REFERAT DE CHIMIE PROPRIETATIILE ELEMENTELOR CHIMICE IN TABELUL PERIODIC

Incarcat la data: 21 Martie 2008

Autor: maria cantemir

Pret: 80 credite

2 (3 review-uri)
{\rtf1\ansi\ansicpg1250\deff0\deflang1048{\fonttbl{\f0\fswiss\fcharset238{\*\fname Arial;}Arial CE;}} {\*\generator Msftedit 5.41.15.1507;}\viewkind4\uc1\pard\f0\fs20 VARIATIA PROPRIETATILOR\par ELEMENTELOR CHIMICE\par \'ceN TABELUL PERIODIC\par \par \par 1. INTRODUCERE\par \par Elementele dintr-o grupA a tabelului periodic au aceeasi configuraTie electronicA a stratului de valenTA si deci proprietATi chimice asemAnAtoare.\par Elementele din aceeasi perioadA diferA unul de vecinul sAu prin electronul distinctiv, acest lucru av\'e2nd drept consecinTA proprietATi chimice diferite.\par NumArul atomic corespunde numArului total de electroni. \'cen anul 1913, fizicianul englez Henry G.J. Moseley a reformulat legea periodicitATii elementelor chimice, astfel:\par ProprietATile elementelor chimice sunt funcTii periodice ale numArului atomic .\par Sensul fizic al legii periodicitATii constA \'een aceea cA se revine periodic la distribuTii electronice identice pe ultimul strat numit strat de valenTA.\par ProprietATile elementelor sunt determinate de configuraTiile lor electronice si pot fi clasificate ca \'een schema de mai jos:\par \par \tab PROPRIETATILE ELEMENTELOR CHIMICE\tab\par \tab\tab\tab\par \tab\tab\par NEPERIODICE\tab\tab PERIODICE\tab\par \tab\tab\tab\par 10 numArul atomic \par 20 numArul de masA \par 30 spectre de raze \par \tab\tab\par \tab\tab FIZICE\tab\tab CHIMICE\tab\par \tab\tab\tab\par \tab 10 raza atomicA si volumul atomic\par 20 raza ionicA si volumul ionic\par 30 energia de ionizare\par 40 afinitatea pentru electroni\par 50 spectre optice\par 60 puncte de topire si puncte de fierbere\tab 10 caracter electropozitiv (metalic)\par 20 caracter electronegativ (nemetalic)\par 30 valenTa\par 40 numArul de oxidare N.O.\par \tab\tab\par \par 2. PROPRIETATI NEPERIODICE\par \par ProprietATile neperiodice ale elementelor chimice sunt determinate de nucleele atomilor prin valoarea numArului atomic si prin valoarea numArului de masA .\par \par 2.1. NUMARUL ATOMIC\par \par NumArul atomic, notat , reprezintA numArul protonilor din nucleu, numArul electronilor din \'eenvelisul electronic si cAsuTa (numArul de ordine) din tabelul periodic al elementelor chimice, . \par NumArul atomic creste continuu \'een tabel de la 1 la 112.\par \par 2.2. NUMARUL DE MASA\par \par NumArul de masA, notat , reprezintA suma dintre numArul de protoni si numArul de neutroni din nucleu: , adicA , unde reprezintA numArul de neutroni. \par OBSERVATIE: Pentru orice specie de atomi, numArul de masA , fiind o sumA de particule, este un numAr \'eentreg. Pentru aplicaTii numArul de masA se va stabili rotunjind partea zecimalA a masei atomice relative, prin adaus atunci c\'e2nd aceasta este mai mare dec\'e2t 0,5 si prin lipsA atunci c\'e2nd aceasta este mai micA dec\'e2t 0,5.\par Izotopii, (lb. greacA: isos = acelasi si topos = loc) sau nuclizi, notaTi , sunt atomii aceluiasi element chimic , cu acelasi numAr de protoni (acelasi numAr atomic ), dar cu numAr diferit de neutroni (numAr de masA diferit). \par De exemplu, hidrogenul are 3 izotopi: - protiu (un proton si zero neutroni) ; - deuteriu (un proton si un neutron); - tritiu (un proton si doi neutroni). \par Izotopii unui element chimic ocupA acelasi loc \'een tabelul periodic al elementelor. Elementele chimice cu numArul atomic impar pot avea maxim 2 izotopi, iar cele cu numArul atomic par pot avea mai mult de 2 izotopi.\par \'cen cazul carbonului au fost identificaTi 12 izotopi. Dintre acestia, cel mai stabil este izotopul (conTine \'een nucleu 6 protoni si 6 neutroni), fapt pentru care a fost ales ca izotop de referinTA.\par Separarea izotopilor se realizeazA doar prin metode speciale deoarece diferA puTin prin proprietATile lor.