Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ intraperitoneal plin, de consistenta ferma. Ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica (hepatica) in hipocondrul drept. Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa 6 ori mai mare decat cel stang.

Ficatul are doua fete : una superioara convexa si alta inferioara plana, viscerala. Fata superioara e limitata prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara, mai ascutita. Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal de aspectul literei "H". aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat ventral si lobul Spiegel dorsal. Hearey a descris noua segmente cu vascularizatie si topografie biliara independenta, segmentele fiind despartite printr-un tesut conjunctiv densificat.

CUPRINS                                                                                                                         
 I          Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului
 I.1       Anatomia ficatului
 I.2.      Histologia ficatului
 II.        Fiziologia ficatului
 II.1.     Functia biliara
 II.2.     Functia antitoxica
 II.3.     Functia de depozit
 II.4.     Functia de sinteza
 II.5.     Functia de coagulare
 II.6.     Functiile metabolice ale ficatului
 III.       Ciroza hepatica Laennec
 III.1.    Definitie
 III.2.    Etiopatogenie
 III.2.1. Factori toxici - alcoolul
 III.2.2. Factori infectiosi
 III.2.3. Factori dietetici, nutritionali si carentiali
 III.2.4. Factori ai terenului (endogeni)
 III.2.5. Glandele endocrine
 III.2.6. Factori imunologici
 III.2.7. Factorii staza biliara si sanguina
 IV.        Clasificarea cirozelor
 V.         Histogeneza si anatomia patologica generala a cirozelor 
 VI.        Fiziopatologia cirozelor
 VI.1.     Tulburari circulatorii intra si extra hepatice
 VI.2.     Staza si hipertensiunea portala, ascita
 VII.       Forme clinice - simptomatologie - debut
 VII.1     Perioada preascitica
 VII.2.    Perioada ascitica :
-         modificari endocrine ;
-         modificari hematologice ;
-         tulburari de coagulare ;
-         tulburari nervoase ;
-         tulburari cardio-vasculare ;
-         perturbari renale ;
-         splenomegalie ;
-         modificari digestive.
 VIII.       Examenul obiectiv al ficatului
 VIII.1.    Metode fizice de explorare a ficatului
 VIII.1.1. Inspectia generala
 VIII.1.2. Palparea
 VIII.1.3. Percutia
 VIII.2.    Metode biologice de explorare a ficatului
 VIII.2.1. Explorari morfologice - punctia biopsica hepatica
 VIII.2.2. Explorari functionale - laparoscopia
 VIII.2.3. Examene de laborator
 VIII.2.4. Explorari vasculare - spleno-portografia                                                              
 I X.         Diagnosticul cirozelor
 IX.1.       Diagnosticul pozitiv
 IX.2.       Diagnosticul diferential
X.     Evolutie si complicatii
X.1          Evolutia cirozelor
x.2.         Complicatiile cirozelor
 X.2.1.      Hemoragiile digestive
 X.2.2.      Trombozele si tromboflebitele portale
 X.2.3.      Encefalopatia hepato-portala
 X.2.4.      Coma hepatica
 X.2.5.      Infectii intercurente
 XI.        Tratamentul cirozelor
 XI.1.     Tratament medical. Dieta
 XI.2.     Tratament chirurgical
 XI.3.     Tratamentul complicatiilor
 XI.3.1.  Tratamentul cirozei hepatice compensate
 XI.3.2.  Tratamentul cirozei hepatice decompensate
 XI.4.      Profilaxia cirozelor
XII.              Prognosticul
XIII.   Rolul asistentei medicale in ingrijirea unui bolnav cu ciroza hepatica
XIII.        Plan general de ingrijire pentru pacientul cu ciroza hepatica
XIV.        Dosare de ingrijire - ingrijirea bolnavilor cu ciroza hepatica
XV.1.     Cazul I.
XV.2.     Cazul II.
XV.3.     Cazul III.
XVI.       Fise tehnice de lucru pe cazuri concrete
XVI.1.    Efectuarea punctiei abdominale
XVI.2.    Administrarea i.v a solutiei de Glucoza 5%
XVI.3.    Administrarea i.m a Penicilinei G 4.000.000ui
               Bibliografie