Referat DISTRIBUTIA ROLURILOR IN FAMILIA MOLDOVENEASCA

Incarcat la data: 27 Martie 2007

Autor: Adascalitei Virgil

Pret: 50 credite

5 (1 review)
Distributa rolurilor n familia moldoveneasca n mediul rural si urban Mariana Nicolaescu, laboratorul de Sociologie Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale. Familiile din societatile contemporane, au suferit n ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit n interiorul ei sunt att de importante, nct si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinznd sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si, mai mult dect att, poate avea o semnificatie nefasta. Iar n discursurile politice si stiintifice, ntlnim deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (n sensul bun al cuvntului) segmente ale societatii. Contrar acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara' si mai curnd 'barometrul' tuturor schimbarilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute n societate. Daca debutul sec.XX marca nceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din functiile traditionale, cea de ngrijire a vrstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este mpartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei n activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, n sensul unei regndiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central, altadata mai putin nregistrat, fapt ce conduce la rndul sau la stabilirea de noi relatii ntre parinti, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor n educatie si ngrijirea copiilor), iar pe de alta parte, la noi raporturi ntre parinti si copii. Familia devine din ce n ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia distributia rolurilor familiei moldovenesti n functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a sotului n cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor. Astfel, n cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica ruralului n timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea. Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor masculine si femenine apare n lucrarile gnditorilor antici si a celor renascentisti, iar odata cu constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Daca la nceput, cercetarea familiei s-a facut n cadrul unor modele etnolingvistice si istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic si psihopatologic, tinznd sa fie definita n termeni de comunicare si intercomunicare interpersonala. Dar abia ncepnd cu anii '60, si pna n prezent, cercetarile sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta se datoreaza faptului ca n ultimele decenii, familia a suferit mutatii profunde n ceea ce priveste structura si functiile sale. Cercetarile cele mai recente sunt dedicate n special mbogatirii metodologiei cercetarii (B.C. Miller, 1986) si fundamentarii teoretice a proceselor de dezvoltare dinamica si deteriorare a relatiilor familiale, a rolurilor masculine si femenine n cadrul casatoriei. Preocuparea pentru efectuarea unei cercetari privind problematica familiei provine din ideea ca noi toti traim n cadrul structurilor familiale, ntr-un sistem de relatii sociale. Iar cele mai importante relatii sunt cele stabilite n familie, ntruct acestea sunt primare si definitorii pentru personalitatea individului. Pentru a ntelege, preveni si nlatura disfunctiile cuplului conjugal este necesar sa se cerceteze mai nti modul cum functioneaza cuplu, studiind dinamica modelelor interactionale n evolutia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele si factorii generatori ai disfunctiilor si dezorganizarii maritale. Actualitatea temei mai rerzita si n faptul ca familia a suferit modificari profunde la relatiilor dintre membrii ei. S-a trecut de la familia traditionala la cea moderna. Au avut loc schimbari n cadrul functiilor familiei si n distribuirea rolurilor conjugale. Sotul nu mai este considerat singurul care contribuie la bugetul familia. Sotia n ziua de astazi are grija nu numai de familie dar mai este ncadrata n cmpul muncii. Toate aceste schimbari necesita o studiere aprofundata si o analiza stiintifica, deoarece asa studii nca nu au fost ntreprinse n Republica Moldova. Studii care sa cuprinda anume aceste particularitati. Astfel acest studiu si propune anume acest lucru de a studia cum sunt distribuite rolurile conjugale n familia moldoveneasca n cele doua medii: rural si urban. Pe acest fundal scopul cercetarii este determinarea distribuirii rolurile conjugale n familia moldoveneasca rurala si urbana. Pentru atingerea acestui scop au fost naintate urmatoarele obiective: analiza paradigmelor sociologice n studierea vietii de familie; evidentierea aspectelor metodologice n studierea familiei; determinarea cadrului legislativ privind drepturile si obligatiile sotilor n cadrul familiei; efectuarea unei cercetari calitative pe baza ghidului de interviu pentru a determina modul de distribuire a rolurilor conjugale n familia rurala si urbana n Republica Moldova; analiza rezultatelor si elaborarea unui set de recomandari pentru viitorele politici familiale; Pentru realizarea scopului si a obiectivelor au fost formulate urmatoarele ipoteze, care sa faciliteze desfasurarea cercetarii: Distribuirea rolurilor conjugale se face n dependenta de valori si nivel de instruire; Valoarea principala n functie de care sunt distribuite rolurile conjugale este autoritatea; Sotia poarta o dubla povara: munca casnica si extracasnica; Familia din mediul rural este o familie traditionala comparativ cu cea din mediul urban care prezinta unele tendinte de modernizare. Numeroase modalitati de abordare a familiei, care sunt discutate si sistematizate n lucrare, conduc la ideea ca esenta structutii si functionalitatea familiei este psihosociala. Conteaza nu personalitatile luate n sine, ci relatia, interactiunea dintre ele, profilele asemanatoare de personalitate incluse n relatiile conjugale diferite putnd sa duca la evolutii si climate diferite. Familia este tocmai sistemul unor personalitati aflate n interactiune si interdependenta mutuala, sistem n interiorul carora se petrec schimbari comunicationale si emotionale, perceptii, evaluari si valorizari interpersonale, se deruleaza procese de rol marital, parental si filial. Apartinnd unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei, au fost ntreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un aport considerabil n studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii ncearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc ntre membrii ei. Cercetatorii romni Iolanda Mitrofan, Maria Voinea, Ioan Mihailescu si Petru Ilut au efectuat un sir de studii privind viata de familiei. Distributia rolurilor n familia moldoveneasca este n primul rnd cauzata de rencadrarea femeii n productie si n alte activitati extrafamiliale, de mediul social n care se afla familia, de nivelul de instruire si cultura a partenerilor. Pentru a dezvalui caracteristicile rolurilor conjugale n familia moldoveneasca este necesar sa privim familia si distributia rolurilor pe axa traditionalitate/modernitate. Ipoteza de la care am pornit consta n ideea ca traditionalitatea este specifica ruralului, iar urbanul se asociaza inerent cu modernitatea. Dar mai nti este necesar de a prezenta raportul traditionalitate / modernitate si realitatile pe care acest raport le implica n societatea moldoveneasca. Sociologia analizeaza traditionalitatea ca o componenta de baza a vietii sociale, a sociabilitatii. Ea este prezenta n toate sferele si nivelele de organizare a societatii, n procesele de socializare si manifestare a personalitatii actorilor sociali. Traditionaliatea indica un tip distinct de institutii sociale, obisnuinte si obiceiuri, moduri de a actiona, a simti si a gndi care sunt "mostenite din trecut". Dar traditionalitatea nu reprezinta numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului n prezent si ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca si relatiile date n experienta prezentului. La rndul ei, familia traditionala are o serie de trasaturi, cum ar fi loialitatea fata de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonata ca sotie si ca mama, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt ncurajate ca valori supunerea, conformismul. Cercetarea familiei traditionale moldovenesti a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o constituie autoritatea. n general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, n familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite n functie de ierarhie, conformism, putere. Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor, vrstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. Putina lume se ntreaba: De ce trebuie sa fie asa?, pentru ca lumea considera normal ca asa trebuie sa fie. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul ntrebarii pentru ca asa se perpetueaza modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare. Opus, dar nu totalmente, familiei traditionale este familia moderna. Modernitatea este diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale, referindu-se la produse ale culturii, institutii, forme de organizare sociala, moduri de comportare. Societatea moderna este mereu n schimbare, iar n momentul n care modul de viata traditional e nlocuit de unul mult mai complex, avansat tehnologic, modernitatea apare ca efect al acestor schimbari. Prin contrast, familia moderna se bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa a numarului divorturilor si toleranta din ce n ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia capata independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin, obidienta si conformismul devin nefunctionale). Pe lnga avantajele aduse de modernitate oamenii trebuie sa faca fata unor noi provocari, unor noi conflicte si dezavantaje. n aceeasi situatie se afla si familia moldoveneasca. Valorile familiei moderne ntemeiaza un stil de viata distinct de cel al familiei traditionale: autoritatii i se substituie ca valoare focara cooperarea. Si ea este sustinuta de valori ca: egalitatea, schimbarea, comunicarea. Familia moderna se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, n care barbatul decide, att n privinta hotarrilor care vizeaza viata conjugala, ct si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se ntmpla n traditionalitate. Relatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si n diferite intensitati, n contextul mai general al unui egalitarism afirmat si, tot mai des, pus n practica. Plecnd de la aceste considerente si analiznd actualele tendinte, ca o alternativa la aceste stiluri de viata, putem aprecia ca, n viitor, valoarea focala ar fi individualitatea, sustinuta de competitie, nonconformism, singuratate. Pentru o mai buna ntelegere a schimbarilor efectuate n structura si functiile familiei modovenesti, vom pleca de la concluzia la care au ajuns I. Mihailescu si M. Voinea. Ei considera ca familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta perspectiva a favorizat schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Astfel, n continuare vom prezenta schimbarile ce au antrenat fiecare functie n parte. Functia economica Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat componentele functiei economice. Aceasta are loc att n ceea ce priveste producerea de bunuri, ct si n administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri cstigate n afara gospodariei. Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se ntlneste din ce n ce mai rar. Aceasta se ntmpla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei n exterior, n ntreprinderi si servicii sociale. Nu n ultimul rnd, latura financiara a cunoscut si ea importante modificari. Astfel, familia contemporana este caracterizata print-un buget dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate ntr-o anumita directie, de obicei, cheluieli pentru subzistenta. Functia de socializare Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a nlocuit, n mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei. n acest caz, putem aminti faprul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. Ei nu le mai pot satisface nevoia de instuctie la standardul exigentelor actuale. Din motive financiare, n marea majoritate din familiile moldovenesti, lipseste computerul, att de necesar n conditiile de astazi. n alta ordine de idei, lucrnd n afara familiei, de multe ori chiar plecati peste hotare, parintii sunt mai putin timp mpreuna cu copiii. Iar copiii sunt dusi - de la cele mai fragide vrste n institutii specializate (crese, gradinite), sau sunt lasati n grija buneilor, rudelor sau vecinilor care de multe ori nu pot oferi conditii necesare dezvoltarii normale a copilului. Astfel, parintii nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei socializari firesti dar, de multe ori, nici nu realizeaza necesitatea actiunilor educative. Functia de solidaritate familiala Diminuarea acestei functii se datoreaza, n special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca locul de munca sa difere de cel rezidential. Aceasta nu face dect sa influenteze negativ solidaritatea familiala, care este macinata de separarea fizica si afectiva existenta ntre membrii familiei. Pe de alta parte, relatia conjugala datorita unui complex de factori ca emanciparea femeii, diviziunea moderna a rolurilor n cadrul familiei, satisfactia legata de viata sexuala, au nceput sa fie dominate de framntari si contradictii. Acelasi lucru se ntmpla si cu relatia parentala, din cauza adncirii diferentelor dintre modelele culturale apartinnd diferitelor generatii. Functia sexuala si reproductiva Ca si celelalte functii, functia sexuala a cunoscut importante schimbari. A nceput sa se acorde o tot mai mare importanta performantelor sexuale. Niciodata nu s-a discutat ca acum despre "satisfactie sexuala", "apetit sexual" etc. Imortanta acordata acestor aspecte face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, n cele doua extreme (dorinta de a poseda versus inhibitia sau teama de a nu fi destul de "bun/buna" n actul sexual). Aceste componente sunt, de regula, "vinovate" de satisfactia/insatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu, de nsasi continuitatea si viabilitatea mariajului. De asemenea nu putem ignora faptul ca, ntr-o perioada relativ scurta de timp, s-a trecut de la familia extinsa, din punct de vedere numeric, la cea restrnsa. Numarul de copii a scazut continuu, ajungndu-se la 1-2 copii n societatea contemporana. Plus la asta, se contureaza tot mai clar tendinta cuplurilor de a renunta la copii si de a trece la un alt mod de viata - "familia axata pe adulti". Din cele relatate mai sus, se observa ca toate functiile au fost afectate, ntr-o masura mai mare sau mai mica. Si este firesc sa fie asa, deoarece perturbarile ce se manifesta ntr-o functie si gasesc rezonanta si n celelalte. Diferenta ntre societati rezida tocmai n intensitatea si profunzimea acestor modificari, ce se manifesta diferit, n functie de o serie de factori: caracterul totalitar/democratic al societatii, nivelul economic de dezvoltare, legislatia etc. Oricum, se constata ca acest val al redimensionarii si revitalizarii functiilor familiei a cuprins si perimetrul Republicii Moldova, acest proces devenind n ultima vreme tot mai accentuat. Din aceasta comparatie realizata ntre traditie si modernitate rezulta ca familia a cunoscut avantaje si dezavantaje si ntr-un caz si n celalalt. Autodeterminarea familiala a crescut prin modernizare dar n schimb, individul a pierdut un mediu securizant. Libertatea crescuta, platita cu un sentiment al insecuritatii de asemenea mai mare, i-a impus eforturi sporite de adaptare nu numai la un dinamism social necunoscut nainte, dar si la cerinta de a raspunde acestui mediu cu o mai mare responsabilitate. Ca rezultat pentru a studia modul de distribuire a rolurilor n familia moldoveneasca si schimbarile care au intervenit n acest sens, am ntreprins o cercetare calitativa, folosind metoda interviului individual. Aceasta metoda ofera avantajul studiului n profunzime a subiectului si posibilitatea de a culege un volum mai mare de informatie. Motivul principal care a stat la baza acestei alegeri a fost necesitatea colectarii ct mai multor date, ct si adecvarea metodei la tema de cercetare. Interviul a fost aplicat la 24 de persoane, 12 femei si 12 barbati din mediul rural si urban. Cercetarea ntreprinsa a pus n evidenta faptul ca tipul traditional de diferentiere a rolurilor familiale a fost nlocuit cu unul nou, caracterizat printr-o mai mare flexibilitate, prin decizii luate n comun, prin cooperare. Dar aceasta nu nseamna eliminarea totala a unor mentalitati traditionale legate de rolurile barbatilor si femeilor. Datele obtinute arata ca 20 din cei intervievati se pronunta n favoarea luarii n comun a deciziilor, fara diferentiere de mediu rural-urban. Dar totodata, toti intervievatii s-au pronuntat n unanim ca sotul are ultimul cuvnt ntr-o problema mai dificila. Astfel 23 din cei intervievati sunt de parerea ca sotul este capul familiei, cea de-a 24 fiind o femeie care se considera ca capul familiei. Sotul este acela care detine autoritatea n familia celor intervievati, dar care se manifesta diferit n functie de modelul de familie traditional sau modern. Autoritatea sotului asupra sotiei, a tatalui asupra copiilor se datoreaza faptului ca n majoritatea familiilor intervievate, sotul este acela care contribuie cel mai mult la bugetul familiei. Aici si apare paradoxul, cu toate ca sotul asigura familia cu bani n majoritatea cazurilor, dar anume sotia este cea care administreaza bugetul. Sotia hotaraste cum trebuie cheltuiti banii. Totodata sotul are multe de spus n caz ca nu este multumit de cum sunt cheltuiti banii, acesta fiind unul din factorii care contribuie la tensionarea relatiilor dintre soti. Faptul ca sotul aduce bani n casa, i da dreptul de a dirija actiunile sotiei, i da dreptul sa nu faca nimic atunci cnd vine acasa. Ca rezultat la ntrebarea cine n familia dvs. se ocupa de procurarea produselor, pregatirea bucatelor, deriticarea, spalatul rufelor - prioritatea o detine sotia. Anume ea este cea care are grija de bunastarea fiecarui membru. Pe lnga munca casnica, femeia este ncadrata si n munca extracasnica. n mediul rural, munca extracasnica constituie munca la pamnt, care este a doua sarcina a sotiei, dupa familie. n oras, sotia are un serviciu care i ocupa practic tot timpul. Pentru a face un tablou mai amplu, o caracteristica a sarcinilor sotului si sotiei am rugat fiecare intervievat sa-si descrie o zi obisnuita din viata sa, ce face de dimineata pna seara. Astfel, am obtinut urmatoarele constatari: femeile din mediul urban se trezesc de dimineata, pregatesc masa si pregatesc copiii pentru scoala, merg la serviciu, iar seara istoria se repeta. n mediul rural sotia se trezeste dis de dimineata, pregateste bucate, da mncare si apa la animale, iar primavara, vara si toamna merge la lucru pe deal. Aici sotia este ajutata de sot, daca el nu este ncadrat n cmpul muncii. Ziua unui sot din oras este putin mai diferita: de dimineata el merge la serviciu, iar seara se ntoarce n familie, ocupndu-se cteodata de educatia copiilor. Educarea copiilor este o sarcina care trebuie mpartita n jumatate, pentru ca ambii soti sunt responsabili n aceeasi masura, dar n majoritatea cazurilor, sotia este cea care se ocupa de educatia copiilor, indiferent de mediu. Acest lucru a fost demonstrat si de faptul ca n familia lor de origine, mama era cea care avea grija de ei. Aceasta sarcina se manifesta diferit n functie de tipul familiei traditionale sau moderne. n familia traditionala, relatiile parentale nu implica conotatii deosebite si nici abateri semnificative de la norma. Ierarhia este clara, fiacare stie ce are de facut, stie de cine trebuie sa asculte. Copiii "suporta" autoritatea tatalui si, n lipsa acestuia, pe cea a mamei, care simte si ea nevoia sa aiba autoritate asupra cuiva. nsa, forma de manifestare a autoritatii materne este "ndulcita" de afectivitate, sensibilitate si iubire cu care mama si nconjoara proprii copii. n familia moderna, relatia parinte-copil, are cu totul alte coordonate, comparativ cu cele existente n familia traditionala. Copiii doresc parcurgerea unui proces de instruire, indiferent de costuri, si deprind o profesie diferita de cea a parintilor. Parintii nu mai au o autoritate att de mare asupra copiilor, iar ei la rndul lor tind sa fie ct mai independenti, n toate sferele, lund decizii desinestatator. Diviziunea tuturor acestor roluri a fost studiata din punct de vedere a mai multor variabile, vrsta la casatorie si stagiu de casatorie. Astfel, cercetarea a aratat ca familia tnara preia modelul modern de distribuire a rolurilor. Aceasta se ntmpla doar n mediul urban, deoarece n sat, familia tnara este mai tare influentata de familia de origine si ca rezultat preia involuntar modelul traditional. Dupa ce am stabilit cum sunt distribuite rolurile n familia moldoveneasca, am ncercat sa identificam factorii care contribuie la implimentarea unui anumit model de familie. De aceea, n ghidul de interviul a fost inclusa ntrebarea "De unde aveti cunostinte despre comportamentul n cadrul familiei?". n majoritatea cazurilor modelul preluat de la familia de origine a fost combinat cu propriile cunostinte si experiente. Dar totusi intervievatii au recunoscut ca au fost influentati n cea mai mare parte de familia de origine. Din aceasta cauza din ntrebarile cuprinse n ghidul de interviu sunt despre felul cum erau distribuite sarcinile n familia de origine si cine detinea autoritatea. Toate raspunsurile au evidentiat persistenta modelului traditional n acele familii. La sfrsitul ghidului de interviu, am rugat intervievatii sa-si pronunte opinia vizavi de modelul ideal de distribuire a rolurilor. La aceasta ntrebare 20 de intervievati s-au pronuntat n favoarea modelului traditional. Familia traditionala n viziunea respondentilor poate sa faca fata mai bine greutatilor cu care se confrunta familia n ziua de astazi. Respondentii sunt de parerea ca societatea contemporana reduce continuu posibilitatea unor relatii interpersonale de durata si cu implicare mai adnca, datorita diversitatii rolurilor. Relatiile sunt reduse la situatii formale, saracite de continut afectiv-individual. Indivizii se recunosc, tot mai des, n legaturi tot mai variate, cu treceri rapide de la o stare la alta sau de la un rol la altul. Familia nu mai functioneaza ca o solidaritate care nu sufoca individualitatea, ci, dimpotriva, individualiatatea este nabusita de familie. Individul nu mai poate fi pasiv pentru a-si mentine unitatea familiei. Activismul ce apare ca o necesitate presupune, n ultima instanta, ignorarea familiei ca atare. Cercetarea efectuata a demostrat faptul ca familia moldoveneasca se afla ntr-un complex proces de schimbare, ntre traditionalitate si modernitate. Ea trebuie sa faca fata acestor schimbari, lucru nu prea usor de realizat n special pentru familiile din mediul rural, care sunt supuse unei presiuni externe din partea mediului social. n concluzie, rezultatele obtinute au confirmat n general ipotezele noastre, conform carora n mediul rural predomina modelul traditional de distribuire a rolurilor, care se face n functie de cine detine autoritatea, n cazul acestuia sotul decide cine si cu ce trebuie sa se ocupe. n mediul urban predomina modelul modern de distribuire a rolurilor, dar totul depinde de stagiul de casatorie si de influenta familiei de origine. Indiferent de mediu si de modelul de familie, sotia are o sarcina dubla: munca casnica si extracanica. Pentru a modifica modelul de distribuire a rolurilor este nevoie de a schimba mentalitatea. BIBLIOGRAFIE 1.Ilut P. Familia -cunoastere si asistenta.-Cluj-Napoca, 1995. 2.Mitrofan I. Cuplul conjugal-armonie si dizarmonie.-Bucuresti, 1998. 3.Rotariu T. Curs de metode si tehnici de cercetare sociologica.-Cluj-Napoca, 1996. 4.Smirnov I. Marghescu G. Stiluri de viata si familia// coordonatori C.Zamfir, I. Rebedeu. Stiluri de viata.-Bucuresti, 1994. 5.Tessier R., Ghebrea G. Cuplul si familia romneasca: mentinerea precara a familiei traditionale//n "Sociologie Romneasca".- Bucuresti, 1994, nr.5. 6.Voinea M. Familia si evolutia sa istorica.-Bucuresti, 1978. 7.Voinea M. Sociologia familiei. -Bucuresti, 1993. 8.Wilson J. Valorile familiale si rolul femeilor//"Sinteza. -Bucuresti, nr.99.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat DISTRIBUTIA ROLURILOR IN FAMILIA MOLDOVENEASCA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.