\par \par 3. PROPRIETATILE PERIODICE\par \par ProprietATile periodice ale elementelor chimice sun determinate de \'eenvelisul electronic.\par \par 3.1. PROPRIETATILE FIZICE PERIODICE\par \par 3.1. RAZA ATOMICA \'aaI VOLUMUL ATOMIC\par \par Raza atomicA este o mArime care caracterizeazA atomul si este egalA cu jumAtate din distanTa dintre nucleele a doi atomi vecini dintr-un esantion de material \'een care atomii nu sunt ionizaTi. \par Raza atomicA este de ordinul si, \'een grupele principale, creste de sus \'een jos, o datA cu cresterea numArului de straturi.\par \'cen perioadA, la elementele din grupele principale, raza atomicA scade de la st\'e2nga la dreapta, o datA cu cresterea numArului atomic , deoarece electronii nou intraTi se aseazA \'een acelasi substrat situat la aceeasi distanTA de nucleu, \'een timp ce sarcina nuclearA creste.\par MArimea razelor atomice influenTeazA puternic caracterul electrochimic al elementelor si unele proprietATi fizice.\par Volumul atomic reprezintA raportul dintre masa atomicA si densitatea unui element. Volumul atomic, \'een perioadA descreste de la st\'e2nga la dreapta, iar \'een grupe creste de sus \'een jos datoritA cresterii numArului de straturi.\par \par 2.2. RAZA IONICA\par \par Raza ionicA este o mArime care caracterizeazA dimensiunea relativA a unui ion \'eentr-un cristal ionic.\par Atomii elementelor au tendinTa de a-si realiza, pe ultimul strat, configuraTii electronice stabile de dublet si de octet, asemAnAtoare gazului rar cel mai apropiat:\par - prin punerea \'een comun a electronilor de pe ultimul strat cu electronii altor atomi identici sau diferiTi, realiz\'e2nd astfel legAturi covalente;\par - prin cedare sau acceptare de electroni si formarea de ioni.\par Ionul este atomul \'eencArcat cu sarcinA electricA pozitivA sau negativA datoritA numArului diferit de electroni de pe ultimul strat \'een comparaTie cu cel al protonilor din nucleu.\par Procesul de formare a ionilor se numeste ionizare.\par Prin cedare de electroni, atomul unui element se transformA in ion pozitiv numit cation, iar prin acceptare de electroni, atomul elementului chimic se transformA \'een ion negativ, numit anion.\par \'cen grupA, razele ionilor pozitivi si negativi cresc de sus \'een jos, o datA cu cresterea numArul de straturi, \'een acelasi sens cu razele atomice.\par \'cen perioadA, razele ionilor pozitivi si negativi scad de la st\'e2nga la dreapta, o datA cu cresterea numArului atomic .\par \'centre razele atomice si cele ionice existA relaTia:\par \par \par \par Fie ionii: \par \par \par \par \par \par Se observA cA un numAr egal de electroni este atras de un numAr din ce \'een ce mai mare de protoni. Acest lucru explicA micsorarea razei ionice \'een perioadA de la st\'e2nga la dreapta.\par \par \par 2.3. ENERGIA DE IONIZARE\par \par Energia de ionizare, notatA si mAsuratA \'een sau \'een electronvolTi , reprezintA cantitatea de energie absorbitA \'een procesul de \'eendepArtare a unuia sau a mai multor electroni dintr-un atom \'een faza gazoasA (energia consumatA \'een procesul de formare a ionilor pozitivi):\par \par \par \par Energia de ionizare poate fi primarA (pentru \'eendepArtarea unui singur electron), secundarA (pentru \'eendepArtarea celui de-al doilea electron de pe stratul de valenTA) etc. \par Cu c\'e2t ionizarea este mai avansatA, este necesarA o energie mai mare pentru a \'eendepArta \'eencA un electron:\par \par \par \par \'cen perioadA, energia de ionizare este cu at\'e2t mai mare cu c\'e2t numArul electronilor de valenTA este mai mare, adicA ea creste de la st\'e2nga la dreapta, o datA cu cresterea numArului atomic .\par \'cen grupele principale, energia de ionizare scade de sus \'een jos, o datA cu cresterea numArului de straturi.\par Cu c\'e2t energia de ionizare este mai micA cu at\'e2t elementul este mai electropozitiv.\par PotenTialul de ionizare, notat , reprezintA raportul dintre energia de ionizare si numArul atomic :\par .