Referat de Astronomie.Vechimea sistemului planetar al Soarelui

Incarcat la data: 10 Martie 2008

Autor: cornel sandulescu

Pret: 50 credite

Vechimea sistemului planetar al Soarelui Referatul Nr.1 -din ciclul Realismul tiinific si Religios Referatul Nr.2 Creatia si Evolutia regmului animal si vegetal pe Pamint Referatul Nr.3 Viata si Genotipul biofizic al modelului Om Referatul Nr.4 Bazele extraterestrilor pea terra Referastul Nr.5 Pioneratul si Tehnica Pioneratului Omenirii Referatul Nr.6 Potopul de apa si Lumea Antica Referatul Nr.7 Calendarul Biblic si Omul Prezentului Referatul Nr.8 Apocalipsa Biblica si Omul viitorului A.Convenii Pentru a putea ridica valul patimas aruncat peste cunoastere de curentele filozofice ale vremurilor si pentru a putea patrunde in paralelismele dintre Creaie, concept adoptat de filozofia Idealista cu restrngere mai mult dogmatica in zilele noastre si Evoluie, concept adoptat de Filozofia Materialista cu extindere mai mult stiinifica astazi, ambele concepte descriind in fond aceleasi evenimente petrecute pe Terra, avem nevoie de adaptarea unui limbaj conventional necesar echivalarii evenimentelor prezentate din punct de vedere dogmatic cu aceleasi evenimente prezentate din punct de vedere stiinific, limbaj care sa ofere o corespondena ad-hoc intre termenii biblici si termenii fizici, limbaj care sa ofere "cheile" de descifrare si inelegere fara polemica, a informatiilor cuprinse in textul biblic simplu sau cu trimiteri pe de o parte si informaiile cuprinse in textele stiinelor exacte pe de alta parte cu referire la aceleasi informaii. Echivalene: 1) Cuvinte EL si CUViNTUL din dogma vor avea echivalentul de ENTROPIE UNIVERSALa in sistemul fizic TU si DUMNEZEU din dogma, vor avea echivalentul de CMP UNIVERSAL in sistemul fizic SPIRIT sau DUH din dogma devine FORTa in sistemul fizic 2) Expresii. "DUMNEZEU A ZIS: "Sa..." din dogma, devine in sistemul fizic "evolutia sistemului X de la starea A la starea B", "DUMNEZEU A FaCUT", din dogma, devine in sistemul fizic echivalentul unor acumulari cantitative "DUMNEZEU A NUMIT", din dogma semnifica in sistemul fizic sfirsitul unei evolutii "DUMNEZEU A VaZUT", din dogma, confirma in sistemul fizic un salt calitativ Creaia imparte timpul Pamintului in sapte intervale de timp denumite dogmatic "zile" corespunzazoare in Evoluie unor lungi perioade de framntari geologice numite ere geologice, ultima "zi" a acestui timp aparine istoriei Omului. Pentru simplificarea convertirii informaiei vechi cuprinse in textului biblic in informaii stiinifice noi, voi reda inti textul biblic - Creaie, interpretarea textului biblic prin similitudine cu termeni cunoscui ai stiinelor actuale si apoi incadrarea evenimentelor asrfel interpretate in timpul geologic - Evoluie. 3) Sisteme de referina neconvenionale in sistemele neconvenionale de referina pe care vi le propuneme sau in scarile ipotetice de raportare, parametrii dimensionali ai modelelor materiale oscilieaza intre anumite limite specifice. a. Sistemul de referina fundamental sau Scara Fundamentala (SF) Este scara care caracterizeaza natura ondulatorie si starea de cmp a materiei, evenimentele din aceasta scara stau la baza organizarii realitaii in modele fundamentale ondulatorii. Cmpurile din aceasta scara sint definite de funcii de serii cotangeniale si au lungimi de unda ca marime de sub un ngstrong, mai mici decit raza atomului de hidrogen. Frecvenelor de ordinul de marime N.1020 Hz, le vom da numele de frecvene de modele fundamentale, sau frecvene fundamentale. Similar, lungimile de unda corespunzatoare acestor frecvene le vom numi unde fundamentale. Frecvenele modelelor fundamentale reprezinta "scheletul electromagnetic" al modelelor reale din celelalte scari, forma nepipaibila a unui spaiu cu cel puin 5 dimensiuni, al unui fagure universal cu "gauri" de ordinul de marime a sub un nstrong, care se umplu dupa anumite legi cu corpusculi si constituani elementari ai materiei. Temperatura specifica acestei scari oscilieaza in jurul valori de zero grade absolut, adica de -273,15oC. Ca o caracteristica de baza a Scarii Fundamentale este Inteligena Materiei. Nu avem cum sa operam cu aceste cmpuri, dar este bine sa cunoastem ca ele exista si formeaza scheletul electromagnetic al tuturor realitailor din Galaxia Noastra. b. Sistemul