REFERAT BIOLOGIE: FUNCTIILE DE NUTRITIE

Incarcat la data: 28 Noiembrie 2008

Autor: Claudiu Baltazar

Pret: 80 credite

4,5 (28 review-uri)
Functiile de nutritie Alimentele si importanta lor pentru organism Digestia reprezinta totalitatea transformarilor suferite de hrana. Sistemul digestiv este format din: tub digestiv( cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire/gros); glande anexe( glande salivare, ficatul, pancreasul); cavitatea bucala( limba, dintii, peretele superior- bolta palatina si omusor, peretele inferior- limba si papilele gustative, peretii laterali-obrajii, mucoasa bucala ce este umezita de saliva produsa de glandele salivare). Atat pe maxilar cat si pe mandibula se gasesc dintii infipti in alveolele dentare care sunt organe vii si dure. Adultii au 32 de dinti: incisivi, canini, premolari si molari cu formula dentara(i. 2/2, c. 1/1, Pm. 2/2, m. 3/3). Copiii au 20 de dinti, dentitia se numeste de lapte, nu au premolari si formula dentara este: i. 2/2, c. 1/1, m. 3/3. Un dinte este format din: coroana( smalt, dentina); radacina( vase de sange, pulpa dentara). Faringele este locul de intalnire al caii digestive cu calea respiratorie. Intrarea in faringe este strajuita de amigdale, organe de aparare impotriva bacteriilor si virusilor ajunse aici prin hrana sau prin aerul inspirat. Esofagul strabate cutia toracica si muschiul diafragm deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. Mucoasa esofagului are numeroase cute care-i permit acestuia sa se dilate in timpul trecerii lobului alimentar. Musculatura faringelui si a esofagului participa la inghitirea hranei. Stomacul este segmentul cel mai dilatat al sistemului digestiv situat in stanga cavitatii abdominale, sub muschiul diafragm. Se deschide in duoden prin orificiul pilor. Mucoasa stomacala are numeroase cute si glande care o protejeaza. Musculatura se afla dispusa in 3 benzi( longitudinal, circular si oblic). Hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul pilor. Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv, are 4-6 m. si este format din: duoden( partea fixa a intestinului care formeaza numeroase bucle sau anse intestinale. Intestinul subtire prezinta o mucoasa formata dintr-un singur strat de celule si prezinta cute circulare si milioane de vilozitati intestinale care maresc mult suprafata de prelucrare a hranei si absorbtia. Digestia se termina in intestinul subtire. Intestinul gros- are o lungime de 1,5 m. si prezinta la inceput apendicele, se termina cu orificiul anal. Mucoasa prezinta pliuri si glande care produc mucus. Rolul mucusului este acela de a ajuta la formarea materiilor fecale.Glandele anexe isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. 1.Glandele salivare produc saliva si prin canale speciale o elimina in cavitatea bucala; 2. Ficatul este cea mai voluminoasa glanda din corp, situat in dreapta cavitatii abdominale, sub muschiul diafragm; 3. Pancreasul se afla in spatele stomacului si secreta sucul pancreatic. Atat bila secretata de ficat cat si sucul pancreatic se varsa in duoden. Tubul digestiv este captusit de o mucoasa care are urmatoarele roluri: secreta sucurile digestive; participa la absorbtia substantelor nutritive rezultate in urma digestiei. Hrana ingerata pe masura ce strabate tubul digestiv este supusa unui ansamblu de transformari: mecanice, fizice si chimice care reprezinta digestia. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica desfasurata sub actiunea unor substante din sucurile digestive numite enzime. Digestia incepe in cavitatea bucala cu: transformarile mecanice(masticatie), transformari chimice(se realizeaza sub actiunea enzimelor. in saliva exista enzima care descompune amidonul in produsi glucidici mai simpli, cu gust dulce. Rezultatul digestiei din cavitatea bucala este bolul alimentar care in timpul deglutitiei strabate faringele- laringele se inchide imediat cu un capacel care se numeste epiglota- esofagul si ajunge in stomac prin orificiul cardia. Digestia gastrica- hrana este depozitata temporal si prin amestecarea cu sucul gastric ce formeaza o masa patoasa numita ahim-gastric. Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. Mucusul protejeaza mucoasa stomacala de aciditatile gastrice si chiar de atacul enzimelor proprii. Hrana ajunsa in stomac este transferata chimic de doua categorii de enzime, astfel proteinele sub actiunea proteczei sunt transformate in proteine mai simple; lipidele sub actiunea lipazei sunt transformate in lipide mai simple. Digestia intestinala este rezultatul actiunii bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden prin canale speciale; sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. Bila contine apa si pigmentii biliari care-i dau culoarea verde. Pe langa acestia mai contine niste saruri biliare care emulsioneaza grasimile facandu-le mai usor de atacat de catre lipazele enzime. Bila nu contine enzime. Rezultatul digestiei intestinale este obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa si bacteriile prezente aici. Acestea au urmatoarele roluri: sintetizeaza vitaminele din grupele B si R; fermenteaza resturile; realizeaza procesul de putrefactie; materiile fecale vor fi eliminate in procesul de defecatie. Organismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea uzurilor si sa-i furnizeze energia necesara activitatilor fizice si psihice. Aceste substante si le procura din alimente. Produsele alimentare fiind diferite, este necesara cunoasterea continutului lor. Deosebit de important este sa stim si modul in care alimentele trebuie preparate, manipulate si pastrate. Alimentele contin: apa, substante organice care ard si saruri minerale(cenusa). Unele componente alimentare, ca, de exemplu, apa, unele saruri minerale si vitaminele sunt utilizate de organism fara a fi prelucrate, iar alte componente sunt transformate in organism intr-o serie de produsi mai simpli, din care acesta sintetizeaza substantele proprii organismului. Astfel sunt proteinele, grasimile(lipidele) si zaharurile(glucidele). Factorii nutritivi satisfac in mod diferit necesitatile organismului. Unii sunt folositi, in special, ca material de constructie, deci au un rol plastic; altii furnizeaza energia necesara organismului-au rol energetic, iar altii inlesnesc desfasurarea anumitor activitati-rol catalizator(vitamine, hormoni, enzime).De aceea putem grupa necesitatile alimentare ale organismului in necesitati plastice si necesitati energetice. Ca substante alimentare cu rol plastic mentionam, in primul rand, proteinele. Proteinele se gasesc atat in produse alimentare de origine animala cat si vegetala. Carnea, ouale, pestele, mezelurile, branzeturile etc. sunt bogate in proteine. Leguminoasele uscate(mazarea, fasolea, lintea), cartofii, painea etc. contin proteine vegetale. Alimentatia normala trebuie sa urmareasca asigurarea substantelor plastice necesare organismului, printr-un aport echilibrat de proteine animale si vegetale. Intre substantele organice, mentionam glucidele, pe care le gasim in paine, cartofi, paste fainoase, dulceata etc. Aceste substante se oxideaza la nivelul celulelor si tesuturilor, eliberand energia care este necesara desfasurarii normale a tuturor activitatilor din organism. Tot substante alimentare energetice sunt si lipidele care, alaturi de glucide, furnizeaza o mare parte din energia necesara organismului. Alimentatia normala trebuie sa satisfaca nevoile energetice ale organismului, cuprinzand produse care contin glucide si lipide. In alimentatia omului, o importanta deosebita prezinta apa si sarurile minerale. Apa este unul din componentii citoplasmei celulare, in care sunt dizolvate diferitele substante. Pe langa aceasta, apa constituie lichidul circulant in organism(sub forma de sange, limfa), realizand schimburile nutritive. Apa indeplineste si alt rol, de uniformizare a temperaturii corpului. Deci, apa nu poate lipsi din alimentatie, este indispensabila vietii. Sarurile minerale mai importante sunt cele de sodiu, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu si altele. Sarurile de calciu si de fosfor sunt indispensabile dezvoltarii oaselor si dintilor si le gasim in lapte, branzeturi, legume uscate. De asemenea, fierul este un element indispensabil in alimentatie, deoarece, dupa cum vom vedea, intra in alcatuirea globulelor rosii. Carnea, legumele si fructele sunt principalele surse alimentare de fier. Importanta pentru o alimentatie normala prezinta si vitaminele: A, B, C, D, etc. Vitaminele A si D sunt necesare in special copiilor si tinerilor aflati in faza de crestere; celelalte vitamine -B si C- sunt necesare bunei functionari a organismului la orice varsta. Vitamina A se gaseste intr-o serie de produse animale: galbenus de ou, branzeturi, ficat, unt etc. Legumele verzi contin o substanta denumita caroten(prezenta mai ales in radacina morcovului), care poate fi transformata in vitamina A de catre organism. Insuficienta vitaminei A produce tulburari de vedere, uscarea si ingrosarea pielii si a mucoaselor. Vitamina D(vitamina antirahitica) se gaseste in cantitate mica in produsele alimentare. Ouale, untul, branzeturile, untura de peste contin vitamina D. Se prepara pe cale industriala, putand fi administrata sub forma de picaturi uleioase, drajeuri sau injectii. Lipsa vitaminei D din alimentatie produce rahitismul, o boala a oaselor prezenta la unii copii. Vitaminele B(B1,B2,B6,B12 si altele)sunt indispensabile cresterii, multiplicarii si functionarii normale a celulelor. Le gasim mai ales in carne, produse lactate, paine neagra, fasole uscata, legume si fructe. Lipsa lor produce boli cum sunt: beri-beri, anemia. Vitamina C (vitamina antiscorbutica) o gasim mai ales in legume si fructe proaspete: ardei si ceapa verde, salata, sfecla, varza, rosii, macese, mere, lamai, portocale etc. Spre deosebire de celelalte vitamine, care sunt rezistente la caldura, vitamina C se distruge prin fierbere; de aceea se recomanda ca fructele si legumele sa se consume in special crude. Carenta din alimentatie a vitaminei C produce scorbutul, o boala care apare la navigatorii hraniti numai cu conserve, la copiii alimentati numai cu lapte fiert, ca si la persoanele care nu consuma alimente crude si proaspete. Boala se manifesta prin umflarea si sangerarea gingiilor, clatinarea si caderea dintilor, aparitia de pete hemoragice sub piele. Ea se vindeca prin administrarea vitaminei C in tablete si injectii, consumarea fructelor si a sucurilor de fructe proaspete etc. Elemente de igiena a aparatului digestiv Igiena aparatului digestiv stabileste conditiile prin care organele digestive isi mentin starea de sanatate necesara desfasurarii optime a functiei de prelucrare si absorbite a alimentelor. Acestea se refera la factorul alimentar, introdus in organism si supus proceselor digestive si la factorii de risc care pot imbolnavi organele digestive, compromitandu-le functia. Norme de igiena alimentara. stim ca nevoile de substante plastice si energetice, de lichide, saruri minerale si vitamine ale organismului sunt foarte variate si trebuie satisfacute cat mai corespunzator diferitelor situatii in care ne aflam: de crestere, activitate scolara sau productiva, sportiva, repaus etc. Produsele alimentare sunt si ele foarte diferite si pot satisface toate nevoile variate ale organismului, dar trebuie sa le cunoastem continutul si modul de preparare si intrebuintare corespunzator acestor trebuinte. Pentru aceasta este necesar sa alcatuim un meniu zilnic si saptamanal in care sa prevedem felurile de mancare in care sa se gateasca, in mod proportionat si echilibrat, toti factorii nutritivi. Retineti si respectati urmatoarele reguli de igiena alimentara: -Pastrati alimentele alterabile la rece; feriti-le de contaminare prin praf, insecte, rozatoare. -Consumati, in mod regulat, fructe si legume crude, dupa o atenta spalare prealabila. -Consumati hrana proaspata si corect preparat pentru ca alimentele sa nu-si piarda calitatile nutritive. -Mancati la ore regulate, in cantitati necesare, pentru a da posibilitatea organelor digestive sa lucreze ritmic si sa se odihneasca. -Mestecati bine si incet alimentele inainte de a le inghiti, tinand corpul drept; nu va aplecati deasupra farfuriei. -Utilizati corect apa potabila, band numai la sfarsitul meselor, pentru a nu dilua sucurile gastrice. -Mentineti la masa o buna stare de dispozitie. Evitati situatiile care va pot perturba apetitul si atentia de la mancare: starea de oboseala, discutiile in timpul mesei, lectura, auditiile radio-tv etc. -Respectati cele trei mese principale ale fiecarei mese, precum si orele la care le serviti; MESEALIMENTECANTITATE (GRAME) Mic dejunCafea cu lapte200g. 2 felii de paine cu unt Dejun + cinaSalata verde100g. Carne, fructe150 g. cartofi200g. branza50g. paine300g. - in afara meselor, dezobisnuiti-va sa gustati diverse alimente sau sa mestecati guma, evitand astfel pierderea poftei de mancare; -in alcatuirea meniului tineti cont de cantitatea alimentelor si evitati mancarurile prea condimentate; -mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa aiba gust si miros placut; Cunoasterea factorilor de risc va va ajuta, de asemenea, sa va protejati sanatatea sistemului digestiv. FACTORI DE RISC MECANICI FIZICICHIMICIBIOLOGICI - obiecte ascutite o data cu alimentele - temperatura prea ridicata sau prea scazuta a alimentelor consumate- substante chimice, acizi si baze puternice inghitite accidental-microbi care patrund in corp pe cale digestiva -muscarea limbii sau obrajilor in timpul masticatiei- temperatura scazuta a apei cand dupa masa faceti baie- legume, fructe tratate cu insecticide;- viermi paraziti - obiecte de imbracaminte prea stramte- substante toxice din ciupercile otravite - spargerea unor obiecte dure cu ajutorul dintilor- consumul de alcool, cafeina, nicotina - ranirea limbii, a obrajilor-arsuri ale mucoasei bucale, faringele- arsuri ale tubului digestiv- febra tifoida - carii dentare- spargerea smaltului dintilor-intoxicatii-dizenteria -ranirea stomacului, a intestinului subtire-incetinirea digestiei-ulcer gastric, duodenal-hepatita virala -ulcer gastric, duodenal- cancer la nivelul diferitelor organe digestive- holera -cancer la nivelul diferitelor organe digestive; moartea-moartea- oreionul (umflarea glandelor salivare, boala cu poarta de intrare respiratorie a virusului) EFECTELE ACtIUNII FACTORILOR Boli digestive. Prevenirea si combaterea lor. La nivelul cavitatii bucale sunt destul de raspandite cariile dentare, care se formeaza sub actiunea diferitilor microbi, si progreseaza in interiorul dintilor, distrugandu-i uneori cu totul. Acestea sunt adevarate focare de infectie, provocand inflamatii, amigdalite, abcese locale sau infectarea la distanta a unor organe importante ca inima, ficatul, rinichii, etc. Problema cariilor dentare se poate evita respectand regulile de igiena dentara, acordand o atentie deosebita spalarii dintilor: spalarea dintilor din fata de jos in sus; spalarea laterala a dintilor de sus in jos; spalarea fetei masticatoare a maselelor. Iata de ce este importanta profilaxia cariilor dentare prin spalarea regulata a dintilor. Tot ca o regula de igiena se recomanda si evitarea spargerii intre dinti a unor obiecte tari care pot distruge smaltul dentar, permitand infectarea si formarea cariilor dintilor. Pentru a evita actiunea diversilor factori de risc asupra corpului omenesc pe langa respectarea regulilor de igiena se impune luarea unor masuri de prevenire a imbolnavirii: cumpararea alimentelor doar din magazine specializate, unde se respecta in mod obligatoriu regulile de igiena; verificarea termenului de garantie inscris pe fiecare produs alimentar preambalat pe care il cumparati; pastrarea, prepararea si consumarea alimentelor in conditii stricte de igiena; igiena perfecta a mainilor in momentul servirii mesei, precum si a cavitatii bucale dupa fiecare masa. intre bolile care