Facultatea de Geografie

Apartine de: Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca
Oras Cluj Napoca
Adresa ( Vezi harta) Str. Mihail Kogalniceanu, Nr. 1, RO-400084, Cluj-Napoca, Cluj
Telefon 0264-40.53.00
Fax 0264-59.19.06

Grupul de discutii de la Facultatea de Geografie
 
  • Geografia a debutat ca disciplina, intre alte numeroase domenii din cadrul universitatii clujene, incepand cu anul 1872, sub forma unei catedre condusa de Terner Adolf si, mai tarziu, de eminentul geograf Cholnoky Jenö. in anul 1918 s-au pus bazele invatamantului geografic in limba romana, sub auspiciile incurajatoare ale Statului National Roman.

     

    Astfel, cu 87 de ani in urma, invatamantul romanesc din Transilvania si-a recastigat drepturile stravechi la toate nivelurile si in toate compartimentele. incepand din 1919, se infiinteaza Facultatea de Stiinte in cadrul Universitatii din Cluj, cu un Departament de Geografie Generala. intre timp, se pun bazele Institutului de Geografie , care a reprezentat nu numai o baza logistica concreta a stiintei despre suprafata terestra, ci si un teren favorabil pentru manifestarea si afirmarea primei generatii de geografi romani.

    Afirmarea sa ca stiinta in Universitatea din Cluj a avut loc de-a lungul unei perioade indelungate, sub indrumarea si influenta a doua personalitati de seama: George Valsan si Emmanuel de Martonne .

    Dupa o instruire minutioasa in Germania si Franta, George Valsan vine la Cluj pentru a pune bazele geografiei ca disciplina de invatamant, in capitala spirituala a Transilvaniei. El va petrece in citadela de pe Somesul Mic un deceniu prolific, intre 1919 si 1929, cea mai rodnica perioada a activitatii sale, in care va conduce activitatea Institutului de Geografie si implicit a generatiei tinere de profesori.

    In aceeasi perioada apare sub indrumarea lui si revista “ Publicatiile Institutului de Geografie ” de la Universitatea din Cluj, care include si studii importante pentru orientarea viitoare a acestei stiintei.

    Emmanuel de Martonne da curs, in 1920, invitatiei lui Emil Racovita de a desfasura activitati didactice si stiintifice in cadrul Universitatii clujene. Fiind membru al Comitetului International pentru stabilirea frontierei de vest a Romaniei, va initia, in anul 1921, asa numitele “excursii geografice” in diferite regiuni ale Romaniei, care s-au dovedit a fi adevarate expeditii de documentare in Muntii Apuseni (Carpatii Occidentali), Muntii Banatului, in „Alpii Transilvaniei”, Muntii Rodnei, Dobrogea si Muntii i Bucovinei.

    Astfel, intreaga experienta metodologica, stiintifica si didactica a acestui renumit geograf, cu studii la Sorbona, a fost transferata la Cluj, unde a fost imediat asimilata si pusa in practica de un grup de viitori geografi talentati ca V. Merutiu, R.Vuia, I. Rodeanu, T. Morariu, etc. Este important de mentionat ca in primele doua decenii geografia a evoluat, in plan didactic, in paralel cu alte discipline, cum ar fi Istoria sau Biologia. in aceeasi perioada au fost introduse noi subramuri, cum ar fi Geografia Fizica – purtand amprenta vizibila a influentei lui Emmanuel de Martonne – si Geografia Regionala si Umana. Este usor de inteles de ce s-au creat atatea modalitati de abordare in domeniul Geografiei Umane intr-o perioada in care Geografia Fizica inregistra o expansiune globala. Prin propriile studii, cercetatorii clujeni aveau menirea de a oglindi cu rigoare adevarul stiintific despre Transilvania si realitatile sale geografice. Relevante in acest sens sunt si contributiile specialistilor Vasile Merutiu, Romulus Vuia, Sabin Opreanu, Stefan Manciulea sau Tiberiu Morariu .