de refirina a microcosmosului sau Scara infiniilor mici (Sim). Admitem ca aceasta scara cuprinde dimensiunile informaionale referitoare la structura corpusculara si elementara a materiei, regasita sub o anumita forma de organizare. Admitem ca in Sim evenimentele care au loc respecta anumite legi specifice structurii intime a materiei, legi de legatura intre constituani elementari organizai dupa modele specifice si anumite forme cantitative sub care sint reunite aceste modele; cmpurile proprii sint definite de frecvene de ordinul Terahertzilor, iar lungimele de unda ale acestor cmpuri snt de ordinul micronilor. Temperaturile specifice acestei scari inregistreaza diferene mari, aproximativ intre -272.1oC, punctul de topire al Heliului si +3500oC, temperatura de topire a diamantului. Funciile specifice acestor cimpuri sint funcii de serii cosinusoidale. Ca o caracteristica de baza a acestei scari este Materia. in aceasta scara putem interveni dar nu putem inca stapinii modele in interiorul carora vitezele de compunere sau de descompunere specifice depasesc anumite valori. c. Sistemul de referina biologic sau Scara OMULUI (S0) este un caz particular al Scarii infiniilor mici si se refera la realitatea lumii in care traim pusa in evidena prin simurile noastre. in scara Biologica sau scara OMULUI materia se organizeaza sub dimensiunea vectoriala numita VIAA. Cimpurile proprii scarii SO au frecvene de ordinul kilohertzilor, iar lungimile de unda de ordinul sutelor de mii de metri. Aceste cimpuri sint definite de serii de funcii sinusoidale. Temperatura optima a acestei scari, referindu-ne la realitatea biologica al modelul de viaa OM, o vom considera oscilanta usor in jurul valorii de +36oC. Caracteristica de baza a acestei scari este Viaa cu cazul particular al modelului OM de care ne vom ocupa in continuare. d. Sistemul de referina a macrocosmosului sau Scara Infiniilor Mari (SIM) Dimensiunile cuprinse in SIM aparin manifestarii materiei in imensitatea ei, aparin compararii Universului. Lungimile de unda corespunzatoare acestor cimpuri sint de ordinul de marime Nx1024 adica a unui numar N ori 10 la puterea +24 de metri, iar frecvenele de ordinul unitar sau subunitar al Hertzilor. Temperaturile acestei scari incep de pe la +3500oC si ajung pna la valori de milioane de grade Celsius. Caracteristice acestei scari, sint seriile de funcii tangeniale. Caracteristica de baza a acestei scari este Timpul. Nu putem opera cu aceste dimensiuni, dar traim linistii in ele. Sistemele ipotetice de referina pe care vi le propunem se caracterizeaza prin aceia ca au originile comune in orice punct din spaiu la care ne referim, astfel ca dupa aceasta ipoteza nu mai privim Universul ca pe un volum avind un Centru si o Margine ci ca un volum indefinit cu originile comune in orice punct din spaiu in care centrul unui element de volum se intersecteaza cu marginea elementului de volum vecin.. . in scarile de referina se vor regasii totalitatea legilor ce definesc la un moment dat un eveniment dintr-o anumita scara si in legatura directa cu celelalte scari vecine. Aceptam evenimentul, ca fiind o suma de transformari prin care trece un anumit model, de la o anumita forma de organizare a materiei la alta. Similitudine: - daca ar fi sa dam viaa unui "raional" pe un electron al unui atom in Sim; marimea acestui raional faa de electron sa fie proporionala cu aceia a omului faa de Pamint, atunci: * raionalul din Sim priveste electronul ca pe planeta lui, la fel cum, prin similitudine, omul priveste Pamintul in SO. * referitor la timp, un an pentru om inseamna durata cit Pamintul se invrte in jurul Soarelui; un an pentru raionalul de pe electron inseamna durata in care un electron de pe o anume orbita, se invirte o data in jurul nucleului. * referitor la spaiu, pentru raionalul de pe electron distanele interelectronice, internucleare, interatomice, intermoleculare, sint prin similitudine, la fel de mari cum sint pentru om distantele interplanetare, interstelare, sau intergalactice, etc. B. Diagrama Materie - Timp - Temperatura (vezi Fig.1, de la inceput) Facerea Lumii Creaie Sursa: BIBLIA (cu 2 citate), Geneza - citat 1 Cap.1.1 La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamntul Evanghelia dupa Ioan - citat 2 1.1 La inceput era Cuvintul, si