MASTERAT 2008 ISTORIA SI CIRCULATIA IDEILOR FILOSOFICE - FACULTATEA DE FILOSOFIE, UNIVERSITATEA BUCURESTI(TIP BOLOGNA)

MASTERAT 2008 ISTORIA SI CIRCULATIA IDEILOR FILOSOFICE - FACULTATEA DE FILOSOFIE, UNIVERSITATEA BUCURESTI(TIP BOLOGNA) 5 2
5 stele

2397 vizualizari  |  1 comentariu

Admiterea la masterat (forma de zi) se face printrun examen constand in 2 probe:
(1) Examen scris:
proiect de cercetare. Proiectul de cercetare va consta intrun eseu elaborat de catre candidata/candidat in aria tematica a masteratului pentru care opteaza, bibliografia aferenta acestuia si indicarea problemelor pe care candidatul/candidata doreste sa le aprofundeze in perioada masteratului. Proiectul de cercetare se depune o data cu dosarul de inscriere.
(2) Interviu oral: pe baza proiectului de cercetare si a bibliografiei citate in cadrul acestuia.
Media finala este media notelor obtinute la cele doua probe. In caz de medii egale, departajarea se face in functie de media finala de absolvire (media anilor de studiu +media de la examenul de licenta).
Indrumari privind redactarea proiectului de cercetare
Proiectul de cercetare este format dintrun eseu si o schita a problemelor pe care fiecare candidat/candidata doreste sa le aprofundeze in timpul masteratului.
Eseul: Tema acestuia trebuie sa corespunda ariei tematice in care se inscrie masteratul.  Tema este aleasa si dezvoltata in mod liber de catre fiecare candidat/candidata pe baza intereselor sale de cunoastere si a cunostintelor pe care le poseda. Marimea eseului: 5  10 pagini. Eseul poate fi insotit de un abstract de maximum  200 de cuvinte. Mentionarea surselor citate prin note de subsol (sau la sfarsitul eseului) si a bibliografiei utilizate este obligatorie.
Schita: In schita de probleme candidata/candidatul  va mentiona, intro forma sintetica (maximum 1 pagina) motivele pentru care a ales masteratul la care da examen si problemele pe care intentioneaza  sa le studieze pe parcursul acestuia.
Eseul si schita vor fi prezentate in forma printata, cu caractere de 12 pt,  2.0 distanta  intre randuri.
Admiterea la forma de invatamant la distanta (ID) se face pe baza de dosar care contine curriculumul viatae al candidatei/candidatului.
La masterat se pot inscrie licentiati in orice domeniu.
Taxa anuala pentru locurile cu taxa = 2 500 RON
Acte necesare pentru inscriere:
Dosar plic;
Cerere de inscriere;
Diploma de bacalaureat si diploma de licenta (sau adeverinta pentru cei care au sustinut examenul de licenta in sesiunea din iunie 2008), ambele in original;
Certificat de nasterecopie legalizata;
Copie dupa buletin sau carte de identitate;
3 fotografii tip buletin de identitate;
Adeverinta medicala;
Chitantataxa de inscriere: 120 RON Se plateste la secretariatul facultatii.
Masteratul organizat de Catedra de istoria filosofiei si filosofia culturii urmareste sa se constituie intrun demers pedagogic de specializare universitara de calitate, care sa puna la dispozitia masteranzilor continuturi informationale semnificative si mijloace performante de analiza, prin abordarea in dublu registru – diacronichermeneutic si sistematicconceptual – a unor teme si problematici fundamentale din cadrul istoriei ideilor filosofice.
Masteratul acopera segmente istorice si spatii spirituale relevante pentru orice periodizare sau topologie standard din istoria filosofiei: filosofie antica greaca, filosofie romana, neoplatonism, gandire crestina, filosofie moderna, filosofie contemporana, postmodernism filosofic. Vor fi explorate si dezbatute idei si opere filosofice ale unora dintre cei mai importanti ganditori din istoria filosofiei: Parmenide, Platon, Aristotel, Seneca, Plotin, Toma d`Aquino, Descartes, Pascal, Spinoza, Leibniz, Kant, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger, MerleauPonty, Foucault, Derrida etc.
