Comparatie intre raspunderea politica si cea penala a presedintelui

Problematica raspunderii Presedintelui Romaniei este consacrata de catre Constitutia din 1991 prin doua texte distincte acestei institutii – art. 84 alin. (3) si art. 95. aceasta initiala deficienta de redactare a fost corectata prin  deplasarea articolului privind punerea sub acuzare dupa cel consacrat suspendarii din functie. Astfel in conceptia corecta, dupa textul consacrat raspunderii politice pentru fapte ce nu au semnificatie penala, se reglementeaza tragerea la raspundere penala a presedintelui Romaniei pentru fapte deosebit de grave, exprimate generic prin sintagma „inalta tradare”.

Articolul 95 din Constitutia revizuita a ramas nemodificat, cuprinzand suspendarea din functie ca si raspundere politica a Presedintelui, urmata de sanctiunea demiterii prin referendum, referindu-se la formele raspunderii administrativ-disciplinare si nu administrative. Aceasta raspundere politica a Presedintelui este denumita astfel in doctrina desi este la origine tot o forma de raspundere penala.

In plan politic nu se poate vorbi de imunitatea completa a Presedintelui, precum sustine doctrina de drept constitutional, li nici de caracterul exclusiv politic al raspunderii, aceasta fiind denumita astfel pentru a o delimita de cea penala, urmarile ei fiind de fapt politico-juridice. Drept urmare, Presedintele Romaniei nu detine imunitate totala, putand fi tras la raspundere politic si juridic pentru faptele sale, savarsite in exercitiul mandatului, precum se stipuleaza in art. 95.

O forma de raspundere penala o reprezinta inlaturarea imunitatii Presedintelui si a punerii sale sub acuzare pentru o fapta deosebit de grava, raspundere mentionata in art. 84 alin (3) din Constitutia din 1991, devenit art. 96 in Constitutia republicata.