Cuvintul era cu Dumnezeu, si cuvintul era Dumnezeu 1.2 El era la inceput cu Dumnezeu Interpretare Textul biblic admite ca la NCEPUT, in elementul de volum din Univers, in care se afla sistemul Solar cu Pamntul, a existat Entropia unui Cmp Galactic, cu gradientul de temperatura crescator, cu centre in care au aparut primele aglomerari de materie. Cantitatea de materie care se aduna, se genera si suprapunea, a dus la nasterea Cerurilor si a Pamintului. Au fost emise diverse ipoteze mai actuale sau mai vechi despre nasterea Sistemului Solar, dar admind aglomerarea de materie atestata de textul biblic, vom lua in considerare ipoteza unor "explozii" ca fenomen de "spargere" a aglomerarii uriase de materie , in cazul nostru cu prima planeta desprinsa Venus, desprindere care a dat nastere la o miscare de rotaie in jurul axei proprii a intregii aglomerari cu Soarele ramas in centru, dupa care au urmat alte explozii care au dus la desprinderea si imprastierea in spatiu, in sens invers faa de miscarea planetei Venus, ale celorlalte planete, cam pe orbitele cunoscute astazi. Evoluie - pentru perioada corespunzatoare anilor de la "inceputs, stiina are numai ipoteze, motiv pentru care vom elabora si noi o ipoteza de lucru.sub forma unei diagrame materie - timp - temperatura, mtt ca in figura alaturata: in ipoteza Micu vechimea elementului de volum din Galaxia Noastra in care se gaseste sistemul nostru planetar , adica din vremea cnd aparinea unei gauri negre care se intindea pe o axa ce leaga steaua Nordului de steaua Sudului, este de aproximativ 17 miliarde de ani. Organizarea materiei dupa o componenta vectoriala - viaa pe Terra - a aparut recent, cu circa 3 miliarde de ani in urma. Cu 17 miliarde de ani in urma, in elementul de volum luat in considerare si in care a aluat nastere Sistemul Solar din Galaxiea Noastra, era pe sfrsite starea energetica a unei gauri negre uriase, de forma sferoidala, caracterizata de parametrii Scarii Fundamentale. O data cu sfrsitul energetic al acestei gauri negre incepe modelarea materiei si se schimba sensul gradientului de temperatura al entropiei elementului de volum care devine crescator, incepnd de la -273,150C. Datorita energiei degajate de ciocnirile dintre "particolele prafului cuantic" care a existat in gaura neagra ca urmare a "spargerii materiei" la zero grade absolut, temperatrile locale snt in crestere atingnd unele valori critice ale temperaturii in anumite zone, usor peste zero grade absolut. Energia rezultata in urma ciocnirilor numita de noi Energie Fundamentala Iniiala, se transforma parial in "scntei electrice" care dau pe ansamblu cmpul electromagnetic propriu al elementului de volum caracterizat de parametrii Scarii Fundamentale si care electrizeaza "praful cuantic". Energia Fundamentala Iniiala pe de alta parte se transforma si in energie termica, dnd sens crescator gradientului de temperatura al entropiei elementului de volum. Eneregia Fundamentala Iniiala sta la baza nasterii primelor particule materiale dnd o forma forma "ceoasa" elementului de volum la temperatura mai joasa decit temperatura de lichefiere a heliului, particule care de altfel vor devenii constituanii elementari ai realitailor materiale viitoare. Cmpurile electromagnetice vecine elementului de volum considerat, intra in interferena cu noul cmp electromagnetic propriu elementului de volum. O data cu interferena electromagnetica a elementului de volum cu cmpurile electromagnetice vecine, apare fenomenul de absorbie electromagnetica a particulelor materiale elementare ionizate pierdute din alte lumi materiale. Particulele penetraza prin "ceaa cuantica" a elementului de volum si se ciocnesc cu particulele elementare existente deja aici. Rezultatul ciocnirilor in timp de cam 2 miliarde de ani a dus la apariia unor aglomerari materiale si energetice noi, iar dupa alte 8 miliarde de ani se naste posibilitatea apariiei aglomerarilor de mase ceresti. Presiunea interna a acestor mase ceresti, dimensiunile lor materiale precum si separarea lor ulterioara este discutabila si totusi, faptul ca planeta Venus are o miscare de revoluie mai curioasa in jurul Soarelor dect celelalte planete demonstreaza ca centrul de aglomerare a materiei pentru sistemul nostru planetar a fost Soarele si prima planeta desprinsa in momentul exploziei masei ceresti a fost Venus. Fora de reacie a acestei desprinderi a dat o miscare de rotaie masei ceresti ramase in sens invers, nascndu-se tot o data si o noua fora, fora centrifuga. Datorita acestei fore noi ct si a exploziilor care au urmat au fost aruncate in spaiu si alte planete care au luat traiectorii apropiate de realitatea actuala de pe cer. Cmpurile electromagnetice din Galaxia Noastra s-au interferat cu cmpul electromagnetic nou creat al elementului de volum si au dat nastere unor modele electromagnetice noi (urmeaza in Referatul Nr.2 Teoria Modelarii), cu o frecvena de repetiie egala cu Nx1020 Hz si "pasi" de inaintare de ordinul miliAngstromilor pe secunda, sub influiena carora s-a generat tot ce noi cunoastem si nu cunoastem astazi. innd seama de existena acestor modele electromagnetice in diagrama mtt din Fig.1, distingem 5 etape mari in care modelele au luat forme materiale diverse, cu timpul propriu de evoluie foarte diferit. Etapa 1 Timp de cca. 3 miliarde de ani in elementul de volum care abia iesise din starea energetica a unei gauri negre, la temperatura de zero grade absolut, existau cmpuri electromagnetice care ajungeau din vecinataile galactice precum si "praful cuantic" rezultat in urma "dezintegrarii" materiei cuprinsa in volumul garii negre, la temperatura de zero grade absolut. Vnturile electromagnetice antrenau particolele acestui "praf cuantic" si pe cele ce se pierdeau din alte pari ale Galaxiei, facndu-le sa se ciocneasca si sa se contopeasca local. Evenimentele care se petrec in aceasta perioada in elementul de volum considerat snt caracterizate de parametrii Scarii Fundamentale. Spre sfrsitul celor 3 miliarde de ani, apar deja in elementul de volum anumite "stari ceoase" formate din aglomerari de particole electrizate si miscate de cmpurile electromagnetice, apare o anume forma de densitate critica a particolelor materiale care va favoriza ridicarea temperaturii foarte usor peste zero absolut. O data cu ridicarea temperaturii intregul element de volum trece intr-o alta forma de existena energetica. Etapa 2 Continua existena fenomenelor specifice SF. Ciocnirile repetate duc la nasterea unor "scntei" si la realizarea unor temperaturi usor peste zero grade cnd "starea ceoasa" devine o "stare helioasa" care conine si particole de heliu lichid in interior. Cresterea usoara a temperaturii o data cu cresterea densitaii critice a "starii helioase" in anumite puncte din elementul de volum in care particulele se "lipeau" electrostatic, duce la apariia primelor elemente specifice starii materiei cunoscuta astazi, adica apariia moleculelor de heliu si hidrogen sub forma de precipitat spaial in care se amesteca totul, stare caracterizata in Scara infiniilor mici, Sim. Aceasta etapa dureaza cca alte 3 miliarde de ani. Etapa 3 Continua existena fenomenelor specifice SF. Continua existena fenomenelor specifice Sim. Apar elementele de volum si masa masurabile specifice dimensiunilor din SO. Transformarile energetice duc la aglomerari materiale locale si la nasterea unor noduri materiale sub forma lichida formate din precipitatul "starii helioase". Aceste noduri materiale spaiale sub forma lichida exercita o anume fora de atracie proprie asupra formelor materiale vecine pe care le captureaza prin ciocnire si scufundare. Nodurile materiale spaiale astfel formate dobndesc o "crusta" exterioara care transmite in spaiul vecin temperatura proprie nodului egala aproximativ cu temperatura de lichefiere a heliului ( usor peste zero grade absolut) prin radiaie, accelernd astfel fenomenul de aglomerare specific Sim care duce la apariia realitailor materiale dimensiunale caracterizate in SO. Trecerea de la apariie formelor dimensionale SO pna la apariia fenomenelor SIM s-a facut relativ repede, in cca 1 miliard de ani. Apare de acum o alta caracteristica noua si anume marirea vitezei de transformare a materiei. Etapa 4 Continua fenomenele specifice SF. Continua fenomenele specifice Sim. Continua elementele specifice SO. Dupa o perioada de cca. 7 miliarde de ani, intregul elment de volum este de nerecunoscut, este plin cu aglomerari materiale si energetice noi care se atrag si se ciocnesc, toate aceste fenomene ducnd la aglomerarea materiei in anumite centre cosmice, cum a fost in cazul nostru Soarele. Apariia centrelor