Din punct de vedere pedagogic, masteratul isi propune sa ofere un echilibru intre excelenta activitatii de predare si implicarea masteranzilor in cadrul seminariilor sau in proiecte suplimentare de cercetare. Trebuie subliniat faptul ca toti titularii disciplinelor cuprinse in masterat au fost de acord cu importanta deosebita care se va acorda activitatii de prezentare si analiza a textelor filosofice, ca si a celei de coordonare directa a seminariilor de catre masteranzi, ceea ce poate fi observat si din modalitatile – prezentate in programele analitice individuale – prin care se va realiza calcularea notelor finale. Masteratul in istoria ideilor filosofice se va constitui din aceasta perspectiva dintrun spatiu pedagogic care va stimula si va incuraja permanent initiativele stiintifice ale masteranzilor, cultivand in mod corespunzator receptivitatea cadrelor didactice universitare implicate. Din punctul de vedere al metodologiei stiintifice, pentru instrumentarul utilizat in abordarile teoretice individuale de titularii cursurilor relevante vor fi hermeneutica, fenomenologia si deconstructia filosofica, oferinduse posibilitatea masteranzilor de a intra in contact cu principalele perspective interpretative la nivelul literaturii de specialitate, printro diversitate de abordari de calitate in fiecare dintre aceste directii.
Masteratul va dezvolta dimensiuni metateoretice si interdisciplinare menite a conferi unitate si coerenta intregului program masteral, in paralel cu mentinerea unei diversitati atractive pentru cei ce vor urma aceste cursuri. In directia abordarii metateoretice se remarca in special cursuri cum ar fi Istoria ideilor filosofice  istoria filosofiei (acad. Gh. Vladutescu), Teorii ale reprezentarii. Studiul imaginarului (conf. dr. M. Pop), Sincronismul in constructia culturala (lect. dr. V. Cernica), Modernismantimodernismpostmodernism (lect. dr. V. Vizureanu). In ceea ce priveste demersurile accentuat interdisciplinare – ceea ce este evident chiar din titulatura cursurilor respective – amintim Perspective etice si antropologice asupra violentei in istorie. Holocaustul si terorismul (prof. dr. V. Morar), Gandirea filosofica greaca. Intre cultura orala si cultura scrisa (prof. dr. I. Bansoiu), Neoplatonismul si gandirea crestina (conf. dr. S. Totu), Idei filosofice in arta (conf. dr. M. Pop), Istoria filosofica a retoricii (lect. dr. S. Grama), dar trebuie remarcat faptul ca fiecare curs inclus in program presupune o latura interdisciplinara implicita. Proiectul masteratului nu intelege prin istoria ideilor filosofice doar o fixare a interesului pedagogic pe segmentul temporal strict al trecutului si va propune o abordare a unor teme prin care filosofia se conecteaza la problematicele culturale si morale ale contemporaneitatii. De exemplu, cursul Perspective etice si antropologice asupra violentei in istorie (prof. dr. V. Morar) isi va propune o analiza a surselor teoretice ce au stat la baza a doua fenomene cruciale pentru istoria recenta: Holocaustul si terorismul, iar lect. dr. V. Vizureanu va avea identificarea si hermeneutica formelor culturale si filosofice ale postmodernitatii drept unele dintre obiectivele cursului Modernismantimodernismpostmodernism. Alteritatea si corporalitatea, teme centrale prin care filosofia se integreaza fructuos in dezbaterile ideatice contemporane, vor constitui punctele centrale in jurul carora se va structura demersul pedagogic al prof. dr. G. Liiceanu, Fenomenologia franceza. Bibliografia cursurilor este diversificata si semnificativa totodata, continand atat lucrari clasice, de inconturnabila referinta, cat si ultimele aparitii editoriale in jurul carora se cristalizeaza dezbaterea contemporana in domeniile respective.
