Fitocenologie ecologica

Fitocenogeneza

Procesul de formare si evolutie a invelisului vegetal pe un teren lipsit de vegetatie, pana la realizarea unei fitocenoze stabile, reprezinta fitocenogeneza. In fitocenologie, acest proces poarta numele de singeneza. Daca se tine seama insa, ca formarea si evolutia fitocenozei, nu este decat un proces integrat in procesul general de formare si evolutie a biocenozei, este mai corect sa se foloseasca termenul de singeneza pentru acest proces general, iar in cazul fitocenozei sa se vorbeasca de fitocenogeneza.

Suprafetele de uscat lipsite de invelis viu si deci si de fitocenoze, pot avea doua origini :
-    suprafete nou formate prin depunerea de fragmente de roci, prin alunecari sau prabusiri s.a;
-    suprafete denudate de vegetatie prin catastrofe naturale sau activitatea omului.
Succesiunile ce se produc pe suprafetele nou formate, lipsite de sol, au fost numite primare, iar cele ce se desfasoara pe suprafete de pe care vegetatia a disparut dintr-o cauza oarecare, pastrandu-se cel putin in parte solul, se numesc secundare.

Stadiul de colonizare
Intr-un prim stadiu, suprafata lipsita de invelis viu, este „colonizata” de diverse organisme sau germeni. Plantele ajung obisnuit sub forma de samanta, spori sau chiar fragmente de tulpina, capabile de a da noi indivizi. Germenii de colonizare provin din fitocenozele vecine, dar uneori pot ajunge si din fitocenoze destul de indepartate (cazul semintelor si sporilor usori, transportati de vant, ape, animale). Componenta germenilor de plante care populeaza terenul depinde de mai multe cauze, printre care: prolificitatea speciilor, prezenta surselor de germeni in apropierea suprafetei denudate, sau in locuri unde germenii pot fi usor transportati de vant, apa spre aceasta suprafata etc.