cosmice de aglomerare duce la nastere primelor elemente specifice Scarii Infiniilor Mari. Aglomerarile materiale si energetice in anumite centre cosmice duc la rndul lor la apariia unor fenomene noi: - cresterea relativ rapida a temperaturii de la zero grade absolut in vecinataile cosmice la milioane de grade Celsius in centrul aglomerarilor, favoriznd apariia exploziilor. - nasterea unor variante stelare nematurizate cu densitai si temperaturi proprii foarte variate si al altor variante stelare maturizate care au dus la apariia unor sisteme planetare cu o stea in mijloc in jurul careia graviteaza, inclusiv apariia Soarelui si a sistemului planetar al Soarelui. Etapa 5 Continua elementele specifice celorlalte 4 etape cu specificul ca aglomerarile materiale cunoscute inceteaza, aproape intreaga materie din elementul de volum fiind aglomerata in corpurile ceresti in varianta nematurizata sau maturizata. in ipoteza noastra, elemntul de volum considerat a avut o forma sferoidala asezata pe axa care leaga Steaua Sudului si Steaua Nordului, situate la polii elementului de volum. Caracteristica generala a celei de a cincea etape la sfrsitul careia traim noi astazi, este sensul gradientului de temperatura al Entropiei proprii, care a devenit descrescator, fenomen aparut acum cca 6 miliarde de ani. Sensul descrescator al gradientului de temperatura aparut in cea de a cincea etapa este dat pe de o parte de incetarea ciocnirilor si aglomerarilor specifice primelor 4 etape, iar pe de alta parte datorita transformarii energiei termice in energie electrica absorbita de starea electrostatica a materiei dobndita pe parcursul primelor patru etape. O parte a elementului de volum considerat devine Sistemul Solar in care gradientul de temperatura al Entropiei are pe ansamblu sensul descrescator. Ciclu de generare a materiei sub o curba ascendenta a gradientului de temperatura specific Entropiei din fosta gaura neagra, care coninea si elementul de volum considerat de noi, a fost de 11 miliarde de ani, timp in care s-a nascut Sistemul Solar, dupa care sensul gradientului de temperatura a devenit descrescator. Asadar, Sistemul Solar care a luat nastere in elementul de volum considerat are acum sensul descrescator al gradientul de temperatura specific Entropiei proprii si indreptat in direcia starii energetice a unei viitoare gauri negre, timp din care a strabatut deja cca. 6 miliarde de ani. Ciclul complet de generare - degenerare, gaura neagra - Sistem Stelar - gaura neagra, este prin simetrie de cca. 22 miliarde de ani terestri. in Fig.1 este redat numai ciclul complect de generare a materiei din elementul de volum al fostei "gauri negre galactice" cu durata de cca.11 miliarde de ani terestrii in care Entropia avea caracteristica ascendenta a gradientului de temperatura si primii 6 miliarde de ani de degenerare la sfrsitul caruia ne gasim noi astazi, in care Entropia are caracteristica descendenta a temperaturii, inspre zero absolut. Daca in primele 4 etape materia se organiza si respecta legi specifice spaiului tridimensional si al cresterii temperaturii pe ansamblu, in cea de a cincea etapa temperatura urmeaza o curba descendenta si apar primele elemente ale celei de a patra dimensiune a spaiului si anume organizarea materiei dupa un sens vectorial, adica apariia vieii. Racirea in elementului de volum va continua dupa o curba descendenta simetrica probabil curbei de crestere a temperaturii, la nivelul scoarei corpurilor care au luat nastere, pna cnd intreaga masa de materie cosmica din elementul de volum luat in considerare va ajunge la temperatura de zero grade absolut cnd se va prabusi si se va naste o nuoa gaura neagra. Daca ipoteza se va adeverii, atunci peste alte 5 miliarde de ani de acum inainte din cauza Entropiei cu gradientul de temperatura de sens descrescator, se va ajunge la temperatura de zero grade absolut cind dispar forele de atracie dintre particolele materiale si elementul de volum din Univers in care ne gasim se va prabusi din nou intr-o imensa gaura neagra. "Cu noi se naste lumea Realismului tiinific si Religios. Alatura-te noua ca sa nu ratacesti" I.Micu

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat de Astronomie.Vechimea sistemului planetar al Soarelui". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...