Diagnosticul intreprinderii, etapa premergatoare evaluarii

Orientarea economiei noastre spre piata a determinat ample modificari de structura la nivelul intreprinderii (asocieri, restructurari, modernizari, repozitionari strategice) si a antrenat cresterea responsabilitatii managerilor si a profesionistilor contabili, in general.

In acest nou cadru, evantaiul deciziilor pe care managerii intreprinderii trebuie sa il adopte s-a amplificat. Ei se confrunta cu probleme de concurenta si risc, gasindu-se de cele mai multe ori in situatia de a lua decizii in conditii de incertitudine pronuntata si de a determina campul constrangerilor care trebuie sa orienteze actiunile lor. Toate aceste schimbari cer o buna capacitate manageriala, dinamism si informatii complete despre mediul intern si extern intreprinderii. Acestea sunt numai cateva ratiuni care solicita managerilor si profesionistilor contabili analize, previziuni si actiuni de control.

Date fiind aceste conditii, diagnosticul are rolul de „centru de sistem” in orientarea deciziilor manageriale, astfel incat consecinta acestora sa fie performanta. Diagnosticul nu se reduce la a fi un element de recuzita al managerului si face ca actul managerial sa nu se desfasoare sub zodia spontaneitatii si a intuitiei.