Psihologie judiciara

Fenomenul de devianta sociala in general, cel de infractionalitate in special, implica in conditiile actuale ale societatii noastre, o serie de probleme si aspecte de un deosebit interes teoretic si practic pentru cercetarea stiintifica. Daca problematica teoretica se refera la mecanismele etiologice, la modalitatile de producere a infractionalitatii si la semnificatiile sociale ale comportamentului infractional, cea practica presupune, atit metode de investigare si cunoastere, cit si forme si mijloace de prevenire si combatere a manifestarilor antisociale la nivel individual si social.

Fenomenul infractional, prin complexitatea factorilor care il genereaza si prin diversitatea formelor in care se manifesta, nu poate fi explicat si inteles fara aportul psihologiei judiciare. Factorul determinant al comportamentului infractional este intotdeauna de natura subiectiva, dar acest aspect nu poate fi izolat de contextul in care se manifesta: social, economic, cultural etc.

Din perspectiva psihologiei judiciare, persoana trebuie acceptata ca fiind o fiinta care in mod obisnuit actioneaza rational, dar uneori automat si chiar irational. Diversele trebuinte se manifesta in constiinta persoanei ca mobil al comportamentului, iar in cazul unui concurs de imprejurari acestea pot determina luarea unor decizii pentru savirsirea infractiunii. Psihologia judiciara cerceteaza comportamentul sub toate aspectele, deschide largi perspective explicatiei stiintifice a mecanismelor si factorilor cu rol favorizant, permitind o fundamentare realista a manifestarilor acestuia.

Diagnosticarea profilului psihocomportamental al infractorului, evidentierea cauzelor care au determinat comportamentul acestuia, constituie pirghii esentiale in conturarea programelor de prevenire. Cele mai importante probleme care stau in atentia psihologiei judiciare sunt:

- factorii determinanti ai comportamentului infractional;
- mecanismele psihologice si psihosociale implicate in activitatea infractionala;
- particularitatile psihologice ale personalitatii infractionale;
- mecanismele psihologice implicate in fenomenul recidivarii activitatii infractionale;
- psihologia victimei;
- psihologia marturiei judiciare;
- modalitatile de prevenire a infractionalitatii;
- structura si mecanismele psihologice ale comportamentului simulat;
- explicarea conduitelor dizarmonice intilnite in practica judiciara;
- dimensiunile psihologice si psihosociale ale privarii de libertate;
- mass-media si infractionalitatea;
- implicatiile psihologice ale terorismului contemporan etc.