Metode in asistenta sociala

1. Interventia sociala personalizata (metoda casework)
Elaborata in primele decenii ale secolului XX in S.U.A. si importata in Europa in anii “50, metoda casework a marcat decisiv statutul si rolul profesiei de asistent social. Metoda interventiei psihosociale sau serviciul social individualizat a insemnat adoptarea unei metodologii proprii domeniului asistentei sociale in baza careia se reconsidera campul de actiune al acesteia limitat, pana la acea data, la o serie de acte administrative si la acordarea unor ajutoare financiare sau medicale.

Metoda casework este rezultatul influientelor primite de asistenta sociala, la inceput de secol XX, dinspre medicina si, ulterior, dinspre curentele psihanalitice si psihoterapeutice care si-au pus amprenta asupra configuratiei teoretice si metodologice a asistentei sociale. Din acest motiv, casework este numit modelul medical in cuprinsul caruia se vorbeste frecvent despre terapie sociala, psihoterapie, terapie de sprijin etc. (Cristian Bocancea & George Neamtu, 1999: 105). Asadar, asistenta sociala si-a construit identitatea in raport cu alte profesii in momentul in care si-a definit o metodologie proprie in forma interventiei sociale personalizate sau casework.

1.1. Postulatele metodei casework
Prima sistematizare teoretica a metodei casework apartine autoarei americane Mary Richmond care, in lucrarile Social Diagnosis (1915) si What is social casework? (1930), prezinta postulatele interventiei sociale individualizate astfel:

-    fiecare individ sau familie reprezinta un caz unic, de aceea ajutorul acordat trebuie sa fie personalizat si adaptat la particularitatile situatiei clientului;
-    investigarea cazului trebuie sa aiba in atentie cunoasterea aspectelor obiective si subiective ale problemei cu care se confrunta clientul;
-    stabilirea diagnosticului psihosocial si a planului de interventie trebuie sa se centreze pe interactiunea persoana-situatie-problema, in sensul valorificarii resurselor de care dispune clientul si cele apartinand mediului social;
-    actiunea de interventie se bazeaza pe dinamica relatiei asistent-client construita din perspectiva urmatoarelor principii: autenticitate, acceptare neconditionata, empatie, respectarea autonomiei clientului, nondirectivitate, confidentialitate;
-    cadrul teoretic al interventiei psihosociale este reprezentat, in principal, de psihologia freudiana si post-freudiana a personalitatii si se centreaza pe cunoasterea si dezvoltarea capacitatilor de adaptare si rezolvare de probleme ale ego-ului  (apud. Andree Menthonnex, 1995).

Asadar, interventia psihosociala se centreaza pe persoana clientului, pe adaptarea acestuia la situatie si rezolvarea problemelor rezultate din interactiunea persoana-situatie. Metoda casework are ca obiectiv principal sprijinirea clientului in planul vietii personale si al functionarii sociale. Avand in atentie clientul individual si mediul micro-social (familie, grupul de apartenenta) la care acesta se raporteaza, metoda se bazeaza pe construirea unei relatii asistent-asistat de la persoana la persoana, o relatie pozitiva, empatica si competenta profesional, presupunand de asemenea implicarea, in relatia de ajutorare, a persoanelor din proximitatea clientului. Aceste idei le regasim, in variante mai elaborate, si la teoreticienii de mai tarziu ai abordarii psihosociale precum Gordon Hamilton (anii ’40) si Florence Hollis (anii ’60).