    R. Ficheux , profesor in cadrul Departamentului de Geografie in perioada 1935-1937, a continuat activitatea didactica a lui Emmanuel de Martonne , inregistrand rezultate interesante in cercetarea geomorfologica a Muntilor Apuseni.

    In timpul celui de al doilea razboi mondial, cercetarea stiintifica din Cluj a impartasit aceeasi soarta nefasta cu cea universitara din intreaga tara, fiind transferata la Timisoara unde a trecut prin momente grele. Solidaritatea studentilor cu profesorii, care au acceptat acest refugiu temporar, refuzand sa colaboreze cu stapanirea vremelnica, au diminuat aceste greutati in mare masura.

    Dupa 1945, in urma unui proces continuu de adaptare la noile circumstante social-politice, scoala de geografie din Cluj s-a reintors „acasa”, continuand a se afirma cu precadere in acele domenii care au tinut-o departe de orice imixtiune politica (Geografia fizica fiind un exemplu in acest sens).

    L-am putea mentiona aici, in primul rand, pe Tiberiu Morariu , veritabil magistru al Scolii geografice clujene, care a elaborat acum sase decenii un tratat de ecogeografie moderna si care si-a asumat responsabilitatea procesului de educare si cercetare la Cluj. El si-a continuat activitatea pana in anul mortii sale, care a survenit in 1982, dedicandu-si viata studiului multor ramuri geografice, intre care hidrologia si geomorfologia, domenii in care a a adus contributii de notorietate.

    Institutul de Geografie va fi responsabil, pentru o scurta perioada de timp, de partea administrativa a activitatii facultatii, urmand a fi apoi asimilat de Grupul Academic al Cercetatorilor Geografi – o scoala deja recunoscuta pentru pregatirea viitorilor profesori.

    Structura unitara a Facultatii de Stiinta este mentinuta pana in anul 1948, perioada in care Geografia a fost asociata cu Istoria si Biologia. Reforma invatamantului a fost urmata de o perioada de restructurari, in care Geografia a fost asociata Istoriei, intr-un Departament de Istorie-Geografie (1948) sau Geologiei, intr-un Departament de Geologie-Geografie (1949-1957). in intervalul 1958-1960, Geografia va fi alaturata Stiintelor Naturale, iar intre 1960-1964 isi va avea proprii absolventi, de Geografie fizica. Cu toate acestea, apar in paralel profile combinate, cum ar fi Geografie-Biologie sau Biologie-Geografie. in perioada 1968-1978 a functionat si o sectie de Geografie monospecializare, in cadrul Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie. Ca decan al Facultatii de Biologie-Geografie a activat prof.univ.dr. Tiberiu Morariu (1963-1972).

    Pentru urmatorii 10 ani, mai precis in intervalul 1979-1989, Geografia va fi asociata cu o limba straina. incepand din 1990, profilele sale se diversifica, existand cereri pentru o sectie de Geografie, una de Stiinta Mediului si doua colegii, unul de Cartografie si Cadastru Funciar si unul de Geoinformare si Prospectare Turistica. in anul 1994 a fost infiintata linia de studiu in limba maghiara, cu specializarea Geografie, completata din anul universitar 2001/2002 cu specializarea Geografie – o limba straina.

    Incepand cu 1 octombrie 1994, ca rezultat al destoiniciei si eforturilor depuse de un numar insemnat de geografi devotati, precum si ca urmare a noilor cerinte stiintifice si didactice, Facultatea de Geografie a devenit de sine statatoare. Un moment important, urmat de diversificarea specializarilor si infiintarea colegiilor universitare de la Gheorgheni, Sighetu Marmatiei, Zalau, Bistrita si Sighisoara. Exceptand cel din urma, ele s-au transformat in extensii ale facultatii, la nivel licenta. Facultatea si-a extins spatiul de invatamant prin reamenajarea intregului edificiu unde functioneaza in prezent, dar si prin noua locatie din str. Horea nr. 7.