Masteratul in istoria ideilor filosofice, urmand recomandarile din Declaratia de la Bologna ca si pe cele ale Universitatii din Bucuresti, se va desfasura in stransa legatura cu procesul de cercetare, toate cadrele didactice universitare desfasurandusi activitatea si intrun centru de cercetare. Astfel, din Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CIIF) fac parte: acad. Gh. Vladutescu, prof.dr. V. Morar, prof.dr. I. Bansoiu, conf. dr. S. Totu, conf. dr. M. Pop, lect. dr. S. Grama, lect. dr. V. Cernica, lect. dr. V. Vizureanu (care este si directorul centrului), iar prof. dr. G. Liiceanu este membru in Centrul de Cercetare in Fenomenologie. Prin aceasta se va facilita atat accesul si promovarea masteranzilor in cadrul proiectelor de cercetare, capacitatea acestora pentru dezvoltarea propriilor initiative stiintifice, cat si diseminarea si testarea rezultatelor obtinute in procesul de cercetare prin intermediul cursurilor, respectiv al dezbaterilor din seminariile masterale. Titularii cursurilor masteratului de „Istoria ideilor filosofice" isi propun ca, periodic, sa intreprinda revizuirea si/sau completarea materiei predate, in conformitate cu diversificarea si evolutia continua a propriilor interese teoretice si de cercetare, tinand cont si incluzand totodata in procesul pedagogic ultimele noutati semnificative din domeniile respective. Activitatile didactice se desfasoara pe parcursul a 4 semestre (conform anexei II). Predarea cursurilor si activitatile la seminar sunt organizate tinanduse cont de obiectivele generale si specifice propuse. Fiecarei discipline ii sunt alocate 8 credite. Evaluare pregatirii studentilor se va face prin examene (scris sau oral). Masteratul se finalizeaza cu elaborarea si sustinerea unei disertatii, care va fi pregatita in semestrul
Descrierea cursurilor
Titlul disciplinei: Istoria ideilor filosofice  istoria filosofiei
Codul: M.1.I.01 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar) Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen. II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Vladutescu Gheorghe, academician
Informatii de contact:
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei
Istoria filosofiei (istorie culturala, istorie filosofica) si istoria ideilor filosofice
Istoria ideilor filosofice fata cu istoria ideilor stiintifice, cu istoria ideilor religioase, cu istoria ideilor artistice
Conceptul de idee: idea/ideai la greci – de la presocratici la Platon si Aristotel; idea/ideai la in filosofia scolastica (in special la Thoma si la Duns Scotus); avataruri moderne: la Descartes, la empiristi (Locke, Berkeley), la Kant, la Hegel, la Husserl
Conceptul de idee filosofica
Statutul istoriei ideilor 
Titlul disciplinei: Filosofie greaca – filosofie romana
 Codul:M.1.I.05 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Vladutescu Gheorghe, academician
Informatii de contact:
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei
Inceputul in istorie: in istoria sociala (vd. Titus Livius, ab urbe condita), in istoria culturala
Cicero si inceputurile formarii limbajului filosofic latin. Stabilirea fondului lexical de baza: indifferentia (adiaphora), analogia (analogia), insensibilitas (apathea), infinitia (apeiria), armonia (harmonia), incorporeus (asomatos), imago (eidolon), notion (ennoia), suspensio (epoche), mores (ethos), species (idea), providentia (pronoia), prudentia (phronesis) si multe altele.
Filosofia si limbajul filosofic in poemul lui Lucretius, De rerum natura.
Stoicismul roman (Seneca, Marcus Aurelis) fata cu stoicismul grec
Filosofiile platoniciana si aristoteliciana si rolul lor in exersarea in latina a limbajului specializat al filosofiei
De la latina romana la latina crestina si la latina scolastica
Rolul latinei in formarea limbajului filosofiei moderne
Problema intraductibilelor 
Titlul disciplinei: O perspectiva etica si antropologica asupra violentei. Holocaustul si terorismul.
Codul: M.2.I.12 Regimul disciplinei: obligatorie. Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Morar Vasile, profesor doctor
Informatii de contact: vasilemoralis [at] yahoo.com
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei
Cursul isi propune sa prezinte o perspectiva etica si antropologica asupra violentei in istorie avand doua studii de caz : holocaustul si terorismul cotidian. Directii tematice :
 Formele si evolutia violentei in istorie;
 Agresivitatea si violenta ca fenomene. Tipuri de explicatii si interpretari. Explicatia psihanalitica Freud, Rouk, Jung, Fromm. Perspectiva etologica (Lorenz, EibelEibesfeldt). Violenta si sacrul (R. Girard). Violenta si viata cotidiana (G. Duby, Jean Delumeau, J. Le Goff, Ph. Arries). Istoria si dialectica violentei (Hegel, Raymond Aron). Imaginarul simbolic al violentei (Gilbert Durand). Violenta si turbulenta (James Rosenau).
Istoria si circulatia ideilor filosofice istorie a violentei si a cruzimii in istorie (JeanClaude Chesnais). Unicitatea Holocaustului (Shoah).
 Tipologia violentei. Violenta privata: criminala si noncriminala; Violenta colectiva: violenta cetatenilor contra puterii; violenta puterii contra cetatenilor. Violenta paroxistica: razboiul. Este posibila o societate fara razboaie ?
 Violenta si totalitarismele secolului XX. Aproprieri si deosebiri (Hanah Arendt, Fr. Furet, Christian Delacampagne)
 Violenta in democratie. Revirimentul democratiei (JeanFrancois Revel) si ascensiunea unor noi forme de violenta. Razboiul preventiv si democratia preventive. Violenta dupa Razboiul Rece. Globalizare/ universalizare si terorism global/local. Locul ocupat de frica in generarea si intretinerea violentei si terorii in societatea globala.
 O perspectiva etica asupra violentei. Locul pedepsei, constrangeri si violentei in cele doua forme de morala: deschisa si inchisa (Henri Bergson). Punctul de vedere deontologic (kantian). Interpretarile utilitariste asupra constrangerii pedepsei si atitudinii violente. Etica grijii (Carol Gilligan) si nonviolenta.
 Originile antisemitismului. Antisemitismul crestin. Sursele ideatice ale antisemitismului. Miturile fondatoare ale antisemitismului din Antichitate pana in sec. XXI (Carol Iancu). De la antisemitismul pagan la cel crestin. Antisemitismul medieval crestin si musulman. Permanente ale antisemitismului crestin. Manifestarile antisemitismului modern: de la Pogromuri la Shoah. Miturile antisemitismului modern (ex. complotul iudeomasonic, conspiratia evreiasca mondiala, complotul iudeobolsevic, etc.). De la antisemitism la noul antisemitism contemporan. Antisemitism si antisionism in lumea araba.
Titlul disciplinei: Gandirea filosofica greaca. Intre cultura orala si cultura scrisa
Codul: M.1.I.02 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific:Bansoiu Nelu, profesor doctor
Informatii de contact:
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei
Temele homerice si formarea stilului epic – Transmiterea poetica a ideilor prin mesajul memorabil al faptelor eroice.
 Proiectie si idealizare in stil epic; ideea de virtute si celelalte valori ale ideologie aristocratiei militare aheene; fapte memorabile, tipuri si idei purtate din gura in gura prin poemul epic.
Orfismul si Pythgorismul; misterele cultice si initiatica formata in mediul oralitatii.
Hesiod – Reformarea stilului epic pe tema cosmogoniei
– Oralitatea invatamantului genealogist – Investigarea numita historie si transmiterea skemelor – Dosmos – mitologia locurilor
Presocraticii si doxografia – persoane si fragmente, florilegii si placite – filosoful de tip „heros‖. Fixarea doctrinelor. Institutia discipolatului
Reprezentarea ca vehicul oral; vocabularul poetic si plastic; gandirea prin reprezentari si formarea discursului ca limbaj; limabjul epic si termenii filosofiei.
Folosirea stilului epic in cazul poemului parmenidian; constrangerile oralitatii
Doctrinele in proza ale milesienilor
Situatia si invataturile poemului Empedocle
Dialogul platonician – drama trecerii la gandirea scrisa
Formarea filosofiei in procesul de trecere de la cultura orala la cultura scrisa
Titlul disciplinei: Fenomenologia de la Brentano la Husserl
Codul: M.2.I. 08 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Liiceanu Gabriel, profesor doctor
Informatii de contact:
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei Surse: F. Brentano, E. Husserl, M. Heidegger Continut tematic: Istoria fenomenologiei de la Brentano la Husserl. Configurarea curentului fenomenologic in filozofia sec. XIX si XX. Concepte cheie: logica, fenomenologie, intentionalitate, teoria cunoasterii Directii tematice: Originile medievale ale conceptului de intentio  Psihologia empirica a lui Franz Brentano  Husserl: Cercetarile logice (cercetarea a Va si a VIa) Husserl: Cele cinci prelegeri despre Ideea de fenomenologie Husserl: Prelegeri cu privire la fenomenologia constiintei interne a timpului Husserl: Idei pentru o fenomenologie pura si o filozofie fenomenologica Husserl: Criza stiintelor europene si fenomenologia transcendentala
Titlul disciplinei: Fenomenologie franceza. Alteritate si corporalitate
Codul:M.2.I.11 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Liiceanu Gabriel, profesor doctor
Informatii de contact:
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei Surse: J.P. Sartre, M. MerleauPonty, E. Levinas, M. Henry, J. Derrida, P. Ricoeur, J.L. Marion, J.Y. Lacoste, R. Barbaras, M. Richir Continut tematic: Fenomenologia franceza din sec. XX, din punctul de vedere al problemei alteritatii (Levinas) si al corporalitatii (MerleauPonty) Concepte cheie: fenomenologie franceza, alteritate, corporalitate, intersubiectivitate, corptrup, perceptie, solipsism si transcendenta.
Directii tematice: Levinas si aporiile alteritatii:
(a) limitele constituirii intersubiectivitǎtii in cea dea cincia Meditatie Carteziana: cum poate fi celalalt constituit in sfera pura a imanentei? Solipsism si transcendenta;
(b) Tensiunile faptuluideafilaolalta (Mitsein): Daseinul si solipsismul existential al autenticitatii;
(c) Altul ca altul si iesirea de sub dominatia ontologismului;
(d) chipul celuilalt; etica si sacrificiu
MerleauPonty si subiectivitatea intrupata:
(a) corp si trup;
 (b) sensibilitate si simtire;
(c) perceptie si traire;
(d) chiasmul atingerii
Titlul disciplinei: Teorii ale reprezentarii. Studiul imaginarului
Codul: M.1.I.07 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Pop Mihaela, conferentiar doctor
Informatii de contact:
Ore de audienta: 2
 Descrierea disciplinei
Cursul isi propune sa prezinte principalele directii ale cercetarilor in domeniul imaginarului. Se are in vedere aprofundarea teoriilor referitoare la studiul imaginarului, cu precadere directia contemporana franceza. Se vor studia cazuri de din diverse domenii (culturalartistic, istoric, antropologic, politic, massmedia), in functie de optiunile studentilor si pentru o mai buna integrare pe piata muncii. Definitie si istorie a studiului imaginarului. Imaginar/real. Relatia dintre imagine, semn, simbol (definitii si exemple). Mit si mitologii (antica, crestina, moderna; a corpului, a timpului si spatiului, etc.). Conceptii filosofice despre imaginatie, imagine si imaginar: a) in antichitate (eleati, Platon, Aristotel, stoici, neoplatonisti); b) in medievalitate (Augustin, Macrobius, Eriugena, Alain de Lille, Bernardus Silvestris, Richard de Saint Victor, R. Lullus); c) in Renastere (Cusanus, Ficino, Pico dela Mirandola. Vor mai fi discutate: compatibilitatea dintre sensibil si ratiune (subiectivindividual si obiectivrational) la Kant; imaginatia – regina facultatilor (Baudelaire si artele secolului XIX); imaginarul social – utopiile; teorii ale secolului XX: psihanaliza (Freud si Jung) – simbol, arhetip, inconstient colectiv, structura inconstientului; Cassirer – cunoasterea conceptuala si formele culturii; Gadamer – intelegere si explicatie; jocul imaginii; hermeneutica; Ricoeur – sferele nonconceptuale ale omului; functia simbolica; G. Bachelard – Imaginatia creatoare si imaginarul intemeiat pe arhetipul elementelor primordiale; Eliade – hermeneutica mitului si fenomenologia sacrului; E. Morin – rolul imaginii ca relatie in stiinta; Stefan Lupasco – logica antagonismelor, principiul complementaritatii; G. Durand – structurile antropologice ale imaginarului, teoria bazinului semantic si mitodologia; JJ Wunenburger – sinteze in cercetarea imaginarului, filosofia imaginii; tipuri de imaginar: literatura comparata si studiul imaginarului; istorie si imaginar; mass media si imaginar; imaginar politic; imaginar cotidian; imagologie.
Titlul disciplinei: Idei filosofice in arta
Codul: M.2.I.09 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Pop Mihaela, conferentiar doctor
Informatii de contact: alexandrapop2000 [at] yahoo.com
Ore de audienta:
 Descrierea disciplinei
Cursul face parte din programa obligatorie a programului Master pentru anul I si isi propune sa prezinte intrun mod aprofundat probleme legate de interferenta dintre filosofie si arte. Mai precis, modul in care o serie de idei filosofice dintro anumita perioada culturala, perioada celei de a doua jumatati a secolului al XIXlea si inceputul secolului XX se reflecta in artele acelei epoci. Directii tematice: Contestarea sistemului de valori traditionale in viziunea lui Nietzsche. Nihilismul lui Nietzsche. Omul slabomul puternic; apolinicdionisiac Contestarea gandirii filosofice de sistem; trasferul de la obiectivitate universala la subiectivitate individuala: S. Kierkegaard si Fr. Nietzsche Idei filosofice fundamentale in opera lui M.F. Dostoievski: teme si motive comune; relatia dintre filosofie, religie si politica in opera literara a lui Dostoievski. Contestarea traditiei artistice de catre Baudelaire. Antiteza dintre figura si culoare, gandire rationala si imaginatie creatoare. Valorificarea categoriei uratului in spatiul artei. Omul nou in semnificatia data de Kierkegaard si Nietzsche. Supraomul. Noi perspective de intelegere a timpului cu ajutorul filosofiei lui H. Bergson. Conceptul de durata si implicatiile lui asupra artei. Rolul intuitiei in gandirea lui Bergson. Impactul noilor tehnologii si al industrializarii asupra artelor. Tehnica fotografica si conceptul de mimesis in arta. Impresionismul si curentele ce decurg din el: subiectivitate, imaginatie, introspectie, expresie simbolica si abstractizanta. Noul ca extraeuropenitate: tehnici japoneze si africane in pictura; universul exotic ca sursa de inspiratie.