afecteaza celelalte nivele ale aparatului digestiv mentionam parazitozele intestinale(oxiuriaza, ascaridioza, teniaza etc.), infectiile digestive nespecifice(gastrita, enterocolita, apendicita) si bolile infectioase transmisibile specifice(febra tifoida, dizenteria, hepatita epidemica, poliomelita si toxiinfectiile alimentare), produse de agenti patogeni(bacterii patogene, virusuri etc.). Prevenirea imbolnavirilor digestive se face prin masuri igienice de evitare a contactului cu sursele de infectie sau infestatie, care sunt destul de numeroase si complicate, vaccinare preventiva(in febra tifoida, poliomelita, hepatita epidemica etc.). Tratarea acestor boli se face de catre medic, in unele fiind obligatorie internarea la spital(bolile infectioase transmisibile). Consumu7l de ciuperci neavizat din punct de vedere sanitar a avut drept consecinta, in ultimii ani, numeroase imbolnaviri. Astfel de accidente sunt datorate faptului ca unele din substantele produse de acestea sunt otravitoare pentru om. Trecand, prin absorbtie intestinala, in sange substantele toxice sunt transportate in tot corpul si blocheaza functionare sistemului nervos. Dintre organismele microscopice capabile sa produca boli ale sistemului digestiv mentionam bacteria holerei si amiba dezenteriei. Zilnic, organismul uman are nevoie de toate substantele anorganice si organice din care este alcatuit, precum si de o anumita cantitate de energie rezultata din arderea nutrimentelor. Aceste nevoi sunt variabile si depind de varsta fiecarui individ; de exemplu, in greutate de 70 kg., lucrand iarna pe un santier, va avea nevoie de o cantitate de alimente net superioara unei femei, in greutate de 55kg., care lucreaza intr-un birou. Nevoile cantitative se masoara in kilocalorii sau in kilojouli. Nutrimentele furnizeaza prin ardere urmatoarea energie: 4,1 kcal (17 kj.) se obtin dintr-un gram de glucide sau dintr-un gram de proteine; 9,3 kcal(37 kj.) se obtin dintr-un gram de lipide ATENtIE!: pentru a ne orienta mai usor in alegerea diverselor produse este bine sa examinam cu atentie datele inscrise pe ambalajele acestora cu privire la continutul si valoarea lor energetica. sTIAtI Ca? -in timpul vietii sale, pentru a se hrani, omul consuma un timp egal cu 4 ani; -zilnic, se consuma circa 2000g. Alimente, din care, dupa prelucrare a lor in tubul digestiv, se elimina 200-400 grame excremente; -propunandu-si sa determine populatia sa foloseasca o alimentatie echilibrata, o organizatie franceza de educatie pentru sanatate a editat un afis pe care este plasata o floare, fiecare petala a florii avand o culoare diferita in care era expusa cate o categorie de alimente (lactate, fructe, legume, mezeluri); "La fiecare pranz, cel putin un aliment de pe fiecare culoare"; sunt sfatuiti cei ce privesc afisul. REGIMUL ALIMENTAR sI IMPLICAtIILE SALE Sa te hranesti cu alimente care sa cuprinda toate substantele organice si anorganice de care are nevoie organismul, este o necesitate. O ratie alimentara echilibrata consta in asigurarea unei juste acoperiri a nevoilor organismului ( echilibru cantitativ). Daca nevoile cantitative nu se respecta si se consuma prea mult, se ajunge la obezitate. Din pacate se intampla si invers: pentru o mare parte a populatiei globului, deficienta in proteine si insuficienta caloriilor duce la degenerescenta si la disparitia prematura a celor in suferinta. Aceasta situatie este, de fapt, rezultatul subnutritiei populatiei, al alimentatiei cantitative insuficiente. in prezent, in lume, un om din opt sufera de foame. Prin malnutritie se intelege o alimentare calitativa deficitara: de pilda, unul din doi locuitori ai planetei are foame de proteine. La copii, adolescenti si femeile gravide, efectele malnutritiei sunt destul de grave. Dezvoltarea fizica si mintala a copilului vor fi afectate daca, in timpul sarcinii, mama este insuficient hranita si ingrijita.Chiar daca, dupa ce naste, i se ofera o hrana echilibrata, urmarile pot fi usor de recunoscut: slabe, imbatranite prematur, aceste fiinte umane nu vor avea niciodata putere de munca, iar speranta lor de viata va fi mica. Dupa cum se vede, hranirea nu este numai un act fiziologic, ci si un act social. Tocmai de aceea, un regim alimentar echilibrat, cantitativ si calitativ, se impune cu necesitate, in perioada de crestere a organismului, cu atat mai mult cu cat de dezvoltarea normala a fiecarui individ depinde, in cele din urma, starea de sanatate a intregii societati si implicit viitorul acesteia. Sigur ca nu intotdeauna individul dispune de conditii optime pentru realizarea unui astfel de deziderat. Ceea ce depinde, insa, in exclusivitate, de propria sa vointa este formarea unui comportament alimentar corect si a unui regim de viata rational. RESPIRAtIA sI ORGANELE SISTEMULUI RESPIRATOR Omul poate trai 5 saptamani fara hrana, 5 zile fara apa, dar nu poate rezista nici macar 5 minute fara aer. Creierul si inima nu pot rezista fara oxigen. Viata si sanatatea noastra depind in primul rand de aportul respirator, de calitatea aerului respirat cat si de prevenirea actiunii factorilor de risc si a efectelor acestora: mecanici( obiecte introduse pe caile respiratorii, particule de praf din atmosfera; asfixie, hemoragie, intoxicatie, silicoza); fizici( temperatura aerului prea scazuta sau prea ridicata; amigdalita, laringita); chimici( vaporii toxici emanati in atmosfera de mijloacele de transport, nicotina, acidul clorhidric, gudroanele din fumul de tigara; intoxicatie, asfixie, bronsita, cancer); biologici( microbi, ciuperci microscopice; gripa, amigdalita, laringita, bronsita, pneumonie, tuberculoza). Asadar, oxigenul din aer este gazul care intretine arderea ( in soba), dar tot sub actiunea lui au loc oxidarile ( arderi fara flacara, lente) substantelor energetice din celule. Oxigenul este luat din aerul care intra in plamani, de unde, prin intermediul sangelui, ajunge la celule. Dioxidul de carbon rezultat din oxidarile celulare ajunge la plamani, tot prin intermediul sangelui, de unde este eliminat. Important este ca prin aceste oxidari se elibereaza energia necesara desfasurarii proceselor vitale. Organele care servesc la introducerea oxigenului si eliminarea dioxidului de carbon formeaza aparatul respirator. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator este alcatuit din: caile aeriene(respiratorii)-organe specializate prin care aerul intra si iese din organism si plamanii- organe la nivelul carora are loc schimbul de gaze. Caile aeriene sunt conducte prin care se asigura patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon in mediul exterior. -Fosele nazale sunt doua canale care se gasesc la nivelul nasului. Ele comunica cu exteriorul prin nari, iar cu faringele prin doua orificii numite coane. Interiorul foselor nazale este captusit cu o mucoasa mereu umeda. Aceasta, fiind puternic vascularizata, contribuie la incalzirea aerului inspirat. Ati observat ca in aer exista praf si alte impuritati care sunt retinute de mucusul secretat de unele celule ale mucoasei. Acelasi rol il indeplinesc si perisorii, mai numerosi spre nari. Faringele este un organ in care se incruciseaza calea aerului cu calea alimentelor. Mucoasa faringelui produce excrescente sau vegetatii numite polipi care ingreuneaza circulatia aerului dinspre fosele nazale spre faringe. Laringele, portiunea urmatoare, este in acelasi timp si organul vorbirii. Are peretii formati din mai multe cartilaje mobile; cel din fata prezinta o proeminenta -??marul lui Adam??.Mucoasa care captuseste laringele formeaza doua perechi de pliuri (cute) ,numite coarde vocale. intre ele se gaseste un orificiu-glota. Rol in producerea sunetelor au numai coardele vocale inferioare. Intrarea in laringe este strajuita de un capacel cartilaginos-epiglota care, in timpul inghitirii, impiedica patrunderea bolului alimentar in calea respiratorie. Traheea, un tub de 11-12 centimetri, coboara vertical prin fata esofagului. Este formata din 15-20 inele cartilaginoase, de forma unei potcoave incomplete spre esofag. Aceasta portiune este completata cu un tesut moale, datorita caruia esofagul are posibilitatea sa se dilate atunci cand prin el trec bolurile alimentare spre stomac. Cand incercam sa inghitim un bol voluminos, simtim ca ne sufocam (esofagul apasa asupra traheei). Interiorul traheei este captusit de o mucoasa, care are celule ciliate si celule care secreta un lichid mucos(desavarsesc purificarea si umezirea aerului).Cilii, miscandu-se intotdeauna, de jos in sus, antreneaza impuritatile spre laringe, de unde apoi sunt eliminate. Bronhiile; la partea inferioara, traheea se ramifica in doua ramuri-bronhiile principale, fiecare intrand in cate un plaman. Bronhia dreapta da trei ramuri, iar cea stanga, doua ramuri (bronhiile secundare). Structura bronhiilor este asemanatoare cu a traheei , inelele cartilaginoase sunt insa complete. Plamanii, in numar de doi, sunt asezati in cutia toracica, cuprinzand intre ei inima. Sunt organe moi, de culoare roz si aspect buretos. Plamanul drept este format din trei lobi, iar plamanul stang din doi lobi. Fiecare lob este format din lobuli. El primeste cate o bronhie secundara care se ramifica, formand un adevarat arbore bronhic. Ultimele ramificatii- Bronhiolele-sunt lipsite complet de un schelet cartilaginos. Cate o asemenea bronhiola intra in fiecare lobul, dand nastere acinilor pulmonari, ai caror pereti prezinta alveole pulmonare. Alveolele pulmonare au pereti subtiri, asezati pe o membrana foarte fina ce contine o bogata retea elastica. Aceasta structura a alveolelor permite destinderea plamanilor. Numarul alveolelor pulmonare este foarte mare(150-200 milioane in cei doi plamani), asa incat realizeaza o suprafata enorma (pana la 200 metri patrati). Alveolele pulmonare sunt inconjurate de o bogata retea de capilare provenite din artera pulmonara. Sangele oxigenat iese din plamani prin venele pulmonare (cate doua pentru fiecare plaman). Plamanii sunt inveliti in doua foite, pleure. Foita interna adera pe suprafata plamanului, iar cea externa este lipita de fata interna a cutiei toracice. intre ele exista o pelicula de lichid. Lobulul pulmonar: are forma piramidala si este alcatuit din acini pulmonari; in ei patrund ultimele si cele mai mici ramificatii ale arborelui bronsic, adica bronhiolele respiratorii. Acinul pulmonar are forma unui ciorchine in care fiecare bobita reprezinta o alveola pulmonara. Alveolele pulmonare sunt inconjurate de vase de sange la nivelul lor jucandu-se schimbul de gaze. Plamanii sunt acoperiti de pleura formata dintr-o foita interna si una externa. RESPIRAtIA LA NIVELUL PLaMaNILOR sI tESUTURILOR Caile respiratorii si plamanii servesc la realizarea schimbului de gaze dintre organism si mediul inconjurator, schimb numit respiratie. Respiratia cuprinde de fapt doua etape: a.respiratia pulmonara (externa)-schimb de gaze la nivelul plamanului; b.respiratia celulara(interna)- schimb de gaze la nivelul tesuturilor si celulelor. Prin marirea si micsorarea volumului cutiei toracice, se realizeaza intrarea si iesirea aerului din plamani. Prin contractia unor muschi numiti respiratori (muschii intercostali) coastele se ridica, iar sternul este impins inainte si, ca urmare cutia toracica se largeste. in acelasi timp, diafragma, prin contractie, din bombata spre torace, devine plata. Datorita faptului ca cele doua pleure nu se separa, plamanul-organ ce dispune de elasticitate-urmeaza toracele, marindu-si volumul. Prin marirea volumului plamanului scade presiunea aerului din interior si, ca urmare, aceasta patrunde in plaman. Aceasta este inspiratia. Urmeaza relaxarea muschilor respiratori si, deci, revenirea cutiei toracice la pozitia initiala, apasand asupra plamanului. Ca urmare, o parte din aerul din plamani este eliminat. Aceasta este expiratia. Inspiratia si expiratia sunt miscari ritmice, pe care le facem de 16-18 ori pe minut. Ritmul miscarilor respiratorii este mai mare la copil decat la omul adult. De asemenea ritmul creste in timpul activitatii si scade in timpul somnului. in afara de inspiratia si expiratia normala, putem efectua, dupa vointa, inspiratii si expiratii profunde, fortate, in care caz intra in joc si alti muschi. Volumele de aer pe care le introducem si le dam afara din plaman in timpul inspiratiilor si expiratiilor normale si ale celor profunde sunt: -(0,5l)-aerul introdus in inspiratie sau eliminat in expiratia normala; -(1,5l)-aerul introdus in inspiratie fortata; -(1,5l)-aerul eliminat prin expiratie fortata; -aerul care nu poate fi eliminat niciodata. insumand aceste volume obtinem capacitatea totala a plamanilor. Aceasta poate fi masurata cu aparate numite spirometre. La nivelul plamanului se face un schimb permanent de gaze: dioxidul de carbon din sange trec in alveolele pulmonare(de unde va fi eliminat), iar oxigenul din alveole trece in sange. Acest lucru este posibil intrucat atat peretele alveolelor cat si al capilarelor este foarte subtire, iar suprafata de schimb este foarte mare. Sangele care vine la plaman are culoarea rosie-inchisa ( contine mult dioxid de carbon), iar sangele care pleaca de la plaman are culoarea rosie-deschisa( este bogat in oxigen). Respiratia celulara. in celule, oxihemoglobina(compus instabil) se desface. Oxigenul rezultat participa la o serie de procese care au drept rezultat eliberarea energiei continuta in substantele supuse oxidarii. Dioxidul de carbon ce rezulta in urma acestor procese este preluat de sange. O parte este sub forma de carbohemoglobina, iar in alta parte, dizolvat in plasma, ajunge la inima, apoi la plamani, de unde va fi eliminat. Asadar, la nivelul celulelor are loc un schimb de gaze (invers ca la nivelul alveolelor) si anume: oxigenul trece in celule, iar dioxidul de carbon trece in sange. Retineti! -Aprovizionarea celulelor cu oxigen (plamani- inima-celule) si eliminarea dioxidului de carbon (celule- inima- plamani) se fac prin intermediul sangelui. ELEMENTE DE IGIENa A APARATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator trebuie tinut in perfecta stare de sanatate si antrenat sa-si realizeze cat mai eficient functia. in acest sens trebuie respectate normele igienice privind calitatile aerului respirator. Igiena aerului si a respiratiei. Pentru ca sa fie respirabil, aerul trebuie sa aiba o anumita temperatura( optim intre 18 si 20 grade C.), umiditate si puritate. in acest sens natura a inzestrat organismul cu anumite functii care ajuta la imbunatatirea calitatii aerului. Dupa cum stiti, cavitatea nazala este astfel alcatuita incat incalzeste, umezeste si curata aerul inspirat. insa acest lucru nu este intotdeauna suficient. De aceea trebuie avut in vedere ca in incaperile in care se locuieste sau se lucreaza sa existe in permanenta aer proaspat si curat, cu un anumit grad de temperatura si umiditate, ceea ce se realizeaza prin masuri simple de ventilatie. Viata in aer curat, oxigenat, asigura cantitatea de oxigen necesara arderilor din organism, deci mentinerea si intarirea sanatatii. Ea previne oboseala si contactarea diferitelor boli. Aerul degradat, poluat , lipsit de cantitatea normala de oxigen, poate cauza imbolnavirea organismului, in general, si a aparatului respirator, in mod special. Deosebit de daunator este fumatul. Tutunul contine, dupa cum se stie, o substanta toxica foarte daunatoare, nicotina. Aceasta, absorbindu-se in organism, din fumul de tigara, ataca in special sistemul nervos. Alte substante inhalate cu fumul in plamani( oxidul de carbon, acidul cianhidric etc.) au un anumit rol in producerea cancerului pulmonar, boala grava, care este mai frecventa la fumatori decat la nefumatori. Igiena respiratiei se refera la cateva reguli cu privire la desfasurarea procesului respirator si la ingrijirea ce trebuie acordata aparatului respirator pentru a fi in perfecta stare de functionare. O prima si importanta regula in acest sens este aceea ca respiratia normala trebuie sa se faca prin nas, si nu prin gura. De aceea, nasul trebuie mentinut in perfecta stare de curatenie. Eliminarea corecta a secretiilor nazale se face mai intai printr-o nara, apoi prin cealalta. Suflatul cu putere si prin ambele nari favorizeaza impingerea secretiei nazale spre urechi, care se pot astfel infecta. Tot de igiena respiratiei tine si practicarea sistematica a exercitiilor fizice si a sportului, a gimnasticii respiratorii, a drumetiilor si plimbarilor etc. Masurile vizeaza, in primul rand, persoanele care, prin ocupatia lor zilnica, sedentara, respira superficial si stau mult timp in incaperi inchise, cu aer viciat. scolarii se pot gasi si ei in asemena stare, la scoala sau acasa. Prevenirea bolilor aparatului respirator. La nivelul organelor aparatului respirator se pot instala diferiti agenti patogeni, producand o serie de imbolnaviri care tulbura functia respiratorie si pun in pericol sanatatea intregului organism. intre acestea, cele mai obisnuite sunt: guturaiul, amigdalita, laringita, bronsita, pneumonia, tusea, convulsia, rujeola, tuberculoza pulmonara etc. Toate aceste imbolnaviri sunt infectioase, transmitandu-se de la bolnav la omul sanatos prin asa numita " ploaie de picaturi". Prevenirea este eficienta cand se respecta normele de izolare si evitare a surselor de infectie, se tine batista la nas si la gura in caz de tuse sau stranut, sau se face vaccinarea antituberculoasa. in cazul recunoasterii efectelor factorilor de risc asupra sistemului respirator, apar diverse boli ce afecteaza starea intregului organism. Amigdalele aflate la baza limbii se pot infecta adesea. Boala poate dauna maxilarelor si chiar inimii. E de preferat inlaturarea amigdalelor prin operatie. Gripa e o boala infectioasa care se datoreaza unui virus si poate fi periculoasa mai ales la copii si la persoanele in varsta. Este recomandabila vaccinarea anuala contra virusului. Laringita este inflamarea mucoasei laringelui datorita iritarii acesteia prin consumul de bauturi reci, suprasolicitarii coardelor vocale, inspirarii pe gura a aerului rece. Bronsita este inflamarea bronhiilor datorita frigului, prafului, gazelor toxice. Forma toracica a bronsitei, duce la acoperirea cililor mucoasei bronhiilor, cu formarea unui stat ce se incearca a fi eliminat prin accesele de tuse. Pneumonia e o boala infectioasa a plamanilor. Tuberculoza e o boala grava a plamanilor provocata de o bacterie numita bacilul Koch rezistenta la atacul leucocitelor. Ea se manifesta prin urmatoarele simptome: tuse seaca, slabirea organismului, fata palida si ochii stralucitori, temperatura ridicata la sfarsitul zilei, transpiratie abundenta noaptea. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR iN CAZ DE ASFIXIE sI iNEC Organismul nu poate trai fara oxigen mai mult de cateva minute. Daca, din anumite motive accidentale: patrunderea unui corp strain in caile respiratorii, inec, ingropare prin surparea unui mal de pamant, a unei galerii de mina etc., aerul este impiedicat sa patrunda in plamani, apare fenomenul denumit asfixie. Asfixia poate aparea si in caz de electrocutare, trasnet, insolatie etc., cand sunt paralizati muschii respiratori; de asemenea, la persoane care se afla in incaperi mici, aglomerate, neaerisite sau cand in aer apar produse toxice. Asfixia poate sa fie fatala daca nu se iau masuri imediate de prim ajutor. Semnalele asfixiei sunt: incetarea respiratiei, fata devine vanata sau violacee (uneori aproape negricioasa), mainile si picioarele sunt reci, inima bate slab, aproape interceptibil. Asfixia e provocata de o oprire temporara a respiratiei. Tipuri de asfixie: asfixia prin inec: scoateti capul accidentatului di apa, tineti-l aplecat inainte, pentru a elimina apa din tubul digestiv si trahee, cu o bucata de panza, curatati-i gura de nisip si ierburi, asezati-l pe o suprafata tare, faceti-i respiratie artificiala, incepand cu o expiratie pana isi recapata respiratia normala; asfixia prin electrocutare: asfixia e provocata de blocajul muschilor si oprirea inimii, intrerupeti curentul si inlaturati firul electric, solicitati ajutor de specialitate, faceti-i celui asfixiat respiratie artificiala si daca e nevoie, masaj cardiac; asfixia cu gaze toxice: nu atingeti comutatorul electric, evitand astfel riscul unei explozii, deschideti larg ferestrele, scoateti intoxicatul la aer curat. in toate cazurile de asfixie cea mai eficace metoda de respiratie artificiala este metoda "gura la gura" : capul asfixiatului se tine pe spate ( cu o mana ), cu cealalta mana se strang narile accidentatului, inspirati si suflati in gura asfixiatului aerul inspirat ( 16 respiratii/ min.), indepartati-va putin pentru a lasa accidentatul sa respire pasiv, reluand apoi miscarea. Radioscopia pulmonara evidentiaza in cazul unei tuberculoze in stadiu avansat aparitia in plaman a covernelor, unde tesutul pulmonar a fost distrus. Bolnavul elimina prin saliva o substanta in care se gasesc bacili. Contaminarea cu bacili se face prin contact direct cu bolnavul. Vindecarea bolii cere timp, tratament medical sustinut, odihna in sanatoriu etc. si in acest caz e mai usor sa previi boala decat s-o tratezi. Prevenirea se face prin vaccinul BCG care vi se administreaza la scoala, si prin buna igiena generala. Cancerul pulmonar are drept consecinta distrugerea ireversibila a tesutului pulmonar. Cauza pulmonara a declansarii acestei grave melodii este fumatul. Mortalitatea prin cancerul plamanilor depinde de varsta la care se incepe fumatul si de numarul tigarilor pe zi. Speranta de viata a unui fumator inrait e redusa cu opt ani fata de cea a unui nefumator. Tutunul contine numeroase substante toxice: nicotina, substante iritante, gudronul, monoxidul de carbon. Din pacate si nefumatorii care traiesc in apropierea fumatorilor se imbolnavesc de astma bronsic ( respiratie dificila si tuse). in zilele noastre, agravata prin dezvoltarea industriei, incalzirea locuintelor cu carbuni sau petrol si extinderea traficului rutier, poluarea aerului a devenit o sursa importanta a bolilor respiratorii, chiar daca se incearca limitarea cantitatilor de praf si de produsi toxici eliminati in atmosfera. ATENtIE! Pentru prevenirea imbolnavirii trebuie sa fie respectate masurile de viata sanatoasa: utilizati corect caile respiratorii, respirati pe nas si suflati-l regulat, dezvoltati-va cutia toracica, prin practicarea exercitiilor fizice, faceti cat mai multe iesiri in aer liber, aerisiti regulat camerele, evitati fumul de tigara, nu fumati. Primul ajutor va urmari: -scoaterea victimei din locul in care s-a produs asfixia si indepartarea cauzei care a declansat-o; -eliberarea cailor respiratorii ale accidentatului; "Bolnavul" va fi culcat pe spate, cu capul intr-o parte. Cu doua degete, infasurate intr-o panza, se curata gura pana la fundul gatului. intre dinti se introduce o bucata de lemn pentru a mentine gura deschisa. Se desface gulerul de la camasa, cravata, cureaua de la pantaloni, cordonul de la rochie, pentru a asigura libertatea miscarilor respiratorii. Toate aceste miscari se vor executa cu maximum de viteza, deoarece fiecare minut pierdut poate costa viata accidentatului; -executarea respiratiei artificiale urmareste restabilirea oxigenarii asfixiatului. Ea se poate face folosind diferite metode si se continua timp indelungat (uneori cateva ore), pana se revine la respiratia normala. in prealabil, se aseaza bolnavul pe o suprafata tare sau pe pamant. Se incepe apoi respiratia artificiala cu o respiratie, pentru a expulza eventualele mucozitatile din caile respiratorii. Miscarile trebuie practicate ritmic si rar( 15-16 miscari pe minut) si continuate pana la reluarea respiratiei normale. Probleme respiratorii legate de activitatea profesionala Se stie ca presiunea aerului- din care organismul isi preia oxigenul necesar vietii- este aproape constanta, daca ne mentinem la aceeasi inaltime. Astfel, la nivelul marii, presiunea atmosferica este de 760 mm. Coloana de mercur, presiunea la care este adaptata marea majoritate a locuitorilor planetei. Totusi, in destul de multe situatii, omul se afla in conditii cu totul diferite. De pilda, alpinistii si meteorologii care lucreaza la mare altitudine trebuie sa suporte scaderea presiunii atmosferice si rarefierea aerului. O data cu cresterea altitudinii, scazand treptat presiunea atmosferica scade si presiunea partiala a oxigenului; ca urmare, se diminueaza si saturatia cu oxigen a hemoglobinei. Din cauza scaderii cantitatii de oxigen, tesuturile nu mai sunt oxigenate suficient si apar tulburari, precum oboseala, starea de somnolenta, dureri de cap, ameteli, transpiratii reci, greutate in respiratie, dereglarea pulsului. in alte meserii, omul trebuie sa suporte dimpotriva, o presiune ridicata. Aceasta este, de pilda, cazul scufundatorilor. in apa presiunea creste cu o atmosfera la 10 m. Omul nu poate suporta o presiune mai mare de 10-15 atmosfere. Sub actiunea presiunii ridicate, azotul din aer se dizolva in sange si se depoziteaza in tesutul gras din organism. Daca revenirea scafandrului la suprafata se face rapid, azotul intra in capilare si formeaza bule de gaze, iar acesta moare prin astuparea vaselor sangvine. De aceea, iesirea la suprafata se face in mod obligatoriu, treptat, iar timpul de lucru sub apa este limitat. Cand un om planeaza in apa si se scufunda, unii parametri caracteristici activitatii cardio-respiratorii se modifica. Astfel, la 20-30 de secunde dupa imersie, scufundatorul va avea frecventa cardiaca scazuta la 50-55 batai pe minut, ca principala reactie a consumului de oxigen. Probleme respiratorii se ivesc si in cazul practicarii unor anumitor meserii intr-o atmosfera viciata. Saturismul este o boala profesionala provocata de intoxicarea cu saruri de plumb, intrate pe calea respiratorie, care apare la lucratorii din metalurgia plumbului, sudura cu aliaje de plumb. Boala se manifesta prin anemie, dureri abdominale si articulare, complicatii renale si nervoase, tremuratul mainilor. Silicoza e o boala de plamani aparuta in urma inhalarii prafului de dioxid de siliciu si apare la lucratorii din mina, cariere de piatra si gresie etc. Astfel de boli profesionale necesita un tratament medical serios si masuri de profilaxie. Mult mai usor de suportat li de combatut e iritarea cailor respiratorii de care sufera unele persoane care isi desfasoara activitatea intr-o atmosfera a carei calitate lasa de dorit: cantaretii in atmosfera salilor de contact, profesorii langa tabla plina de praf de creta, sportivii in salile de sport mai putin aerisite. sTIAtI Ca: la o temperatura normala de 20 0 C, un om tanar inspira si expira cantitati diferite de aer, in functie de pozitia in care se afla si de miscarile pe care le face. Cantitatea de aer ventilat intr-un minut variaza de la 6 l. Cand este culcat, 7l. Cand este asezat si 8 l. Cand se afla in picioare, fara a se misca, la 14 l. Cand merge, 43l. Cand alearga si poate ajunge la 100l. Cand depune un efort fizic intens. La nivelul miocardului se realizeaza cel mai mare consum de oxigen din organism, apoi urmeaza: scoarta cerebrala, rinichii, ficatul, encefalul, muschii scheletici si nu in ultimul rand sangele. IGIENA SISTEMULUI LOCOMOTOR Cu trecerea timpului, mediul ambiant a devenit din ce in ce mai poluat provocand treptat mici dereglari ale organismului nostru. Igiena sistemului locomotor si a organelor de simt a devenit tot mai importanta cu trecerea timpului, omul simtind nevoia de a-si mentine senzatia de prospetime si curatenie a pielii. Piata comerciala a fost invadata de produse ce au diferite insusiri: unele pentru protectie impotriva microbilor; altele fac pielea mai matasoasa, mai fina si majoritatea au un miros placut ce il atrage pe cumparator. O buna igiena zilnica ne poate diferentia dintr-o multime si ne poate fi un atu in diferite situatii. Igiena aparatului locomotor se refera la cunoasterea conditiilor in care cele doua sisteme-osos si muscular se pot dezvolta si functiona in mod corespunzator. Un aparat locomotor normal se remarca atat prin dezvoltarea armonioasa a sistemelor osos si muscular, cat si printr-o tinuta corecta, frumoasa si o capacitate de miscare armonioasa a sistemelor osos si muscular, cat si printr-o tinuta armonioasa a intregului organism. La toate acestea contribuie: o alimentatie corecta, echilibrata in substante plastice si energetice din care sa nu lipseasca vitaminele(in special vitamina D), sarurile de calciu si fosfor; si diferite activitati fizice si sport. in cazul unui aport de substante nutritive insuficiente(mai ales al vitaminelor),la copii, oasele raman moi sau se deformeaza)boala se numeste rahitism. Deformari ale oaselor si chiar ale articulatiilor pot aparea si in cazul unor boli infectioase(reumatism, tuberculoza etc.). in lipsa unei activitati adecvate (munca fizica sau sport)oasele si muschii devin incapabile de efort si de miscari , mai sustinute. Sedentarismul, deci, trebuie combatut prin miscare. Gimnastica de dimineata, ca si cea de la locul de munca ajuta la mentinerea capacitatilor de munca a persoanelor, precum si la prevenirea oboselii si a surmenajului. tinuta corecta a corpului ajuta la buna dezvoltare a musculaturii scheletice in special a muschilor spatelui. Ea se formeaza si se mentine daca in orice situatie ne-am afla, la masa, in atelier, in mers etc. , pastram o pozitie dreapta corecta. Persoanele la care se observa o tinuta incorecta au, de obicei musculatura si oasele slabe, prezinta umerii lasati, spatele garbovit etc. Pozitia incorecta a corpului poate duce la consolidarea unor deformari ale coloanei vertebrale. De exemplu, la persoanele care muncesc stand in pozitie aplecata se poate accentua si fixa convexitatea dorsala, dand devierea de coloana denumita cifoza. tinuta incorecta poate favoriza si o deviere laterala a coloanei vertebrale numita scolioza. La aceasta deviere pot ajunge elevii mai mici, care obisnuiesc sa-si poarte servieta cu carti numai intr-o mana. Corect este ca ei sa-si schimbe alternativ greutatea dintr-o mana in alta, sau si mai corect, sa poarte ghiozdanul in spate. Exista si o deviere de coloana denumita lordoza, in care pozitiile incorecte pot accentua concavitatea lombara a coloanei. Alti factori cu potential vatamator asupra aparatului locomotor pot fi: factorii mecanici, care pot cauza striviri, taieri, entorse, luxatii, fracturi etc.; factori fizici(temperaturi ridicate sau scazute care pot produce arsuri sau degerari la nivelul membrelor; factori biologici: virusuri, diferiti microbi care pot cauza infectii mai ales la nivelul articulatiilor ce se pot complica sub forma care reduc sau compromit activitatea membrului respectiv). Suprasolicitarile aparatului locomotor determina la persoanele respective febra musculara. Aceasta este o stare de oboseala cu dureri musculare si articulare, care impiedica miscarile si reduc capacitatea de munca a omului. Pentru a le evita este necesara cresterea treptata a intensitatii efortului, car trebuie sa alterneze cu intervale de odihna. Ranile sunt rupturi ale pielii si tesuturilor, care duc la hemoragii externe, cu posibilitatea infectarii ranii sau chiar a intregului organism. Ranile pot aparea datorita unor accidentari cu corpuri taioase sau ascutite, prin caderi, arsuri, etc. REGULI DE PRIM AJUTOR Cei care acorda primul ajutor se vor spala pe maini cu apa si sapun; va curata rana de jur imprejur si dinauntru in afara cu o substanta dezinfectanta( alcool, tinctura de iod, apa oxigenata, permanganat de potasiu) se aplica pe rana una sau doua comprese, iar deasupra vata, dupa care se bandajeaza cu o fasa de tifon. Entorsele sunt rasuciri, indoiri sau intinderi fortate (care leaga oasele in articulatii) fara ca oasele sa iasa din articulatia lor. Ele sunt foarte dureroase si duc la umflarea incheieturii, la miscari dificile si chiar imposibile. Primul ajutor consta in acoperirea cu un strat gros de vata, dupa care se face un pansament. Bandajul