CURS SOCIOLOGIA FAMILIEI: STATUS FAMILIAE

Incarcat la data: 29 Mai 2009

Autor: AlexandruS

Pret: 50 credite

Conceptul de familie: a) Totalitatea bunurilor si sclavilor aflati in proprietatea cuiva b) Totalitatea persoanelor aflate sub puterea cuiva c) Totalitatea persoanelor si a bunurilor care se aflau sub puterea aceleiasi persoane - pater familias (sef de familie) Puterea lui pater familias: Initial puterea lui avea caracter unitar si era desemnata prin termenul manus (mana si putere). In timp aceasta putere a fost divizata in doua directii: 1. Puterea asupra persoanelor; 2. Puterea asupra bunurilor. Puterea asupra persoanelor imbraca 3 forme: a) Patria potestas care se referea la puterea asupra descendentilor. b) Manus (puterea maritala) respectiv la puterea sotului asupra sotiei. c) Mancipio era puterea pe care pater familias o avea asupra persoanelor pe care le cumpara. 1) Dominica potestas se refera la puterea asupra sclavilor. 2) Dominium era puterea lui pater familias asupra bunurilor in general. Categorii de persoane: In cadrul familiei romane existau doua categorii de persoane: a) Persoanele sui-juris b) Alienii-juris Persoanele sui-juris erau: - Persoane independente - Barbati necasatoriti/casatoriti/copii - Singurii judecaotri si mediatori in cadrul familiei respective - Singurul proprietar al patrimoniului familiei - Preotul cultului stramosesc al familiei Persoana sui-juris avea capacitate juridica deplina. Persoanele alienii-juris aveau capacitate juridica limitata. Ex: sotia, copiii si nepotii din fii; exceptie: nepotii din fiice nu aveau aceasta conditie juridica pentru ca dupa casatorie fiicele intrau sub puterea altui pater-familias. La moartea lui pater-familias, alienii-juris deveneau sui-juris. Tipuri de rudenie: a) Agnatiunea (rudenia civila) b) Cognatiunea (rudenia de sange) c) Gentilitatea Agnatiunea avea la baza ideea de putere pe care o exercita o persoana asupra unui grup. In functie de specificul persoanelor existau 3 categorii de rude civile: a) Cei ce se aflau la un moment dat sub puterea aceluiasi pater familias; ex: copilul. b) Toti cei care s-au aflat sub aceeasi putere, dar ulterior au devenit sui-juris; ex: fratii dupa moartea tatalui. c) Toti aceia care s-ar fi aflat sub aceeasi putere daca nu ar fi murit pater-familias; ex: doi veri primari dupa moartea bunicului. Cele 3 categorii de agnati nu sunt fixe, ci in functie de anumite imprejurari, pot face parte din oricare categorie de agnati; ex: doi frati, cat timp traieste tatal, sunt in prima categorie, dupa moartea tatalui, sunt in a doua categorie si in a 3 a categorie este un fiu nascut dupa moartea tatalui. Importanta: Intrucat agnatiunea era principalul fundament la succesiune, pe o perioada de 5 secole, fixarea categoriilor de agnati prezenta o importanta capitala. Astfel succesiunea era definita in ordinea celor 3 categorii de agnati. Cognatiunea izvora din natura umana si reprezenta comunitatea de persoane intemeiata pe legatura de sange, indiferent daca se gaseau sau nu sub aceeasi putere. Pe langa cognatiunea naturala, romanii au cunoscut si o cognatiune fictiva, care avea la baza un text din legea celor 12 table, conform caruia toti agnatii sunt cognati, dar nu toti cognatii sunt rude de sange; ex: cel adoptat devenea agnat cu cei din familia adoptantului si in baza acelui principiu devenea si cognat. Cognatii fictivi erau acei agnati care nu sunt rude de sange. Gentilitatea ii unea pe membrii aceleiasi ginti. Gentilii erau rude indepartate care proveneau din aceeasi ginta. Patria potestas (puterea parinteasca) avea in epoca veche doua caractere: 1. Caracter perpetuu, adica se stingea aceasta putere numai la moartea lui pater familias, respectiv fiul de familie avea capacitate juridica limitata. 2. Caracterul nelimitatcare inseamna un drept de viata si de moarte asupra fiilor de familie. Rezulta ca patria-potestas se exercita in interesul persoanei sui-juris. In epoca post-clasica insa, puterea fiului de familie se apropie de cea a tatalui. Crearea puterii parintesti: a) Naturala (prin casatorie/nastere) b) Artificiala (era de doua feluri): 1) Adoptiunea 2) Legitimarea Iesirea de sub puterea parinteasca: a) Prin moartea lui pater-familias b) Prin moartea fiului de familie c) Post-liminium (prizonieri) Emanciparea se facea la dorinta tatalui. Casatoria romana era o uniune intre barbat si femeie pentru toata viata, avand la baza jus-civilae. Formele casatoriei: a) Cu manus - femeia, dupa casatorie, parasea familia de origine si devenea agnata in noua familie, rezulta o rudenie civila in care femeia are drept la succesiune. Femeia nu putea fi adoptata sau emancipata. b) Fara manus - femeia, dupa casatorie, nu intra sub puterea barbatului, ci ramanea in familia de origine, in schimb copiii ei erau cognati, dar erau sub alt pater familias. c) Concubinatul - era specific dreptului post-clasic, fiind o uniune de fapt. Incheierea casatoriei era precedata de o logodna, iar casatoria propriu-zisa se facea numai in prezenta sotiei, dar se putea face in lipsa sotului. Ulterior avea loc o ceremonie care legitima casatoria. Conditiile casatoriei erau de doua feluri: - Conditii de forma - Conditii de fond Conditiile de forma (la casatoria cu manus): 1. Comfarreatio - era specifica patricienilor. 2. Usus - consta in coabitarea femeii cu barbatul timp de un an de zile. 3. Coemptio - era o modalitate prin care plebeii incercau sa dobandeasca putere asupra sotiei (o simulare a vanzarii-cumpararii femeii catre barbat). Conditii de fond: erau aceleasi pentru ambele tipuri: a) Conubium Importanta: - Absolute (ex: cei care nu erau cetateni) - Relative (piedici la casatorie) ex: 1. Rudenia 2. Alianta (afinitas) legatura intre sot si rudele celuilalt sot. 3. Conditia sociala (oamenii ingenui nu se puteau casatorii cu dezrobiti). 4. Legea (ex: un guvernator nu se casatorea cu o femeie din provincia guvernata de el. b) consimtamantul a) daca persoanele erau sui-juris se cerea consimtamantul lor. b) daca persoanele erau alienii-juris, ele cereau consimtamantul lui pater-familias. c) varsta: la femei era de 12 ani la barbati era de 14 ani Efectele casatoriei: La casatoria fara manus, femeia ramanea in familia de origine (era un efect asupra persoanelor). Efectele casatoriei asupra bunurilor au doua situatii: a) Casatoria cu manus era guvernata de regimul comunitatii de bunuri. b) Casatoria fara manus era guvernata de regimul separatiei de bunuri. Desfacerea casatoriei: Era necesar doar sa se manifeste intentia de a se despartii a ambilor soti sau a unuia dintre ei. Desfacerea casatoriei se numea divortium. Efectele desfacerii casatoriei erau atat la nivelul persoanelor cat si al bunurilor. Copiii ramaneau la sotul nevinovat. La casatoria cu manus, bunurile dotale ramaneau femeii. Adoptiunea era un mod artificial de creare a puterii parintesti, exercitata prin doua modalitati: a) Trecerea unui fiu de familie sub un alt pater familias. Conditii: - Sa existe consimtamantul lui pater familias al adoptatului - Adoptantul sa fie pater familias - Intre adoptat si adoptant sa fie o diferenta de cel putin 18 ani b) Agnatiunea presupunea ca um pater familias sa intre impreuna cu familia si bunurile sale sub puterea altui pater familias. Conditii: - Adrogantul sa fie pater familias peste 60 de ani - Adrogantul sa nu aiba mostenitori - Adrogantul sa fie mai in varsta decat adrogatul Legitimarea era un mod artificial de creare a puterii parintesti prin care copiii naturali erau asimilati celor legitimi. Conditii: casatorie, improprietarire, rescriptio-imperiale. Tutela este un procedeu juridic ce protejaza capacitatile naturale. Erau considerati incapabili: a) Tutela perpetua a femeii sui-juris b) Tutela impuberului Curatela proteja incapacitatile accidentale; ea are 3 forme: a) Curatela nebunului b) Curatela prodigului c) Curatela minorului sub 25 de ani.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "CURS SOCIOLOGIA FAMILIEI: STATUS FAMILIAE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...