    Pe langa liniile romana si maghiara, din 1995 functioneaza si o linie de predare in limba germana.

    In calitate de decani, au condus destinale facultatii, Prof.univ.dr. Ioan Mac (in perioada 11 octombrie 1994 – 31 ianuarie 2000) si Prof.univ.dr. Pompei Cocean (1 februarie 2000 - prezent).


    Prin diversificarea profilelor sale si abordarea unor noi directii, cum ar fi geografia politica sau sociala (imposibil de studiat in trecut), facultatea a intrat in reteaua uriasa de programe stiintifice internationale si a schimbului de informatii valoroase, toate acestea reprezentand premise favorabile pentru consolidarea prestigiului acestei institutii, cu o vocatie spirituala de necontestat.

    In anul universitar 2005-2006, ea a atins un nivel de dezvoltare fara precedent, numarand peste 3000 studenti (nivel licenta, masterat, cursuri postuniversitare, doctorat) un numar de 63 cadre didactice titulare ; 4 specializari nivel licenta, 9 masterate si 7 directii de specializare doctorala coordonate de indrumatori stiintifici. De asemenea, cercetarea stiintifica s-a afirmat continuu, geografii clujeni fiind recunoscuti prin amplele proiecte elaborate in domenii diverse precum: dezvoltarea regionala, planificarea si amenajarea teritoriului, riscurile naturale si antropice, evaluarea potentialului natural al teritoriului etc.

    Oricare a fost statutul sau organizatoric, in asociere cu alte discipline sau ca obiect de sine statator, procesul de studiu in domeniul Geografiei desfasurat la Cluj-Napoca a facut fata tuturor cerintelor si dificultatilor, prin seriozitatea muncii depuse, prin aspiratia permanenta spre crearea unui echilibru dinamic intre educatie si stiinta.

    CONDUCEREA FACULTATII
    Prof.Univ.Dr. Petrea Danut - Decan
    Sef Lucrari Dr. Vescan Iuliu- Prodecan
    Conf. Univ. Dr. Ilies Marin - Prodecan
    Conf. Univ.Dr. Bodocan Voicu Nicolae - Prodecan
    Sef Lucrari Dr. Imecs Zoltan- Prodecan


    SEFI DE CATEDRE
    Conf.Univ.Dr. Eckart Wilfried Schreiber - Catedra de Geografie Regionala
    Prof.Univ.Dr. Cianga Nicolae- Catedra de Geografie Umana
    Prof. Univ. Dr. Pandi Gavril- Catedra de Geografie Fizica si Tehnica
    Ec. Roman Vasile- Administrator Sef
    Muraru Rada- Secretar Sef
    Hilda Maria Frum - Cancelarul Studentil

    ADRESA
    Facultatea de Geografie
    Str.Clinicilor Nr.5-7
    Cluj-Napoca


     

 

B.

nu recomanda
3.80
bun
  • 7.60
Trimis la
05 Aprilie 2013

Facultatea de Geografie:
Majoritatea profesorilor de nota 10, insa plin de studenti cu media de BAC in jur de 6, cu care nu se poate lucra. Chiar daca ai intrat la facultate cu aproape 10, nu poti sa avansezi cum ai vrea intr-un asemenea mediu, te plictisesti de nu mai poti, fiind predate niste notiuni de baza din clasa a 9-a. Pacat. Se copiaza pe rupte la examene, unii chiar prind bursa de studiu.
Cea mai mare problema: termina sute de studenti aceasta facultate chiar daca habar n-au cu ce se mananca geografia. + NU SUNT JOBURI IN DOMENIU.


Vezi toate calificativele » Acorda calificativ!
 
 
 

Studenti la Facultatea de Geografie



Vezi toti membrii
 

Cauta universitate