Titlul disciplinei: Neoplatonismul si gandirea crestina
 Codul: M.1.I.6 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Totu Savu, conferentiar doctor
Informatii de contact: sabintotu [at] yahoo.com
Ore de audienta: 8
Descrierea discipline
Plecand de la raportul dintre ratiune si credinta se vor analiza diferitele modalitati de intelegere a situarilor gandirii filosofice in raport cu gandirea crestina. In aceasta perspectiva vor fi puse in discutie acele conceptii filosofice si religioase care descopera faptul ca fiinta metafizica si fiinta divina, triada filosofica si trinitatea crestina, indicibilul filosofic si indicibilul mistic, cunoasterea filosofica si cunoasterea mistica sunt „elementele‖ unei umanitati care trebuie inteleasa in intregul ei. Directii tematice: Neoplatonismul. Metafizica si filosofie religioasa (Plotin, Proclus, Damascius)
Triada plotiniana si trinitatea crestina
Arhitectura divinului
Gandirea aporetica si indicibilul
Neoplatonismul si gandirea crestina bizantina (Dionisie Areopagitul, Maxim Marturisitorul, Grigorie Palamas)
Gandirea apofatica si gandirea mistica
Ontologie, teologie si apofatism
Cunoastere filosofica si cunoastere mistica
Neoplatonismul si gandirea crestina latina (Augustin, Ioan Scotus Eriugena, Bonaventura)
Teologie si filosofie
Fiinta si existenta. Ousiofania
Extaz mental si extaz mistic
Platonicienii de la Cambridge (Ralph Cudworth, Nathanael Culwerwel, Henry More). Imaterialismul si teoria vederii. Conceptii neoplatonice si mistice (Berkeley)
Titlul disciplinei: Istoria filosofica a retoricii
Codul: M.1.I.03 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
 Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Grama Sebastian, lector doctor
Informatii de contact: sebastiangrama[at] yahoo.com
Ore de audienta: 8
 Descrierea disciplinei Principalele surse in care cursul isi gaseste ―materia prima‖ sunt, printre altele, textele sofistilor greci, mai ales Protagoras si Gorgias (trad. rom. in Filosofia Greaca pana la Platon, II, 2), dialogurile platoniciene Euthydemos (trad. rom. in Opere, III), Phaidros (trad. rom. in Opere, IV) si Republica (trad. rom. in Opere, V), precum si Aristotel, Retorica (trad. rom. Ed. IRI, 2004), Cicero, De Oratore si Arta oratoriei (cea din urma – bilingv la Ed. Saeculum Vizual, 2007). Printre sursele secundare – Renato Barilli, Poetica si retorica (Ed. Univers, 1975) si, in limba italiana, diferite lucrari ale unor autori precum Pier Luigi Cerisola. La nivel tematic, cursul are in vedere elementele structurale comune artei retoricii si exercitiului filosofic, miza demersului constand in conturarea unei lecturi filosofice a marilor miscari din istoria retoricii. Unei astfel de perspective i se va datora si optiunea pentru conceptele cheie analizate sau/si utilizate in cadrul cursului – in primul rand cele corespunzatoare partilor compunand tractatio, de la inventiune la actiunea retorica, apoi clasicele virtuti ale discursului, insa si elemente imprumutate unei terminologii recente, ca de pilda indecidabilitatea, lectura rizomatica, deconstructia logocentrismului etc. Directii tematice:  Sofistii:  discursurileparadigma;  dublul discurs;  Platon:  retorica abordarii critice a retoricii;  intre discursulparadigma si paradigma invesmantata discursiv;  Aristotel:  retorica si sistem;  structura Retoricii si semnificatiile sale;  Retorica romana (Cicero, Quintilian):  traduceri si tradari;  clasificari si repozitionari;  Problema retoricii in literatura patristica;  Retorica si dialectica la Augustin;  Elemente de retorica medievala;  Retorica in Renastere;  Reforma ramista si semnificatia ei istoricofilosofica;  Un formalism avantlalettre: de la eficienta la pretiozitate; manierism si baroc: inventie si ipocrizie;  Rezonante retorice in cartezianism;  Pascal:  arta de a persuada; sensurile figurii; spirit geometric / spirit de finete;  Leibniz – sau ecloziunea filosofica a retoricii baroce;  Retorica Luminilor; tratatul lui Du Marsais;  Ipostaze si masti ale retoricii in discursul kantian;  Avataruri filosofice ale retoricii in sistemul hegelian;  Modernitatea retoricii nietzscheene si paradoxele sale;  Deschiderile saussuriene;  Logicism si reactivari‖ retorice: problema ipostazierii lingvistice;  Retorica in sec. XX:  figurile extreme (Artaud, Joyce, Bataille, Celine);  existentialism si retorica;  retorica stiintifica / stiinta retoricii;  noi abordari fenomenologice ale retoricii;  retorica in zona structuralismului;  retorica si deconstructie.