de uda cu apa rece si se face de urgenta transportul accidentatului la medic. Luxatiile pot fi produse de un efort brusc, o lovitura sau o ranire puternica, care provoaca nu numai intinderea sau ruperea ligamentelor( ca in entorsa) ci si deplasarea osului din articulatie. La locul unde se produc luxatiile, incheietura se umfla, devine dureroasa, iar membrul isi modifica aspectul normal. in luxatii nu este voie sa incercam repunerea oaselor la loc, deoarece am putea prinde in articulatie nervii, complicand astfel situatia. Primul ajutor consta in imobilizarea membrului in pozitia cea mai comoda(care nu provoaca durere) si transportul accidentatului la spital. Luxatiile membrului superior se imobilizeaza punandu-l intr-o esarfa, iar articulatia luxata a membrului inferior se bandajeaza ca si in cazul entorselor. Fracturile sunt rupturi ale oaselor. Ele pot fi inchise cand sunt rupte numai oasele si deschise cand unul sau ambele capete ale osului fracturat ies afara din piele. Fracturile inchise le imobilizam cu ajutorul unor atele gata confectionate sau pe care le confectionam repede din scanduri, bucati de carton, bastoane etc. Atelele trebuie sa fie destul de lungi ca sa prinda intre ele ambele articulatii ale osului fracturat. Ele trebuie captusite cu vata sau carpe in special deasupra locului fracturat. Atelele se fixeaza apoi in fese, carpe, curele, etc. Daca nu gasim atele, folosim corpul accidentatului drept obiect de sprijin pentru membrul fracturat. in fracturile deschise se opreste mai intai hemoragia, aplicand garoul, se panseaza rana si, dupa aceea, se face imobilizarea. Transportul accidentatilor este o parte componenta a primului ajutor. Se face cu targa, autovehicule de salvare, elicoptere sanitare, etc. Pe distante mai mici ranitii pot fi transportati in brate, in spate si pe umeri. MaSURILE PENTRU PREVENIREA VaTaMaRILOR SISTEMULUI LOCOMOTOR: - Masuri aplicate factorilor cu potential vatamator( mecanizarea sau automatizarea procesului de munca; impiedicarea raspandirii factorilor vatamatori in mediu prin masuri aplicate chiar la sursa de producere a lor; reducerea intensitatii cu care actioneaza factorii vatamatori); -Masuri ce privesc conditiile in care actioneaza factorii vatamatori( reducerea timpului de contact al actiunii factorilor cu omul prin masuri de organizare a muncii; asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare); -Masuri ce privesc organismul omului( folosirea de echipament de protectie; marirea rezistentei fata de diferiti microbi; asigurarea unei alimentatii care sa permita mineralizarea scheletului si consumului energetic; expunerea progresiva a corpului la razele solare pentru sintetizarea in corp a vitaminelor D; promovarea culturii fizice ca un factor indispensabil unei bune functionari a aparatului locomotor). IGIENA ORGANELOR DE SIMt Pentru a pastra importantele functii pe care le are, pielea trebuie ingrijita cu atentie si pastrata intacta si curata. Curatarea pielii se realizeaza prin spalare cu regularitate dimineata si seara. Se recomanda mai ales dusul sau fractionarea cu un prosop umed care are o actiune stimulatoare asupra sistemului circulator si nervos. in cursul zilei este obligatoriu spalatul pe maini, inaintea fiecarei mese, dupa folosirea toaletei. Simtul gustului se afla in stransa legatura cu simtul mirosului. Daca alimentul emana substante urat mirositoare, este semn ca el este alterat si trebuie inlaturat. Igiena organelor de simt urmareste pastrarea si dezvoltarea simtului gustativ si al mirosului care au rol important in diferentierea substantelor chimice percepute de catre om. in acest sens are loc chiar un proces de perfectionare a acestor simturi, care la degustatorii de vinuri, de exemplu, atinge un grad inalt de rafinament. Organele de simt au un rol fundamental in viata unui om. De aceea este necesar sa le acordam o atentie majora. Unul dintre cele mai importante organe de simt sunt ochii. Acestia pot fi supusi unor factori de risc: fizici(lumina puternica sau prea slaba ca intensitate), chimici(acizi si baze puternice, alcoolul metilic; biologici(virusuri, bacterii, ciuperci). Tratarea cu indiferenta a acestor factori poate duce la hemoragii, rani pe retina, defecte de vedere, arsuri, conjunctivita sau chiar la orbite. Pentru a pastra cat mai multa vreme ochiul in buna stare, este necesara respectam unele reguli de igiena: -cand citim sau scriem lumina trebuie sa cada pe obiect si nu pe ochi si sa vina din partea stanga sau de sus; creionul, pixul, compasul, petardele, prastia pot fi periculoase pentru ochi sunt indreptate asupra lor; sa se evite pozitiile de activitate aplecata sau pozitii nenaturale ale capului, corpului; sa se evite mentinerea ridicata a bratelor timp indelungat, pentru ca duce la oboseala si pierderea preciziei miscarilor; pe cat se poate sa se incerce executarea de lucrari in pozitie sezand; sa se prevada rezeme pentru coate, antebrate sau maini. PUBERTATEA sI ADOLESCENtA Etapa biologica normala a evolutiei noastre, pubertatea face tranzactia de la copilarie la viata adulta. Ea reprezinta in fapt un complex de acumulari cantitative si calitative in procesul de crestere, dezvoltare si maturizare a organismului. Acum au loc importante modificari morfo-fiziologice, psihologice si psiho-sexuale, oferind un caracter particular patologiei acestei varste. Trecerea de la copilarie la adolescenta include elemente complexe, dar treptate, incepand cu dezvoltarea somatica si terminand cu maturizarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului, realizandu-se in final, o dezvoltare armonioasa a corpului omenesc, cu formare trasaturilor specifice adultului. Instalarea pubertatii indica faptul ca organismele feminine incep sa devina apte pentru procreare si maternitate. Aceasta stare de lucruri dureaza 4-5 ani si poate fi divizata in trei sub-etape: ?pre-pubertate; ?pubertatea propriu-zisa ?post-pubertate(adolescenta) Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la varsta adulta. in acest rastimp, functiile organismului sunt perfectionate la maximum, adolescenta fiind perioada de definitivare a caracterului viitorului adult, intreg organismul avand un echilibru bine definit. Este o perioada de maxima creativitate, cu toate ca istoria a dovedit ca si dupa aceasta varsta se pot crea opere de mare valoare in arta sau in stiinta. in perioada de adolescenta, tanarul trece de la o stare de dependenta social-economica totala, in care scoala si familia ii calauzesc activitatea si comportamentul, la o independenta relativa. El incearca sa-si formeze o personalitate stabila, manifestand interes pentru modificarea fortelor proprii. Spre deosebire de pubertate adolescenta este mai linistita, cu un echilibru mai bun. Prietenia este privita cu alti ochi si este mai durabila. Prietenia este tratata cu atentie, devenind o invitata permanenta la petreceri, plimbari si spectacole. Tanara multumita de semnele de iubire cu care este inconjurata, pretuieste frumusetea, gesturile delicate. Altitudinea de izolare dispare, este invinsa timiditatea, se cauta societatea baietilor, fata fiind convinsa ca a gasit iubirea vesnica. Daca baiatul priveste aceasta relatie ca pe o noua si posibila aventura, finalul va crea o mare deziluzie pentru fata, prima dragoste ramanand astfel ca o singura amintire. Echilibrul pierdut pentru moment va fi redobandit prin dorinta de realizare in viata, in domeniul profesiei alese. Acum este momentul cel mai propice pentru ca familia, colectivitatea, sa ajute la redresarea tanarului sau tinerei aflate in impas, sa contribuie efectiv la integrarea in viata a acestora. in adolescenta se completeaza si se fixeaza programul creditor stabilit, se afirma multi copii supradotati. Tinerii de ambele sexe se simt, in aceasta perioada, atrasi intre ei, relatiile lor dobandind tot mai multa motivatie interioara. Adolescentii doresc sa munceasca sa realizeze ceva deosebit, sa se afirme, sa comunice intre ei, sa se distreze impreuna. Asa se ajunge la persoana ideala, apropiata de calitati fizico-psihice si morale visate. Adolescentii, mai ales cei romantici, sunt preocupati de dragoste, sunt curiosi, entuziasti, cu sentimente frumoase si pure. Gandurile lor de viitor se indreapta de pe acum catre o familie, catre copii, catre idealurile profesionale si morale. Biologic, la baza atractiei dintre tinerii de sex opus sta instinctul sexual. in general, barbatul, datorita unui instinct sexual mai intens, se manifesta mult mai fatis fata de sexul opus. Tocmai acest instinct trebuie educat si dirijat cu multa precautie, cu nuante si intelegere. Maturitatea sexuala se caracterizeaza, in acest moment, prin dezvoltare morfo-functionala a organelor genitale interne si externe, cele externe devenind apte pentru coabitare, iar cele interne apte pentru fecundatie si gestatie, respectiv pentru dezvoltarea produsului de conceptie. Stabilirea unor legaturi intre doi tineri de sex opus se face insa mai greu acum, intrucat tanarul adolescent poate avea prezente inca trasaturi psihologice reminiscente din copilarie, un impuls sexual slab sau interdictii prea mari. Acestea franeaza realizarea sa pe linia unei sexualitati normale, ducand la o incidenta crescanda a masturbatiei sau autoeraismului, manifestari frecvente de astfel de adolescenti, in special la baieti. Dupa aceste traversari se ajunge la primele relatii sexuale normale. Masturbatia, ce atinge in acest moment, statistic, valori destul de mari in lume, este tranzitorie. Ea dispare odata cu aparitia vietii sexuale putand fi reluata in anumite perioade. Persistenta este simptomatica, apartinand nevoii pubertare. Erotismul juvenil este crescut si ca urmare a unor stari de excitatie sexuala declansate de accesul la publicatii pornografice-in tarile occidentale- mai ales fotografii, filme erotice, cu subiect sexual, folosirea de excitante ca ciocolata, cafeaua sau alcoolul. Daca, pentru inceput, drogurile creeaza o oarecare voluptate, cu timpul ele isi dezvaluie actiunea negativa asupra procesului de sexualitate, ca toate toxicomaniile insa inerte. Iata de ce mai ales in lumea capitalista, tinerii sunt tentati sa-si in ceapa mai devreme viata sexuala(13-15 ani), fetele clasandu-se inaintea baietilor in aceasta nefasta "competitie" lasand la o parte sau pe un plan secundar-preocuparile privind instruirea, atat de necesara la aceasta varsta. Evident, nu generalizam un fenomen strain moralei noastre, il amintim nu doar pentru ca el face part din capcanele care duc ulterior la dizarmonie, la imbatranire sexuala prematura, la un erotism obsesiv. in privinta legaturii dintre comportamentul sexual si hormoni, stiinta a aratat ca, la om(ambele sexe) exista o dependenta completa a comportamentului sexual fata de hormoni sexuali. Prezenta hormonilor sexuali este necesara unui comportament sexual normal. in acceptia autorilor de specialitate influenta hormonilor sexuali asupra memoriei, atentiei, a activitatilor psihice si instinctive este deosebita. Impregnarea, in special cu hormoni androgeni si corticosuprarenali, stimuleaza personalitatea, vigoarea spirituala, scoarta cerebrala, realizand o crestere a performantelor personale, a creativitatii, legatura dintre sexualitate si afirmarea personalitatii fiind complexa, dar nu unica. Este gresit a judeca valoarea unui individ numai dupa calitati pur biologice. Factorii sociali si psihici pot masca uneori complet efectul hormonilor asupra comportamentului sexual. Limitele privind data aparitiei pubertatii sunt cuprinse, in general, intre 10 si 17 ani. PRIETENIE sI DRAGOSTE Pentru fiecare tanar vine un timp cand cei din preajma sa ii apar in alta dimensiune, iese din contextul familiaritatii ocrotite in care s-a obisnuit, apoi iese din familie spre rosturile lui: amintirea copilariei se stinge, lasand insa intotdeauna urme adanci in tot restul vietii. in clipa de dincolo de pragul tineretii ne amintim, de asemenea, cu o nostalgie si frumusete, unice, de prima iubire, de ziua cand ne-am indragostit pentru prima oara, ziua care nu se uita niciodata. Este normal si firesc ca prima iubire sa fie legata de anii de scoala. O colega sau un coleg carora le-am acordat candva o mare "importanta", o mare preocupare afectiva; capata dintr-o data o aura noua, emotionanta, de lumina si iubire: astfel, prime iubire devine totul pentru noi, uneori se schimba sensul vietii, se graveaza pe propria noastra existenta. Acest moment crucial din tinerete nu trebuie dezamagit, nu trebuie traumatizat. O fata, un baiat se afla mereu prin preajma noastra si dintr-o data li se schimba ochii- in sens metaforic, evident- ne devin dragi, dorim sa-i reauzim sunetul vocii, reactiile si mersul, toate incep sa ne preocupe, sa faca parte dintr-o obsesie careia trebuie sa-i adaugam un sens inalt, o certitudine, demnitate si durata. Iubirea, dragostea, sunt dimensiuni ale existentei umane cu un rol deosebit de insemnat, uneori constituind o dominanta de coloana careia nu avem dreptul sa-i clintim sau sa uratim cursul firesc, taria si frumusetea. Adolescenta trebuie ferita de grijile nascute din lipsa de cunoastere, dar si de anormalitati, educata in spiritul stiintific al rigorilor cunoasterii, proprii acestui timp pe care il traim. Asadar, sa discutam lucrurile in chipul cel mai deschis si mai limpede cu putinta. Fiind vorba de adolescenta, ce intelegem prin realitatea unei normalitati si aceea a anormalitatii? Oare ne cunoastem organismul la aceasta varsta si cu puterea de intelegere specifica ei, la fel de bine precum marturisim acum sentimentele noastre? Poezia sentimentelor este un relief generos, dar cunoasterea de sine cere stradanii, rabdare, efort, interes. insesi sentimentele definesc, prin amploarea si acuratetea lor, sanatatea spirituala si fizica. Mai este insa nevoie de ratiune, de instruire. Erorile in dragostea adolescentei pot duce la mutilari morale uneori ireversibile. O, dragostea este sublimul existentei noastre! Cunoasterea organismului devine astfel o necesitate, o preocupare serioasa a tanarului indragostit. si, nu este nevoie ca pentru aceasta sa absolvim o facultate, ci sa ne straduim putin sa intelegem unele lucruri, sa le constientizam, sa ne integram in rigoarea lor stiintifica, sa optam pentru cunoastere si normalitate. Orice om normal, deci sanatos fizic si psihic, are inclinatia naturala de a iubi si de a fi iubit. Nu intotdeauna la dragostea oferita se ofera aceeasi dragoste. Insatisfactiile repetate il pot determina pe un barbat sau pe o femeie sa caute un alt partener, chiar daca, adeseori, nemultumirile sale sunt rodul unei conduite proprii neadecvate. Dezamagirile sunt uneori puternice, avand repercursiuni si pe plan social, ducand la marginalizarea sociala a unor indivizi. Neimplinirea in familie poate fi si rodul acumularii unor temperamente diferite sau al unor cerinte educationale din copilarie. Adesea, Egoismul, micimea sufleteasca, desconsiderarea femeii, ignorarea dreptului ei de partener cu drepturi egale, duc la ruptura intre indragostiti. Se considera pe buna dreptate ca gelozia dovedeste lipsa unui sentiment puternic de iubire intre cei doi parteneri. Gelozia determina situatii neplacute intre parteneri, mergand de la simple intrebari, la reactii violente, cu repercursiuni grave pentru familie. Gelozia ilustreaza micimea individului, manifestata prin dorinta de razbunare, sicane, rautate. Trebuie facuta distinctia necesara intre dragoste si instinctul sexual. Nimeni nu se opune statornicirii unor relatii de prietenie, de tandrete, de sprijinire si intrajutorare reciproca intre un baiat si o fata, chiar de la varsta de 14-18 ani. Aceste relatii trebuie sa aiba insa la baza respectul reciproc, grija fata de partener, dorinta de a nu-i crea greutati, necazuri. Partenerii nu trebuie sa se lase dominati de instinctul sexual, ci de ratiune, de raspunderea fata de partener fasa de trainicia sentimentelor lor de dragoste si afectiune reciproca. Este un fapt deosebit de stiinta ca raporturile sexuale premature, pe langa accidentele pe care le pot provoca, determina desfasurarea procesului de invatamant, de pregatire multilaterale a tinerilor, inclusiv prin obligatiile ce apar intr-o eventuala sarcina sau din ingrijirea copiilor. Necesitatea biologica ignora uneori realitatea vietii, schimband radical conduita in viata personala. Ce inseamna pentru o eleva instalarea graviditatii? in loc sa reprezinte o bucurie, o implinire a vietii sale, sarcina va fi traita ca un cosmar. Fata va incerca, la inceput, sa scape de ea. De multe ori, tentativele de eliminare a sarcinii au fost fatale ori s-au soldat de grave accidente, care si-au pus pecetea pe intreaga viata ulterioara a fetelor. Casatoria ar putea constitui singura rezolvare a situatiei create. Va fi insa fericita viata noului cuplu, intemeiat pe o rezolvare de moment a unei necesitati biologice si nu pe baza unei cunoasteri temeinice? Experienta istorica a dat, de mult, un raspuns negativ la aceasta intrebare. Unele persoane iti formeaza in timpul copilariei si adolescentei un tip ideal de partener care de cele mai multe ori nu se intalneste in viata. in general, barbatii sunt atrasi de calitatile fizice ale fetei, in timp ce pentru o fata mai importante sunt inteligenta, modul de comportare, felul lui de a fi (linistit sau nervos). in alegerea perechii de viata, multi tineri sunt influentati de familie, respectiv de relatiile dintre parinti. in general, alegerea partenerului trebuie facuta dupa ce acesta a fost cunoscut in diferite situatii, in actiuni de grup si mai ales in timp. APARATUL CIRCULATOR Organizatia Mondiala a Sanatatii a realizat un afis care are in centru, ca element emblematic, inima, deoarece isi propune sa avertizeze in legatura cu importanta sistemului circulator pentru mentinerea sanatatii intregului organism, alaturi de inima si afla stetoscopul, instrument menit sa sublinieze importanta cunoasterii starii de sanatate. Este format din: inima si oase de sange care sunt artere( vasele de sange care pleaca de la inima), vene( vasele care se intorc la inima), capilare( cele mai mici vase care fac legatura dintre vene si artere). Inima: este o pompa aspiratoare, 300g.,marimea pumnului drept; este un organ musculos, cavitar formata din 4 camere ( 2 atrii si 2 ventricule); este asezata in cavitatea toracica intre cei 2 plamani; este adapostita intr-un sac fibros si la nivelul ei se observa cele opt vase mari de sange: o artera aorta, artera pulmonara, 2 vene cave- superioara si inferioara; si 4 vene pulmonare. Varful inimii este rotunjit orientat spre partea stanga a cavitatii toracice ( corespunde ventricului stang). Vascularizarea inimii este asigurata de arterele si venele coronare. Un perete longitudinal imparte inima in 2 jumatati complet separate. Jumatatea dreapta contine sange incarcat cu CO2 adus din organism. Jumatatea stanga contine sange incarcat cu O2 adus de la plamani. Atricul drept si ventriculul drept, atricul strans si ventriculul stang comunica intre ele printr-un orificiu atrioventricular prevazut cu o vulva sustinuta de corzi tendinoase. Muschiul inimii se numeste miocard si este format din tesut muscular strial care este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculelor. Cavitatile inimii sunt captusite de endocard care se continua si la nivelul vaselor de sange. Inima trimite sange in artere- din ventriculul stang in artera aorta sange cu O2. Din ventriculul stang in artera aorta pulmonara cu sange cu Co2. Inima primeste sange prin vene: 4 vene pulmonare care vin de la plamani cu sange incarcat cu O2 si se intorc in atriul stang; 2 vene cave (superioara si inferioara) sange incarcat cu CO2 si se intorc in atriul drept. Inima prin vasele ei de sange circula intr-un singur sens. Inima- artere( mari, mici si mijlocii)- arteriole( cele mai mici vase de sange)- capilare (venule- mari mici, mijlocii)- inima. Arterele sunt vasele care pleaca de la inima( calibrul lor scade de la inima spre periferie, sunt situate in profunzime, protejate de planuri osoase), venele sunt vasele care vin de la inima( calibrul creste de la periferie spre inima, venele sunt in numar mai mare decat arterele si sunt asezate mai superficial), capilarele formeaza retele intinse care fac legatura intre artere si vene( peretele lor este subtire si format dintr-un singur strat de celule. Artera aorta: este cea mai mare artera, se curbeaza deasupra inimii formand carja aortica apoi are un traseu descendent strabatand toracele- aorta toracica apoi abdomenul. Din aorta se desprind numeroase ramuri care iriga tot corpul. Artera pulmonara se bifurca in artera pulmonara dreapta si stanga ducand sange cu CO2 la plamani. Venele cave sunt vasele care vin la inima si aduc din corp sange incarcat cu CO2.Venele pulmonare: vin de la plamani cu sange incarcat cu O2. Miocardul se contracta ritmic si automat. Contractiile inimii se numesc sistole, iar relaxatiile se numesc diastole. Elementele de igiena ale sistemului circulator: alimentatie variata, echilibrata cantitativ si calitativ; activitate fizica; odihna, un timp corespunzator varstei; o viata ordonata si nestresanta, fara alcool, tutun, droguri. Pentru cunoasterea starii de sanatate a sistemului circulator se recomanda: e4fectuarea analizelor sangelui, cunoasterea pulsului si tensiunii arteriale, efectuarea EKG-ului. Prin tensiune arteriala se intelege presiunea sangelui in artere. Peretele arterelor este tot timpul intr-o stare de tensiune optima, care asigura inaintarea sangelui. Aceasta tensiune este masurata de medic cu un aparat numit tensiometru. Tensiunea arteriala este exprimata prin 2 cifre. Prima cifra corespunde sistolei ventriculare( tensiunea maximala), iar a 2-a cifra diastolei ventriculare, cand presiunea sangelui scade( tensiunea minimala). EKG-ul se realizeaza cu ajutorul unei aparaturi speciale si consta in inscrierea pe un grafic al intensitatii batailor inimii. Citirea EKG-ului permite medicului sa descopere existenta unor boli cardiace. Factorii de risc si efectele acestora: mecanici( imbracaminte si incaltaminte stramte, loviri cu corpuri contondente; infarct miocardic, congestie cerebrala, flebita, varice, hemoragie); fizici( caldura sau frig in exces, diferente mari de temperatura; cardita reumatismala, hemoragii); chimici(supraalimentatia precum si alimente foarte bogate in lipide, nicotina, alcoolul, monoxidul de carbon, medicamente in exces; infarct miocardic, arteroscleroza, hipertensiune arteriala, congestie cerebrala); biologici( virusuri, bacterii, paraziti; miocardita, arterita). ATENtIE! Nerespectarea regulilor de viata sanatoasa duce la instalarea bolilor inimii si ale vaselor sangvine. Miocardita consta in inflamarea muschiului inimii. Cardita reumatismala, aparuta la varsta copilariei, se datoreaza prezentei reumatismului in zona articulatiilor. Infarctul de miocard este o boala grava, datorata erorilor alimentare, fumatului, stresului, lipsei de activitate fizica. Simptomele acestuia sunt: durere violenta in piept; instalarea unei dureri in membrul superior stang, in spate si maxilare; transpiratie, greata, voma; oboseala si rau interior. Aceste simptome determina spitalizarea de urgenta. Infarctul de miocard se produce prin incetarea circulatiei sangelui in arterele coronare. Atunci cand artera se ingusteaza sangele nu mai poate inainta, miocardul nu mai este hranit, inceteaza sa se contracte, iar ciclul cardiac este perturbat sau oprit. in astfel de situatii poate surveni moartea persoanei. imbolnaviri se produc si la nivelul vaselor sangvine. Arteroscleroza se manifesta prin depunerea unor placi de colesterol pe peretii arterelor. Colesterolul rezulta in urma transformarii, in tesuturi, a grasimilor de natura animala cu care ne hranim. Hipertensiunea arteriala apare atunci cand arterele cu peretii ingrosati isi pierd elasticitatea, iar inaintarea sangelui este mult ingreunata. Datorita acestui fapt tensiunea arteriala creste. Congestia cerebrala inseamna ruperea unor capilare care iriga creierul, accident care provoaca paralizia partiala sau totala a organismului, ajungandu-se chiar la moartea persoanei in cauza. Flebita se manifesta prin formarea unui cheag de sange in vena si aparitia unor pete rosii la suprafata pielii. Varicele apar pe o portiune de vena dilatata din cauza slabei functionari a valvulelor, ceea ce jeneaza circulatia spre inima. Frecvent, neatentia la lucru, in circulatia rutiera, cat si violenta reactiilor unor indivizi pot duce la accidente soldate cu hemoragii. Hemoragiile capilarelor se opresc datorita coagularii sangelui. Hemoragiile venoase se opresc si ele relativ usor, deoarece peretele venelor este moale si ele se aplatizeaza, limitand sangerarea. Hemoragiile arteriale sunt mai grave deoarece peretele elastic mentine artera deschisa. Daca nu se acorda imediat primul ajutor, moartea poate interveni rapid datorita pierderii de sange. Activitatea inimii nu este uniforma si constanta, ci adecvata naturii activitatii omului. La solicitarile obisnuite inima asigura aportul necesar prin sporirea sau micsorarea numarului de contratii pe minut. Daca in mod normal, inima se contracta de 70 de ori pe minut ca sa impinga 4 litri de sange, ea ar trebui sa se contracte de 700 de ori pe minut ca sa impinga 40 de litri de sange cat este necesar de exemplu unui alergator de viteza. De obicei insa in asemenea cazuri pulsul nu trece de 200 de batai pe minut. Lipsa de miscare- sedentarismul- duce la ingrasare, ceea ce are efect daunator asupra sanatatii si duratei vietii active. Factori cu potential vatamator asupra aparatului circulator: Pot actiona nefavorabil o serie de factori mecanici( corpuri tari, ascutite, imbracaminte si incaltaminte stramte, cordoane, jartiere), fizici(caldura sau frig excesive), chimici (alcool, nicotina, cafea, cola sau unele medicamente in consum abuziv), biologici( virusuri, bacterii, paraziti). Tot cu efect vatamator asupra aparatului circulator, mentionam solicitarile fizice prelungite, fara respectarea regulilor igienice( antrenament, pauze de odihna), precum si unele stari psihice (de spaima, suparare, frica). Grupele sangvine si importanta lor: Sangele oamenilor se imparte, dupa caracteristicile sale chimice in 4 grupe sangvine: gr. O(I), gr. B(III), gr. A (II), gr. AB (IV). Aceste grupe au fost descoperite in anul 1900. in urma unor accidente se pierde mult sange si in astfel de cazuri se iveste necesitatea unor transfuzii de sange. Organismul caruia i se doneaza sangele se numeste primitor, celalalt, care doneaza, donator. Pana la descoperirea grupelor sangvine s-au intamplat multe decese in urma transfuziilor, fara sa se stie care era cauza. Explicatia se poate da in urma unui experiment foarte simplu. Pe o lama de sticla se amesteca 2 picaturi de sange provenite de la 2 persoane diferite, in unele cazuri nu se observa nimic ( sange normal); in alte cazuri, apar mici granulatii, acest fenomen se numeste aglutinare si se datoreaza faptului ca hematiile se lipesc unele de altele. Atunci cand, in urma transfuziei, se produce aceasta aglutinare, hematiile aglutinate astupa vasele de sange, intrerup circulatia sangvina si provoaca moartea primitorului. Daca nu are loc aglutinarea, cele 2 tipuri de sange pot fi amestecate. Se spune ca ele sunt compatibile. De aceea este obligatoriu ca grupele de sange ale primitorului si donatorului sa fie cunoscute. in cazul unui accident, la spital sau la policlinica se face testul de aglutinare. Se foloseste o picatura din sangele sau serul uneia din cele 2 persoane, peste care se adauga o picatura din sangele celeilalte. Daca nu se aglutineaza, cele 2 grame sunt compatibile, daca are loc aglutinarea, transfuzia nu este posibila intre cele 2 grupe de sange si se cauta sange de la alt donator. Grupa 0 poate dona sange tuturor celorlalte grupe, dar nu poate primi de la grupa sa, cel ce are aceasta grupa sangvina se numeste donator universal; grupa AB poate primi sange de la toate celelalte grupe, dar nu poate dona decat grupei sale; este primitor universal. Pana in anul 1940 nu se stia de ce in timpul anumitor transfuzii, chiar daca se respecta compatibilitatea, intervenea totusi moartea primitorului. Astazi se stie ca alt factor de compatibilitate intervine, alaturi de grupele sangvine, in identificarea caracteristicilor individuale ale sangelui. El se numeste factorul Rh. Majoritatea oamenilor il au in sangele lor. Ei sunt Rh+, altii nu il au si sunt Rh-. ATENtIE! Se poate dona sange daca: varsta donatorului este intre 18-60 de ani; donarea sangelui este un act umanitar, pe care, si voi il veti putea face dupa implinirea majoratului. Nu veti dauna cu nimic organismului vostru, dar sigur veti ajuta pe cineva aflat in impas. sTIAtI Ca: -ritmul cardiac difera in functie de: -varsta ( nou nascut 130 batai pe minut; adult 70-75 batai pe minut; batran 80 de batai pe minut); -sex ( e mai mare la femeie); -efortul muscular ( munca fizica si sportul maresc ritmul cardiac(; -starea de sanatate ( la omul febril ritmul cardiac creste). CUGETaRI sI AFORISME DESPRE DRAGOSTE sI PRIETENIE Mulsi au incercat sa defineasca iubirea si au sfarsit cu un oftat, un cantec, sau chiar un suicid. Cu siguranta ca omul fericit este acela iubit de persoana pe care o iubeste. Dar cum se ajunge in aceasta stare si cum se face ca pasiunea pe care o are pentru cineva te aseaza la picioarele acelei persoane? in opinia d-lui Sternberg, psihologul Universitatii din Yale, iubirea se bazeaza pe interactiunea a trei componente: intimitate, pasiune si angajament. Termenul de intimitate se refera la apropierea si delimitarea celor doi, pasiunea tine de intensitatea sentimentelor, de felul in care viata celui indragostit se subordoneaza iubirii, iar angajamentul este ansamblul de fapte concrete care mai tarziu se transforma in "dovezi de iubire". Fiecare dintre cei doi indragostiti vine in noua relatie cu triunghiurile lui. Daca vom incerca sa suprapunem cele doua figuri, vom vedea cat de potriviti sunt cei doi parteneri, caci unul ar putea avea mai multa pasiune, altul mai putin angajament. Dupa cum probabil se stie, axiologia este stiinta valorilor. in iubire, valoarea pe care o are persoana iubita este inestimabila si simti asta. Dar oare cat atarna comportamentul persoanei respective in balanta indragostirii tale? Oamenii cred ca te indragostesti mai usor de o persoana greu de cucerit. Cu cat acea persoana pare sa nu fie de nasul tau, Cu atat mai fierbinte e iubirea ta pentru ea. in realitate, ceea ce faciliteaza iubirea fata de o anumita persoana este cantitatea de informatii pe care o aveai in prealabil despre ea. "Suntem, inainte de orice altceva, un sistem innascut de preferinte si aversiuni. Mai mult sau mai putin coincident cu cel al aproapelui, fiecare si-l poarta in sine pe-al sau, armat si gata sa ne descarce in pro si in contra, ca pe o baterie de simpatii si repulsii. Inima, o masina de preferat si de dispretuit, constituie suportul personalitatii noastre. inainte de a cunoaste ceea ce ne inconjoara, suntem lansati de ea intr-o directie sau alta, catre o serie sau alta de valori." Jos? Ortega Gasset - Studii despre iubire Mult inaintea lui Ortega, batranul Platon pune in gura Diotimei urmatoarele cuvinte pline de miez: "Iata de ce ori de cate ori faptura omeneasca rodnica se apropie de frumos, ea se insenineaza si se destinde, bucuroasa si zamisleste si da nastere. Iar cand se apropie de urat, dimpotriva, se posomoraste si, mahnita, se strange in sine si se face ghem, astfel ca nu are loc nici o zamislire. si. Trebuind sa-si opreasca ravna de a zamisli, sufera. De aici si faptul ca fiinta rodnica si prea plina de seva este fermecata cand se apropie de frumusete, ca cel care se bucura de ea scapa de chinul dorintei. Iubirea are capacitatea de a crea "mutanti" daca e reciproca, ea poate fi un derivativ al libertatii, al eliberarii de anonimat, de prejudecati. Ea devine un fel de a fi prin tine, existand prin si pentru altul/alta. in acest sens, acest sentiment te identifica si te exprima. Daca, insa, iubirea nu e reciproca, "esecul" transmuta neimplinirea spre alte forme, in alte directii, de implinire compensatoare. Cei ce reneaga iubirea o fac din frustrare, din cunoastere, din marginire, chiar o experienta mai putin fericita nu ar trebui sa conduca la respingerea iubirii, intrucat acest sentiment defineste omul care, pentru a fi ceea ce este, trebuie sa se prabuseasca si sa se inalte, alternativ, trebuie sa caute si sa spere continuu. Ironicii sau negativistii, desi resping iubirea, sunt poate, singurii impatimiti de iubire. Negatia sentimentului reprezinta, in acest caz, foarte frecvent azi, un alibi al esecului. Un subterfugiu temporar. Persistenta in a nega iubirea, in a o ridiculiza, in a o vulgariza, semnifica, in realitate, o tendinta nemarturisita, ascunsa, dar mereu prezenta, spre "marea iubire", care poate aparea ca un revers chiar in momentul afirmarii negarii ei. A avea capacitatea sa iubesti nu inseamna posibilitatea si dorinta de a rani, de a vexa, de a umili, nu inseamna, in nici un caz, sa fii agresiv la adresa intimitatii. Cand oamenii nu iubesc, vorbesc si scriu multdespre iubire. O decodeaza. O pun la microscop. si totusi, taina le scapa In citatul de mai inainte al lui Platon cunoastem sensul spiritual pe care acesta il da zamislirii, iubirea fiind la el o colaborare intre cele doua spirite, in care omul matur, atras de frumusetea celui tanar, se angajeaza in relatia sentimentala cu vadite intentii educative, contribuind la fecundarea celui fraged si la zamislirea unui suflet mai bogat, mai mladios si mai apt sa suporte confruntarea cu cetatea. Adolescentii pun mare pret pe respectul reciproc si pe faurirea unui viitor independent. Dintre calitatile pe care le apreciaza la persoana iubita, dupa frumusetea fizica sunt inteligenta, omenia, sinceritatea, tandretea, curajul, umorul, fidelitatea, politetea si nu in ultimul rand responsabilitatea. Cu cat este insa viata mai trepidanta, omul are mai multa nevoie de intelegere, de mila, de duiosie. Dar mila si duiosia se nasc o data cu dragostea. Asa cum spunea Hugo, "viata fara duiosie si fara iubire nu-i decat un mecanism uscat, scartaitor si sfasietor. " Iubirea platonica ce se vrea, sau tinde sa fie sacra, au ramane neatinsa prin imprejurari, poate deveni o durere adanca ce tace si se ascunde. Orice sentiment neimplinit poate crea doar iluzia unei fericiri. Sentimentul de iubire nu se cladeste si nu se mentine nici prin forta, nici prin simulacru. V. Hugo ne previne ca "inima omului este ca si pamantul: poti semana, poti planta, poti construi ce vrei la suprafata, dar ea va continua sa aiba florile si fructele sale." GOLGOTA PERFORMANtEI in societatea romaneasca se folosesc tot mai frecvent termenii de performanta si competenta, indiferent de tipul de activitate sau persoana careia i se atribuie. Daca la adulti ne este relativ usor sa ne imaginam variate tipuri de realizari sau reusite, nu la fel se intampla la copii si la adolescenti. La ora actuala nu mai este un mister pentru nimeni ca orice reusita umana se obtine nu numai pe baza unei inteligente native si nici numai datorita unei sanse ce s-ar datora statusului economic al parintilor. Este deja un adevar acceptat de orice comunitate umana, orice om are un potential aptitudinal, care duce la realizarea de sine daca oportunitatile educationale oferite sunt adecvate. Din aceasta ratiune, atentia profesorilor este localizata catre modul in care se formeaza performantele, indiferent cum le numim: note scalare, rezultate de concursuri, abilitati si deprinderi dobandite, etc. Factorii motivationali ocupa un loc central in invatare, fapt pentru care specialistii i-au conceptualizat si clasificat in scopul identificarii acelor aspecte asupra carora se poate actiona educational: intrinseci cum ar fi stima de sine, ambitia, sentimentul propriei realizari, nevoia de afirmare, trebuinta de a finaliza sarcini diferite etc. extrinseci cum ar fi lauda, nevoia de a obtine aprobarea altora, evitarea pedepsei, obtinerea recompenselor materiale, obtinerea de premii etc. La varstele mici sunt mai eficiente modalitatile de stimulare a motivatiei extrinseci, ca, o data cu varsta, si mai ales in perioada adolescentei, sa prevaleze motivatia intrinseca; profesorilor cunoscand acest aspect, le revine sarcina de a o canaliza in directii pozitive, in sensul cunoasterii faptului ca orice individ se poate realiza prin si in interiorul unui grup social, iar sentimentul deplinei reusite ni-l formam atunci cand acest grup ne acorda o valoare si ne stimeaza. in perioada adolescentei, cunoscuta si sub numele de criza a identitatii de sine si a independentei, adeseori tinerii traiesc cu impresia ca altii nu stiu sa ii aprecieze nedandu-si seama ca propriile esecuri ca si esecurile depind numai de ei, de munca lor si de tenacitatea de care dau dovada. Evident, acesta este un drum anevoios, care presupune un mare numar de ore acordate invatarii, exercitii, munca si chiar renuntarii la activitatile atractive imediate. Un adult care a parcurs acest drum cunoaste ca orice performanta este obtinuta cu efort si frecvent dupa multe tentative esuate. Daca in orice copil exista o disponibilitate pentru performante medii sau superioare, in schimb, intreaga constelatie de factori motivationali este puternic dependenta de mediul social, in care scoala ocupa un loc primordial. Mediul scolar ofera primele criterii si repere de evaluare a performantelor si chiar mai mult decat atat, strategii de atingere ale acestora. Profesorii, pe langa cunostintele de specialitate necesare unor rezultate superioare, cunosc sau trebuie sa cunoasca pasii ce urmeaza a fi parcursi, ritmul pregatirii, precum si strategiile optime de individualitate a exercitiilor de invatare/ exersare si antrenament, astfel incat sa ajute si sa sprijine fiecare elev, tinand cont de individualitatea acestuia. Aceasta inseamna ca, in fapt, intre disponibilitatea pentru atingerea performantelor superioare si transformarea in realizari/reusite, intervin o serie de conditii cum ar fi: trasaturile stabile de personalitate, incurajarile provenite din mediul familial, anturajul/ succesul/esecurile anterioare, modul in care s-au produs aceste reusite sau esecuri, dorinta realizarii de sine, evaluarile adultilor care au semnificatie pentru copii si adolescenti. Spre deosebire de performantele medii, care se pot datora numai unei inzestrari aptitudinale, performantele superioare sunt intotdeauna rezultatul unei lungi perioade de efort, concentrare si antrenament cognitiv. Rezistenta si perseverenta unui demers se datoreaza motivatiei realizarii, cu atat mai eficient cu cat este constientizata si sustinuta. Studiile de specialitate au dovedit ca motivatia realizarii se construieste in functie de cantitatea de exercitii finalizate si chiar mai mult decat atat, un pas deosebit de important il reprezinta procentajul de performante la sarcinile aritmetice corect realizate inca din primii ani de scoala. Se impun incurajarile prin orice actiune bine facuta este laudata si apreciata pozitiv. in felul acesta se "premiaza" doua aspecte: efortul depus si atingerea scopului propus. Elevul isi da seama atat de faptul ca performanta se obtine cu efort si in acelasi timp devine constient ca el poate obtine un rezultat bun sau foarte bun, ca este capabil sa obtina ceea ce iti propune. Adolescentii care au deja aceasta motivatie a realizarii se remarca prin tendinta de a nu intrerupe activitatile incepute si de completare acestora. Mai mult decat atat, dobandesc strategii de organizare a propriilor activitati de invatare, pe care le divizeaza in sub-unitati si obiective specifice pe termen scurt, parcurgand cu tenacitate etapele pe care si le-au propus. O importanta majora o are experienta evaluarii primite din partea profesorilor sau nota scolara, insa in aceasta perioada actioneaza la fel de eficient o buna cunoastere de sine, adica a propriilor interese, aptitudini, aspiratii. in primul rand, se impune descoperirea, cu ajutorul profesorilor, a domeniului in care poate obtine performante, fie la una din materiile scolare, fie la o disciplina neinclusa in programa scolara. Elevii supradotati, cunoscuti ca performeri, se remarca prin capacitatea de analiza lucida a asa-zisului insucces. Adica nu il traiesc ca o stigmatizare sociala, ci il prelucreaza in mod constient, prin verificarea tuturor pasilor gresiti, in scopul desprinderii greselilor ce ar trebui evitate. Aceasta este o caracteristica distinctiva a performantelor de inalta calitate, ea poate fi dobandita de toti cei care aspira spre rezultate superioare. Metafora de "golgota" atribuita performantelor superioare nu are sensul filosofiei existentiale, ci acela al unei filosofii pragmatice, prin care incercam sa demonstram ca performanta se bazeaza pe un efort urias, dar ca acest efort poate fi depus si in final rasplatit de toti cei care aspira la ceva mai bun pentru sine si la deplina autorealizare. Aceasta cale de obtinere a performantelor superioare este uneori ca o adevarata golgota, fiind presarata cu tentatii de abandonare, cu realizari mai tarzii decat cele asteptate, cu esecuri si scaderi de incredere in sine. in final este vorba de o autodepasire, care poate fi realizata de oricine dintre noi, printr-o lucida cunoastere de sine. O sugestie pe care o oferim elevilor cat si profesorilor este evitarea tacerii, curajul de a intreba si evitarea singuratatii. Un obstacol, chiar esec sa fie, nu inseamna altceva decat un plus de cunoastere, " o experienta profitabila pentru drumurile mele viitoare"- aceasta este gandirea lucida pe care trebuie sa o atinga fiecare dintre noi. STRESUL POSTTRAUMATIC(PTSD) Cu ani in urma PTSD era numit de obicei soc traumatic sau teama de lupta si a fost studiat indeosebi in legatura cu veterani de razboi. Astazi lucrurile s-au schimbat foarte mult. Nu trebuie sa fii soldat ca sa ti se puna diagnosticul PTSD, ci doar supravietuitor al un unui eveniment traumatizant. Evenimentul ar putea fi orice, de la un razboi la o tentativa de viol sau la un accident de masina. Ioana care s-a confruntat cu un asemenea caz ne relateaza " am constatat ca o stare de frica intensa aparuta instantaneu face ca organismul sa produca in exces anumiti hormoni, care creeaza o atitudine de hipervigilenta la pericole. De regula nivelul hormonal revine la normal dupa trecerea pericolului, dar in cazul suferintelor de PTSD nivelul ramane ridicat. Daca ati suferit o trauma si simtiti efecte asemanatoare, este important sa nu uitati ca nu sunteti singuri. in 1993 50% dintre femeile care au fost la Centrul Medical de Cercetare privind agresiunile sexuale din Minneapolis intruneau criteriile diagnostice pentru PTED la un an dupa viol. PTSD-ul se dovedeste a fi o tulburare foarte raspandita. Unul dintre cinci adolescenti a dezvoltat PTSD, ceea ce sugereaza ca, in prezent aproximativ 1,07 milioane de adolescenti americani sufera de PTSD. Simptomele PTSD-ului: retrairea in amintire a traumei, senzatia ca trauma se repeta; vise urate sau cosmaruri; tresarirea la auzul unor zgomote puternice sau cand cineva vine pe neasteptate din spate; tremur si transpiratie; anexitate sau teama; dificultati de concentrare si lipsa unei gandiri clare, tulburari de somn; palpitatii sau respiratie greoaie. STRESUL sI ANXIETATEA Stresul a fost denumit "boala secolului XX", si se crede ca el a provocat mai multa durere decat orice altceva cunoscut de medicina moderna, si indiferent daca ne dam seama sau nu de acest lucru, pentru cea mai mare parte dintre noi a devenit un obicei de care, nu mai putem scapa. De ani de zile, doctorii nu atrag atentia asupra faptului ca stresul dauneaza sanatatii noastre; expunerea regulata la stres poate duce la aparitia unor probleme de maxima importanta cum ar fi cancerul, hipertensiunea si boli ale arterelor coronare. Ultimele cercetari demonstreaza ca el ar putea reprezenta un factor major in trecerea de la infectia cu HIV la SIDA in stare activa. Imunitatea este in esenta capacitatea organismului de a rezista la particulele sau la corpurile straine care patrund in interiorul sau. Exista o teorie referitoare la cresterea numarului de cazuri de cancer care sugereaza ca la un moment dat, pe parcursul existentei noastre, cu totii ne putem imbolnavi de cancer. Ceea ce-i deosebeste pe cei care-i cad victime de cei pe care aceasta boala nu-i afecteaza este o reactie imunitara scazuta a organismului. Nu excludem posibilitatea ca indivizii susceptibili de a se imbolnavi sa fie cei mai putin norocosi, cei care sunt afectati mai usor de stres. Aceasta corelatie intre sistemul imunitar si stres va avea o importanta speciala in discutiile noastre viitoare, referitoare la SIDA. O lipsa incompleta de boli despre care se crede ca ar fi in parte, rezultatul expunerii la stres pe termen lung cuprinde: bolile, hipertensiune, bolile de rinichi si arteroscleroza. in ultimii 10 ani, s-a ajuns la concluzia ca si durerile de spate, durerile de gat, urticariile si ulcerul sunt legate stres. Stresul in sine nu este cauza bolii, dar participa la slabirea sistemului imunitar. De indata ce descoperim sursa acestui rau si ajungem sa-l controlam cu ajutorul uneia dintre metodele pe care le vom prezenta, in continuare, in majoritatea cazurilor, bolile minore dispar. in unele zonele globului unde zonele nu este integrant in viata oamenilor, bolile de inima sunt foarte rare. in schimb, atunci cand cei care traiesc in aceste regiuni sunt expusi la stresul societatii moderne, ei devin la fel de susceptibili de a se imbolnavi, ca oricine altcineva. Alte studii au dovedit faptul ca bolile de inima sunt legate de nivelul colesterolului in sange, acesta crescand o data cu stresul. Toata lumea a aflat ca fumatul, obezitatea, consumul de alcool, dereglarile rinichilor, consumul excesiv de sare si bolile ereditare pot duce la cresterea presiunii sangelui; totodata, in prezent se stie ca si stresul poate fi un factor esential in instalarea hipertensiunii. Un studiu efectuat asupra unor persoane avand varste cuprinse intre 9 si 16 ani a aratat ca activitatile de rutina, cum ar fi cititul cu glas tare in fata colegilor din clasa, produce cresteri semnificative ale presiunii sangelui. S-a demonstrat ca nu numai adultii, dar si copiii pot fi victimele hipertensiunii ca rezultat direct al intamplarilor stresante din viata lor. Bolile de piele. Eczeme, psoriazis, zonozostir- au fost vindecate cu ajutorul tehnicilor de controlare a stresului, deoarece multe dintre ele sunt provocate de trairi negative. Multa vreme, majoritatea bolilor au fost atribuite unor cauze cum ar fi regimul alimentar, ereditatea, mediul social si modul de viata. De curand, s-a constatat ca stresul este implicat in numeroase boli, incepand cu durerile de cap si ulcer si terminand cu sclerozele multiple si cancerul. Multe dintre ele pot fi tinute in frau daca invatam sa ne schimbam atitudinea si felul de a gandi. Controlarea stresului este, fara indoiala, singurul si cel mai important element care ne asigura ca avem posibilitatea de a nu apara exact atunci cand simtim nevoie. Nu toate reactiile organismului nostru reprezinta simptome ale stresului; ele depind de fiecare persoana in parte. Ceea ce pentru un individ ar putea fi un semn al stresului, pentru altul poate fi semn de boala. Simptomele stresului pot fi impartite in 3 categorii: fizice, emotionale si comportamentale. La inceput, multe dintre simptomele insirate in continuare sunt niste simpli factori iritanti; cu timpul, insa, ele se agraveaza si pot duce la aparitia unor boli grave. Simptomele fizice: durerile de cap, clipitul nervos, durerile de gat, ameteala, dificultatile de vorbire, durerile de spate, dureri de stomac, insomnia, arsurile la stomac etc. Simptomele emotionale: stari depresive, gandirea incoerenta, furia, stari de neliniste, panica, gandul la sinucidere, agresivitatea neobisnuita, perioadele de confuzie; simptome comportamentale: scrasnitul dintilor, incruntarea fruntii, fumatul excesiv, roaderea unghiilor, consumul excesiv de alcool, batutul din picior sau din deget, regimul alimentar neselectiv. Nepriceperea de a ne organiza timpul, fie ca este vorba despre cel pe care il petrecem acasa, fie de cel petrecut la serviciu, este unul dintre cei mai importanti factori. Capacitatea, dar mai ales incapacitatea de a ne programa timpul produce stres, deoarece, atunci cand nu dispunem de timp, pierdem libertatea de a face ce trebuie sa facem, de a fi cine vrem sa fim si de a ne bucura de lucrurile pe care vrem sa le facem. Ne trezim ca suntem stresati, deoarece viata si munca noastra se afla in mod constant sub tirania timpului. in schimb, o buna organizare a timpului ne permite sa ne organizam viata in asa fel incat sa fim mai fericiti si sa dam mai mult randament in munca noastra, sa ne ramana timpul necesar pentru noi insine si pentru familia noastra si impiedica aparitia stresului ironic, eliminand constrangerile pe care ni le impunem singuri, ca rezultat al unei organizari proaste sau inadecvate a timpului. Exista mai multe metode fundamentale pentru schimbarea atitudinii, care vor duce rapid la tehnici de controlare a stresului. "Vorbiti cu voi insiva intr-un mod pozitiv, fiti suficient de flexibil, gasiti-va timp pentru a va relaxa, faceti miscare, nu va ganditi prea mult la trecut, modificati sau evitati pe cat posibil anumite situatii, stabiliti care sunt momentele din zi si din noapte in care lucrati cel mai bine, precum si ambientul in care va simtiti cel mai bine. Adultii nu detin monopolul asupra stresului. De fapt copilaria poate fi o perioada de framantari si de transformari emotionale enorme. De obicei, copiii par mai putin stresati decat adultii, deoarece ei sunt mai flexibili si mai putin predispusi la imbolnaviri, ca reactie de stres decat adultii. Reactia copiilor la stres consta in probleme emotionale si comportamente evidente. Multe dintre schimbarile ce au loc in viata copiilor implica existenta unor probleme in cadrul familial, cum ar fi divortul, boala sau moartea. Drept urmare, copilul care nu este stresat direct, va suferi totusi din cauza stresului care ii afecteaza parintii. POLUAREA CAUZELE DETERIORaRII MEDIULUI iNCONJURaTOR Mediul inconjurator se gaseste, evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic (omul) a avut un rol determinant, ca factor de deteriorare, prin mijloace directe, indirecte, multiple si complexe, apropiate sau indepartate in timp. Modalitatile prin care omul a contribuit la deteriorarea mediului inconjurator sunt: 1.transformarea ecosistemelor naturale in ecosisteme antropizate; 2.deteriorarea ecosistemelor prin eroziune; 3.deteriorarea prin supraexploatarea resurselor naturale; a. defrisarea padurilor; b.suprapasunatul; c.supraexploatarea faunei terestre; d.supraexploatarea resurselor oceanice; e.exploatarea exagerata a subsolului. 4.deteriorarea prin introducerea de noi specii in ecosisteme, accidental sau intentionat; 5.deteriorarea prin constructia de baraje, canale, lacuri de acumulare, mari amenajari de teritoriu; 6.deteriorare prin poluare. POLUAREA Poluarea reprezinta un proces de alterare a factorilor de mediu biotici (cu viata) si abiotici (fara viata), prin introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor rezultate din activitatea umana, de origine menajera, agricola, industriala. Poluarea a aparut o data cu dezvoltarea primelor civilizatii de tip orasenesc. Initial, produsele poluante erau putine si de natura organica, usor biodegradabila, de catre microorganisme (bacterii, ciuperci). O data cu cresterea populatiei umane si cu dezvoltarea industriei, poluarea a cuprins teritorii din ce in ce mai intinse. in prezent, sunt raspandite in ecosfera un numar urias de deseuri, unele greu biodegradabile (pesticide de sinteza, detergenti, deseuri redioactive s.a.). I.Poluarea aerului "Aerul curat" este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei; actiunea constanta a aerului reprezinta una dintre conditiile de baza ale mentinerii vietii pe Terra. Prin poluare apare o impurificare a aerului, o modificare a compozitiei sale normale. Cauzele poluarii aerului -factori ce caracterizeaza civilizatia moderna: cresterea productiei industriale; cresterea circulatiei rutiere; aparitia deseurilor menajere incinerate; cresterea consumului de energie provenind din combustibili clasici; cresterea zgomotului etc. -Principalele surse de poluare a aerului: arderea combustibililor; praful de la fabricile de ciment; gazele din industria chimica; particule radioactive generale de accidente nucleare sau de experimentare a armamentului nuclear; diferite emisii rezultate din procesele de fermentatie etc. Poluantii atmosferici, in functie de starea lor d agregare, sunt: A. Poluanti gazosi- reprezinta 90% din masa totala de poluanti atmosferici; B.particule solide- reprezinta 10% din masa totala de poluanti atmosferici. Poluanti gazosi 1)Bioxidul de carbon ( CO 2). Este un gaz periculos pentru ca prin dublarea concentratiei sale din aer devine un "perturbator climatic". Se stie ca o dublare a concentratiei CO2 ar putea produce o crestere medie cu 3,60C a temperaturii superficiale a mediului, asa numitul "efect de sera". Cresterea sa exagerata in ultimul secol este cauzata de : despaduririle masive; consumul exagerat de combustibili fosili folositi in industrie pentru producerea de energie. stiati ca -12 g. De carbune emit prin ardere 48 g. CO2, iar intr-un an se degaja in atmosfera 15,4 milioane tone de CO2? -Concentratia maxima admisa de CO2 in aer este de 0,3 mg./mc. Aer, iar cresterea concentratiei cu peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%? 2)Oxidul de carbon (CO). Sursele de CO sunt: eruptiile vulcanice, incendiile forestiere, arderile de combustibili (benzina), carbune, lemn, deseuri, gunoaie arse. in concentratii normale este inofensiv, dar este foarte toxic la o rata mai ridicata. Bacteriile din sol absorb CO din aer si il transforma in sol in CO2 sau metan (CH4), mentinandu-l in concentratie normala in aer. 3)Bioxidul de sulf (SO2). Sursele de SO2 sunt: eruptiile vulcanice, arderile combustibililor, actiunile industriei metalurgice. in prezenta razelor ultraviolete, SO2 din atmosfera formeaza acidul sulfuros cu eliberare de 18 kcal., care trece ulterior in acid sulfuric, acid care declanseaza fenomenul "ploilor acide". Are efecte toxice asupra plantelor, producand necroze foliare (asupra frunzelor) si apicale (la varful plantelor), mai ales la conifere si la plop, castan, tei, etc. Stiati ca - disparitia lichenilor, a muschilor si a ciupercilor dintr-o anumita zona semnaleaza ecologistilor cresterea mica a concentratiei de SO2 sau SO3 in atmosfera? 4)Hidrogenul sulfurat (H2S). Sursele H2S sunt: fermentatiile sulfobacteriilor, emisiile industriale mai ales din industria chimica, farmaceutica, a colorantilor, a cauciucului etc. Efecte: afecteaza, in concentratii crescute, sistemul nervos, aparatul respirator, sangele, atat la om, cat si la animale. 5)Compusii azotului (oxidul si bioxidul de azot: NO, NO2). Surse: motoarele cu ardere interna (automobilele). NO2 ester cel mai periculos poluant, deoarece, impreuna cu alte elemente chimice din atmosfera si sub actiunea radiatiilor ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic, foarte toxic, producand la om: modificari cromozomiale, tulburari functionale ale tesuturilor sau reducerea actiunii enzimelor (componente ale celulelor vii cu rol in asimilare (dezasimilare). 6)Aldehidele, cum ar fi acroleina, foarte toxica si iritanta pentru om, eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, crematoarele de gunoaie menajere. Efecte: iritatii ale mucoasei respiratorii, sufocari, arsuri. 7)Derivatii halogenilor (CI, Br, F, I, HCl, HF). Surse: provin mai ales din industria chimica, de producere a aluminei. Efecte: foarte toxici pentru om; distrug coniferele si pomii fructiferi; de asemenea, are efecte daunatoare si asupra entomofaunei (insecte). Poluanti solizi -Plumbul. Surse: industria extractiva, metalurgica, crematoarele de ardere a gunoaielor; autovehiculele elimina, in medie, pe an, in atmosfera 1 kg. Pb, sub forma de particule. Se depune pe vegetatie, pe sol; la animale hranite cu plante din vecinatatea extractiilor miniere sau a topitoriilor de plumb; s-au inregistrat intoxicatii cu acest metal la persoanele care-l prelucreaza sau care-l folosesc in mod repetat. -Mercurul. Surse: industria prelucratoare a cuprului si a compusilor sai. Foarte toxic, la fel ca plumbul. -Siliciul. Surse: in aer, se gaseste sub forma de pulberi: SiO2si SiO. Provoaca silicozele. 1.Poluarea atmosfere cu substante radioactive. Surse: provin din industria extractiva de substante radioactive, reactori nucleari, industrie sau agricultura si activitati militare (explozii nucleare). Substantele radioactive sunt izotopii unor elemente chimice simple:14C,32S, 35S, 131I, 90Str, 137Cs. Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv pentru care sunt considerate foarte nocive pentru natura. De exemplu, 90 Str circula in natura dupa urmatorul traseu: aer- sol- ierburi- bovine- lapte- om. Organismele tinere si embrionii sunt foarte vulnerabili la aceste substante, in comparatie cu adultii. Expunerea exagerata la aceste radiatii ionizante reduce longevitatea, produce boli genetice, declanseaza cancere etc. 2.Poluarea sonora a atmosferei. Undele mecanice, reprezentate prin trepidatii, sunete, infrasunete, vibratii ultrasonore, polueaza atmosfera, producand la om efecte psihologice epuizante. Asupra populatiei umane, efectele zgomotelor se traduc prin disconfort psihic, tulburari neuro-vegetative, insotite de nevroze, hipertensiune arteriala etc. II.Poluarea apei Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se manifesta in prezent la scara planetara. Criza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic industrializate, cat si tarile slab dezvoltate, cu climat arid, unde productia agricola este limitata prin lipsa apei. Circuitul apei de la o sursa si pana la folosinta(casnica, agricola, industriala etc.) Poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana, ce modifica si altereaza calitatile fundamentale. Poluantii deversati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen dizolvat; oxigenul dizolvat in apa reprezinta pentru majoritatea organismelor acvatice un factor iritant in dezvoltarea lor. Poluarea apei este produsa de trei categorii de poluanti: fizici, chimici, biologici. A.Poluarea fizica a apei Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de: 1. substantele radioactive 2. apele termale (fierbinti) rezultate din procesul de racire tehnologica din industrie. 1.Poluarea radioactiva. Sursele ei sunt: a.depunerile radioactive ce ajung in ape o data cu ploaia; b.apele folosite in uzinele atomice pentru racirea reactoarelor- ape ce pot deveni radioactive; c.deseurile radioactive introduse in recipiente sigilate si aruncate in abisurile oceanelor. Efecte ecologice: substantele radioactive din apa se acumuleaza de-a lungul timpului. Daca plantele si animalele pot concentra unele elemente naturale din apa de mare, inseamna ca pot concentra in acelasi mod si substantele radioactive. Poluarea termica: Surse: aceasta poluare apare ca urmare a deversarii in ape a apelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice. Efecte ecologice: temperaturi ridicate, solubilitatea oxigenului in apa scade; temperatura ridicata a apei determina accelerarea procesului de degradare a substantelor din apa respectiva, ducand la dezvoltarea unui numar mare de microorganisme care duc tot la scaderea oxigenului din apa; apele calde deversate de centralele nucleare au temperaturi peste 300C, si la aceste valori majoritatea organismelor mor. III.Poluarea solului Surse: reziduuri solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere); zgurile metalurgice si de la termocentrale; deseurile rezultate de la crescatoriile de animale; reziduurile provenite din industria alimentara; pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Printr-o depozitare nerationala, acest produs ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. De asemenea, o parte din deseurile menajere si agricole pot juca un rol activ in transmiterea unor boli, constituind un rezervor permanent de infectii. Poluarea cu pesticide: pesticidele sunt substante naturale sau chimice, folosite pentru distrugerea parazitilor vegetali si daunatorilor animali, care ataca plantele de cultura. in functie de grupul de organisme asupra caruia actioneaza, pesticidele se grupeaza in: nematocide, insecticide, fungicide, erbicide. Efecte: cantitatea de pesticide utilizata este, in general, superioara celei necesare pentru distrugerea parazitilor si daunatorilor, existand o supraincarcare voluntara a tratamentului; pesticidele afecteaza zone foarte intinse, de milioane de hectare; marea stabilitate in sol a pesticidelor agraveaza si mai mult acest tip de poluare; mare parte din daunatorii si parazitii impotriva carora actioneaza pesticidele devin, cu timpul, rezistenti la acestea; folosirea abuziva de pesticide are drept urmare acumularea lor in numeroase produse alimentare; degradeaza biocenozele din sol (dispar specii care nu sunt daunatoare omului); dauneaza faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol; circula si se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice; are repercursiuni asupra procesului de humificare si fixare a azotului in sol; franeaza descompunerea celulozei in sol. Protectia mediului inconjurator Protectia mediului inconjurator se sprijina pe patru deziderate majore: I.Ocrotirea si reconstructia ecosistemelor; II.Evitarea generala de poluare si folosirea de energii si tehnici nepoluante; III.Supravegherea continua a mediului; IV.Respectarea normelor de igiena cu privire la protectia mediului. Una dintre masurile care ajuta la protectia mediului este reciclarea materialelor. Pentru aceasta e nevoie sa colectam obiectele de hartie, creion, sticla, deseuri organice si altele care se pot recicla si recupera. Se organizeaza actiuni de colectare selectiva pentru cinci containere diferite: unul pentru hartie, unul pentru sticle de plastic, unul pentru metale, unul pentru sticle, unul pentru obiecte de aluminiu. Lupta contra poluarii. O urgenta ecologica o reprezinta lupta contra poluarii. in ultimii 20 de ani numarul automobilelor s-a dublat si frecventa traseelor s-a multiplicat de 3 ori. in aceasta situatie remediul poate consta in: transportul in comun care e mai putin poluant, foloseste mai putina energie, deteriorand mai putin mediul; folosirea automobilului electric care e foarte putin poluant; popularizarea transportului pe bicicleta; mentinerea unui reglaj optim al motorului autovehiculului; folosirea de benzina fara plumb, nepoluanta; Gasirea unor solutii mai putin poluante cum ar fi: Diesel e mai putin poluant decat alte tipuri de motoare, mai putin consumator de carburanti; folosirea gazului lichefiat de petrol care este mai curat si mai economic decat benzina, nu contine plumb, sulf; prin ardere, degaja putin bioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse; nu prezinta riscuri de explozie ca alti carburanti; instalarea unui dispozitiv catalitic cate, atasat motorului respectiv, reduce foarte mult cantitatea de particule evacuate de motor. stiati ca: o baterie de masina contine 9 kg. Plumb+3 kg. Acid sulfuric; uleiul ars de la motor contine hidrocarburi si plumb foarte toxice; cauciucurile- daca sunt uzate, nu sunt bine umflate, consuma cu 3% mai multa energie.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT BIOLOGIE: FUNCTIILE DE NUTRITIE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

