-normativa, standardelor, literaturii de specialitate si foarte evidente in cazul terminologiilor producatorilor si comerciantilor, ori terminologiei consumatorilor, care este foarte putin unitara.

    
Crearea si consacrarea unei terminologii unitare constituie un prim pas in afirmarea unui domeniu al  stiintei. Unele trasaturi esentiale ale terminologiei si vocabularului specifice stiintei marfurilor, cum sunt accesibilitatea si relativa simplitate, sunt date de caracterul prin excelenta neelitist  al activitatii comerciale,  care antreneaza cu precadere ca operatori elemente umane cu mare potential  de comunicare la nivele medii si joase, element esential pentru asigurarea profitabilitatii  activitatilor din acest domeniu .

    
Fondul conceptual elementar al merceologiei cuprinde o suita de termeni care, spre deosebire de semnificatiile pe care le au in vocabularul general, in merceologie fac obiectul utilizarii cu o conotatie bine precizata, reclamand cunoasterea si utilizarea corecta in special de catre cei implicati in circulatia marfurilor. Pe aceste concepte se organizeaza intreaga problematica merceologica.

Intre aceste concepte se regasesc: marfa si termenii folositi cu semnificatie similara - bun, produs, articol, ca si o suita de concepte referitoare la marfa: proprietati, caracteristici, indicatori, parametri, indici, functii etc.