 Titlul disciplinei: Modernism – antimodernism – postmodernism
Codul:M.2.I.10 Regimul disciplinei: obligatorie Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Vizureanu Viorel, lector doctor
Informatii de contact: vizureanu [at] yahoo.com
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei Medievalitatea ca sursa `involuntara a modernitatii  Semnificatia umanismului in dezvoltarile modernitatii  Renastere si modernitate. Semantici ale Renasterii  Figuri clasice ale modernitatii. Subiectindividconstiinta moralaautonomie estetica  Dezvoltari conceptualtematice proprii modernitatii (Geschichte vs. Historie, esenta universitatii, etc.)  Iluminismul ca paradigma a modernitatii si ca focar al criticii contemporane a acesteia (Scoala de la Frankfurt)  Romantismul german – critici si reconfigurari ale modernitatii  Nietzsche – critic al modernitatii si/sau primul postmodernist?  Critica modernitatii prin prisma criticii metafizicii la Martin Heidegger  Resorturi istoricohermeneutice ale postmodernitatii
Titlul disciplinei: Sincronismul in constructia culturala
Codul:M.1.I.04 Regimul disciplinei: Numar ore: 2 ore curs + 2 ore seminar, 14 saptamani (28 ore curs + 28 ore seminar). Numarul de credite: 8 Tipul de evaluare: examen II.
Informatii despre titularul de curs si seminar
Nume, titlul stiintific: Cernica Viorel, lector doctor
Informatii de contact: cernicav [at] yahoo.com
Ore de audienta:
Descrierea disciplinei Cursul face parte din programa obligatorie a studentilor din anul I Masterat Filosofia culturii si isi propune sa prezinte cateva probleme filosofice ale constructiei culturale, cu aplicatie la cultura si filosofia romaneasca, pornind de la modelul sincronismului. Directii tematice: I. Filosofia culturii si constructia culturala 1. Reconstructia filosofica a culturii. 2. Sincronismul. Teoria lui Eugen Lovinescu II. Toposul cultural 1. Filosofia culturii ca topologie culturala. 2. Filosofia culturii  modelul recunoasterii de sine a culturii romanesti. III. Toposul filosofic 1. Speciile toposului cultural. 2. Problema identitatii filosofiei romanesti. 3. Toposuri filosofice reprezentate in filosofia romaneasca a. C. RadulescuMotru si personalismul. b. Lucian Blaga si ontologia umanului. c. Emil Cioran si existentialismul. IV. Functiile toposului filosofic 1. Instituirea orizontului speculativ intro cultura 2. Constituirea orizontului aporetic intro cultura 3. Functii ale toposului filosofic romanesc a. Mircea Vulcanescu si ispitele culturii romanesti. b. Constantin Noica si potenta metafizica a unor cuvinte romanesti. c. Constrangeri didactice si politice in filosofia romaneasca actuala.

 
Comentarii

Cod

Cod de securitate

Codrul Marti, 23 Martie 2010

vin si eu sa fac masterul asta...

 

Pagina 1 din 1

Alte categorii
 
Gaseste masterat si doctorat