\par \par \par 2.4. AFINITATEA PENTRU ELECTRONI\par \par Afinitatea pentru electroni, notatA , reprezintA energia care se degajA atunci c\'e2nd un atom acceptA un electron pentru a forma un ion negativ.\par Afinitatea pentru electroni, \'een perioadA creste de la st\'e2nga la dreapta, iar \'een grupA creste de jos \'een sus. Cu c\'e2t afinitatea pentru electroni este mai mare, cu at\'e2t elementul este mai electronegativ.\par \par \par \par 2.5. SPECTRELE OPTICE\par \par Spectrele optice ale elementelor chimice din aceeasi grupA se aseamAnA mult \'eentre ele si se deosebesc de spectrele optice ale elementelor chimice din alte grupe.\par \par 2.6. PUNCTELE DE TOPIRE \'aaI DE FIERBERE\par \par Punctele de topire si de fierbere, \'een perioadA cresc de la extremitATi cAtre grupa IVA, \'een grupele IA, IIA, IIA, IVA cresc de jos \'een sus, iar \'een grupele VA, VIA, VIIA, VIIIA cresc de jos \'een sus.\par \'cen grupele secundare punctele de fierbere cresc de sus \'een jos, cu excepTia grupelor IB si IIB unde scad. VariaTia punctelor de topire \'een grupele secundare este neregulatA.\par \par 3. PROPRIETATILE CHIMICE PERIODICE\par \par 3.1. CARACTERUL ELECTROPOZIT\par \par Electropozitivitatea reprezintA capacitatea atomilor cu puTini electroni pe ultimul strat (electroni de valenTA) de a-i ceda altor atomi si a forma ioni pozitivi (numArul protonilor din nucleu este mai mare dec\'e2t numArul electronilor din \'eenvelisul electronic).\par \'cen perioadA caracterul electropozitiv scade de la st\'e2nga la dreapta, iar \'een grupA creste de sus \'een jos.\par \par 3.2. CARACTERUL ELECTRONEGATIV\par \par Termenul de electronegativitate a fost introdus \'een anul 1934 de R.S. Mulluken ca termen unic pentru a exprima \'een sens larg tendinTa atomilor de a forma ioni pozitivi si negativi.\par Electronegativitatea este o mArime care reprezintA capacitatea unui atom de a atrage spre el electroni cu scopul de a forma legAturi.\par Pentru a calcula electronegativitatea Mulliken a pornit de la premisa cA aceasta este egalA cu diferenTa dintre potenTialul de ionizare si afinitatea pentru electroni :\par \par Chimistul american Linus Pauling a realizat o scalA a electronegativitATii cu valori cuprinse \'eentre 1 si 4. Electronegativitatea cea mai micA aparTine cesiului (elementul chimic cu caracterul metalic cel mai pronunTat) si cea mai mare aparTine fluorului (elementul cu caracterul nemetalic cel mai accentuat).\par Elementele situate \'een grupele principale IA, IIA si IIIA \'eesi realizeazA configuraTia stabilA de electroni pe ultimul strat prin cedare de electroni. Aceste elemente au valori mici ale electronegativitATii, mai mici dec\'e2t 1,7.\par Electronegativitate mare o au elementele care capteazA cu usurinTA electroni.\par Elementele situate \'een grupele principale IVA \endash VIA \'eesi realizeazA configuraTia stabilA prin punere \'een comun sau prin acceptare de electroni. Aceste elemente au electronegativitATi mai mari de 1,7, av\'e2nd o tendinTA pronunTatA de a atrage electroni.\par \'cen perioadA, electronegativitatea creste de la grupa IA la VIIA o datA cu cresterea sarcinii nucleare si cu cresterea atracTiei nucleului.\par \'cen grupA, electronegativitatea creste de jos \'een sus, o datA cu descresterea numArului de straturi ocupate de electroni si cresterea atracTiei nucleului.\par \par 3.3. VALENTA\par \par ValenTa este capacitatea unui atom de a lega sau substitui prin reacTii chimice un anumit numAr de alTi atomi.\par ValenTa este determinatA de numArul electronilor care participA la legAtura chimicA. NumArul grupei principale indicA valenTa maximA a elementelor.\par ValenTa se poate raporta la hidrogen sau la oxigen. ValenTa elementelor raportatA la hidrogen creste \'een perioadA de la grupa IA la grupa IVA, apoi scade. Pentru elementele din grupele V-VII valenTa faTA de hidrogen se stabileste cu ajutorul relaTiei:\par ValenTa = 8 - nr. grupei\par ElectrovalenTa reprezintA valenTa elementelor care se transformA usor \'een ioni si est egalA cu numArul de electroni cedaTi sau acceptaTi.