astai toata cartea de biologie

mam saturat de cititma doare capul deama

e pre mult scri

mersi mult chiar imi trebuia!

dar schema nu face la tubul digestiv al rumegatoarelor? dar referatu este destul de bun!!!

Sooper ma ajutat am primit 2 de 10

vai doamne asta e toata cartea cumva

misto ma ajutat

BV teai chinuit sa scrii dar a meritat ms frumos ma ajutat

Prea mult de citit ma doare capu

ba asta e lung ca imi ttrebe o viata sal termin face si voi prescurtari si nu scrie postat de sa scrie postat dupa adica mai scurt

eprea lung si nu e ce imi trebuie mie

Se poate sti ce varsta ai?? multumesc!

ai plecat de la functia de nutritie..si ai ajuns la deformari ale coloanei vertebrale!!!!!!!!!

Bv Cosmin, idem. Numai comentati, dak nu va convine taceti, omul macar sa chinuit si a sperat ca va fi folositor, eu imi fac majoritatea referatelor singur, insa acesta lam copiat si eu deoarece nam avut nicio idee(scz). nu ca voi, copiati toti ce vedeti pe net...si dupa cum a scris userul "unu" Pei da ma!. In cartea de biologie vei intalni si poluarea, Biologia are legatura si cu mediul inconjurator, deaorece sunt functiile de relatiee...mai multe. BRAVO!

Foarte flositor, am stat 1 ora si jumate sa citesc acest referat in fata clasei, paa la urma am luat 2 cde 10. multumesc f mult:D. FOLOSITOR. iar pt cei care au zis cv de genu "Mult si prost" sa va vad eu cum puteti scrie atat de mult, nici 3 cuvinte nu stiti sa legati, si va luat de o persoana care e interesata sa ajute oamenii. Va dau un sfat, nmai comentati daca nu stiti sa faceti ceva mai bun, mai intai uitativa la voi si dupa criticati! Inca odata multumesc foarte mult. Nu prea mai este lume in Romania care mai este intersesata de asa cv! ai nota 20 de la mine:)

asta e toata cartea de biologie ?

mult si prost :|

palavrageala

sa dea dq ma doare capu deja:((( chiar trebuie sa ne dea atat de scris:((((

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×