\par CovalenTa reprezintA valenTa exprimatA prin numArul de electroni pe care un atom \'eei pune \'een comun cu electronii altui atom. CovalenTa se noteazA cu cifre romane scrise \'een parantezA \'een dreapta simbolului chimic. De exemplu: H(I), O(II). \par \par 3.4. NUMARUL DE OXIDARE\par \par NumArul de oxidare, notat N.O., al unui atom sau ion:\par - este egal cu numArul de electroni proprii implicaTi \'een formarea de legAturi ionice sau covalente heteroatomice;\par - reprezintA sarcini reale pentru ionii din compusii ionici si sarcini formale pentru compusii covalenTi;\par - este sarcina pe care ar avea-o un atom dacA electronii din fiecare legAturA la care ia parte acest atom ar fi atribuiTi atomului cel mai electronegativ.\par Atomii elementelor \'een stare liberA sau \'een compusi pot prezenta diverse numere de oxidare. Regulile de stabilire a N.O., stabilite prin convenTie, sunt:\par 10 pentru substanTe chimice elementare (necombinate), at\'e2t pentru atomi, c\'e2t si pentru molecule N.O. = 0;\par 20 pentru ionii monoatomici si poliatomici N.O. = sarcina ionului (de exemplu, pentru: , si ; , si );\par 30 pentru atomul de hidrogen din compusii covalenTi N.O. = + 1 (de exemplu, pentru: , ; , ; , ; , ; , ), pentru hidrurile ionice (ale metalelor alcaline) N.O. = - 1 (de exemplu, pentru: , ; , );\par 40 pentru atomul de oxigen din compusii ionici sau covalenTi N.O. = - 2 (de exemplu, pentru: compusii ionici , ; , sau compusii covalenTi , ; , ; ; , ), cu excepTia peroxizilor unde N.O. = - 1 (de exemplu, pentru: , ; , ; , );\par 50 N.O, depinde de electronegativitatea elementelor cu care un alt element formeazA un compus (de exemplu \'een cazul , iar al ;\par 60 suma algebricA a N.O. ale tuturor elementelor dintr-o moleculA este zero;\par 70 suma algebricA a N.O. dintr-un ion complex este egalA cu sarcina ionului;\par 80 \'een cazul carbonului din compusii organici N.O. se calculeazA \'eensum\'e2nd pentru cele patru legAturi ale carbonului, astfel:\par - 1\tab pentru fiecare legAturA C - H\par 0\tab pentru fiecare legAturA C - C\par + 1\tab pentru fiecare legAturA C - X, unde X este un heteroatom (F, Cl, Br, O, N)\par 90 dacA \'eentr-o substanTA, pentru un element, se obTin valori fracTionare ale N.O., \'eenseamnA cA doi atomi ai aceluiasi element din acea substanTA posedA numere de oxidare diferite. De exemplu \'een cazul , avem: . Acest lucru se \'eent\'e2mplA deoarece existA doi atomi de sulf cu N.O. = + 5 si doi atomi de sulf cu N.O. = 0. \par Elementele din grupele principale IA, IIA si IIIA au N.O. pozitiv si egal cu numArul grupei.\par Elementele din Grupele principale IVA, VA, VI, si VIIA au N.O. \'een funcTie de caracterul chimic al elementelor cu care se combinA, astfel:\par N.O maxim pozitiv si egal cu numArul grupei atunci c\'e2nd se combinA cu un element mai electronegativ;\par N.O. negativ si egal cu diferenTa dintre 8 si numArul grupei atunci c\'e2nd se combinA cu un element mai electropozitiv.\par \par De exemplu, pentru elementele perioadei a 3-a:\par \par \tab N.O. \'een compusii oxigenului\par Compusul\tab \par \par \par \par \par \par N.O.\tab + 1\tab + 2\tab + 3\tab + 4\tab + 5\tab + 6\tab + 7\par Nr. grupei\tab IA\tab IIA\tab IIIA\tab IVA\tab V\tab VI\tab VII\par \tab N.O. = nr. grupei\par \par \tab N.O. \'een compusii hidrogenulu\par Compusul\tab \par \par \par \par \par \par N.O.\tab + 1\tab + 2\tab + 3\tab - 4\tab - 3\tab - 2\tab - 1\par Nr. grupei\tab IA\tab IIA\tab IIIA\tab IVA\tab V\tab VI\tab VII\par \tab N.O. = nr. grupei\tab N.O. = 8 - nr. grupei\par \par \par \par \par \par }

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DE CHIMIE PROPRIETATIILE ELEMENTELOR CHIMICE IN TABELUL PERIODIC". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

 
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook