REFERAT DIVERSE: ISTORICUL FALSIFICARII VINULUI

Incarcat la data: 15 Ianuarie 2009

Autor: denisa87

Pret: 80 credite

Istoricul falsificarii vinurilor Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin. O veche fabula persana acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala "metoda", care a fost prezentata intregii curti. Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului. Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome. In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine. Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului. Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns sa domine piata vinului in intreaga lume. La ineput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu. Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux. Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes. Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme. Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie; acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin. Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona. In Europa, podgoriile au supravietuit sub auspiciile bisericii si ale misiunilor. In 1769, parintele Junipero Serra, franciscan, a plantat prima podgorie in California, in San Diego. Parintele Serra a mai pus bazele a inca 8 misiuni in California, dezvoltand si plantatiile de vita de vie, primindu-si numele de "Parintele vinului Californian".Varietatea cultivata de el isi avea originea in Mexic si a ramas cunoscuta ca "struguri de la Misiune", dominand productia vinului in California pana in 1880. Marele scriitor britanic William Shakespeare spune ca "vinul bun e o creatura familiara buna daca e folosit cum trebuie". Mai multe marturii istorice arata ca strugurii au fost folositi pentru prepararea vinului inca din per ioada Egiptenilor, undeva in anul 2500 I.Hr .Secole mai tarziu vinul a fost utilizat in bisericile crestine in procesul sacrificarii, lucru ce adus la supravietuirea acestei bauturi bahice dupa caderea imperiului roman.Romanii au dus obiceiul cultivarii vitei de vie si a producerii vinului in intrega Europa de Vest in mod special in valea Rinului - Franta, Germania si in Austria, pe cursul Dunarii. In zilele noastre vinul este produs pe toate continentele din multe de soiuri de struguri. De fapt vinul e rezultatul fermentatiei strugurilor. Dintre miile de soiuri de struguri unul singur - vitis vinifera - este folosit in producerea vinului in aproape toata lumea. Din aceasta specie au fost dezvoltate aproape alte 4000 de alte varietati de struguri. Cele mai frecvente varietati de vin sunt : Riesling, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Gewurztraminer, Sauvignon Blanc si Muscat. Continutul bogat in zahar al soiului Vitis vinifera e principalul motiv pentru care acest soi de struguri se regaseste in aproape toate tipurile de vin. Daca au un continut scazut in alcool sunt instabile si vulnerabile in fata bacteriilor. Soiurile de struguri ce deriva din Vitis Vinifera au culori variate, de la verzui-galben pana la visiniu, roz, rosu aprins, purpuriu sau albastru-negru. Culoarea unui vin rosu este data de coaja strugurilor. De regula sucul rezultat din struguri este incolor, desi unele soiuri pot avea o culoare rozalie sau rosiatica.Exista insa si comercianti sau producatori proprii care fac vin si din alte fructe. Spre exemplu sucul de mere, fermentat, constituie o bautura pe care multi o considera un alt tip de vin. Din pere se prepara bautura numita Perry si exista de asemenea vinuri facute din cirese, prune si diverse fructe de padure. Bauturile produse din aceste fructe au o concentratie de 12% alcool iar cand sunt combinate cu tarie, concentrat creste pana la 20%. Creterea viei de vie i vinificaia pe teritoriul actual al Moldovei a nceput acum 4-5 mii ani n urm, cnd Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificaia s-a intensificat odat cu colonitii greci care au ajuns pe coasta Mrii Negre ctre sfritul secolului 3 . e. n., aducnd cu ei propriile tradiii de producere a vinului pe care le-au mprtit cu localnicii. Ctre anul 100 al erei noastre, n timpurile prospere ale dominaiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificaia a s-a rspndit i mai mult. Odat cu crearea statului moldovenesc feudal n secolul 14, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a atins apogeul n secolul 15, n timpul domnirii lui tefan cel Mare, care a ordonat s se importe soiuri noi de vi de vie i a stimulat producia vinurilor de calitate, nfiinnd postul de Paharnic, n obligaiunile cruia intra supravegherea podgoriilor i vinificatorilor pentru asigurarea produciei vinului de calitate nalt. n timpul domniei lui tefan Vod vinificaia a fost stimulat suplimentar prin mrirea zonelor de cultivare a viei de vie, ameliorarea tehnologiei i crearea cramelor. La nceputul secolului 16, Moldova a czut vasal Imperiului Otoman, care a interzis vinificaia. Astfel, timp de urmtorii 300 de ani vinificaia a suferit un declin dramatic. Totui, n cele din urm motenirea vinului s-a renscut dup Tratatul de Pace de la Bucureti din 1812, cnd regiunea a fost anexata la Imperiul Rus. Nobilimea rus a procurat vinriile existente i a nceput s cultive n preponderen soiurile locale precum Rara Neagr, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta Neagr, Feteasca Alb, Feteasca Neagr i altele. n jumtatea a doua a secolului 19, n Basarabia au fost invitai vinificatori i importate soiuri franceze de vi de vie. Acestul fapt se datoreaz multitudinea de soiuri nobile de vi de vie existente n Moldova. Tot n aceast perioad zonele vinicole din Moldova precum Purcari au obinut renume la nivel internaional. Industria vinului prospera n continuare i ctre 1837 Moldova producea peste 10 milioane de litri pe an. Din pcate ctre sfritul secolului 19, vinificaia moldoveneasc a avut din nou de suferit din cauza epidemiei de filoxer care a distrus multe podgorii. Totui, ctre anul 1906 plantaiile de vi de vie au fost readuse la starea normal prin plantarea soiurilor altoite, iar ctre anul 1914 pe teritoriul Basarabiei se aflau cele mai multe plantaii de vi de vie din Imperiul Rus. Evenimentele din I i al II-lea rzboi mondial s-au rsfrnt negativ asupra plantaiilor de vi de vie din regiune; multe au fost distruse i vinificaia a stagnat. Doar dup sfritul Rzboiului II mondial podgoriile moldoveneti au nceput s-i revin. i ntr-adevr i-au revenit, graie unei campanii de amploare de rsdire a viei de vie n anii 50. Ctre 1960 suprafa total cultivat cu vi de vie constituia 220 mii hectare. n urmtorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea mai mare producie de vin din ntreaga Uniune. Fiecare a doua sticl de vin i fiecare a treia sticl de vin spumant erau produse n Moldova. La mijlocul anilor 80 industria vinicol moldoveneasc a fost lovit din nou, de data aceasta prin campania de interdicie a alcoolului promovat de secretarul PC URSS Mihail Gorbaciov. Podgoriile au fost defriate n mas, iar vinurile au fost distruse. Aceast campanie a fost o tragedie naional pentru Moldova. Dup declararea independenei de la Uniunea Sovietic n 1991, industria vinului i-a nceput drumul greu i anevoios de nsntoire. Ctre mijlocul anilor 90 vinriile au fost privatizate, iar proprietarii noi au nceput s fac investiii n echipament modern. Investiii considerabile n plantaiile viei de vie s-au fcut n perioada 2000-2005, cnd multe vinrii au decis s planteze cloni europeni ai soiurilor populare. Deasemenea, n aceast perioad au fost create multe pepiniere viticole, care comercializau material sditor local n combinaie cu cel european. n ultimii ani industria continu s avanseze i s progreseze. Multe vinrii au nceput s coopereze cu vinificatorii din marile ri productoare de vinuri precum Italia, Frana, Australia i Noua Zelanda. Ei lucreaz cot la cot cu productorii autohtoni, transfernd cunotinele lor despre practicile moderne de vinificaie, inclusiv procedeele de producere a vinurilor tinere, cu arom de fructe, care au devenit att de populare n toat lumea. Vinificatorii moldoveni au nsuit rapid aceste practici, combinndu-le cu stilurile tradiionale de vin pentru a produce vinuri caracteristice Moldovei i arealului ei. Astzi, poi gsi vinurile moldoveneti n multe ri ale Europei, Americii de Nord i Asiei, pe lng pieele tradiionale a vinurilor moldoveneti ca Rusia i alte republici ex-sovietice, care istoric au consumat mai mult de 90% a tuturor vinurilor moldoveneti exportate. Embargoul temporar impus de Rusia pentru vinurile moldoveneti n perioada 2006-2007 a avut un impact dramatic asupra industriei vinului, rezultnd n pierderi de milioane de dolari. ns, acest eveniment a servit drept un imbold pentru relansarea produciei vinurilor de calitate, modernizarea industriei i diversificarea pieelor de desfacere, care s-au materlializat prin investiii n plantaiile de vi de vie, echipament i procese tehnologice de vinificaie. ndat ce aceste investiii vor dea "road", vinurile moldoveneti au ansa s devin disponibile mai multor consumatori din lume att pe pieele tradiionale vechi, ct i pe cele noi. Principalele categorii de vin sunt: de masa, tare si spumant. Aceste clasificari depind de tehnicile de productie. Stiinta care studiaza producerea vinului se numeste oenologie. Spectaculozitatea i invazia mrfurilor pe scena comercial au ndeprtat i au ngreunat, n egal msur, observarea acestor fenomene de ctre cercetarea tiinific. Rapiditatea modificrilor produse n sistemul de producie, perturbrile provocate asupra comportamentului uman individual i social au determinat stabilirea unei misiuni clare pentru designul industrial, ca element de mediere ntre sfera nevoilor i oportunitile oferite de dezvoltarea sistemului productiv, ca mijloace de satisfacere a acestora. Observnd mrfurile contemporane, devine necesar cunoaterea fenomenologiei consumului, legat de nevoi, proces de schimb, valoare, prin focalizarea ateniei, n mod particular, asupra analizei stadiului nevoilor i asupra modului n care se realizeaz transferul de valoare. Un aspect caracteristic orientrii actuale a merceologiei este determinat de rapiditatea transformrilor care caracterizeaz epoca n care trim: procesele productive i evoluia tehnologiei fac posibil crearea continu de noi produse, corespunztor cerinelor i evoluieipieei actuale. Practicile de falsificare a mrfurilor, ncepnd cu mrfurile alimentare,declaraiile false privind caracteristicile acestora sau condiiile de livrare, fraudele produse ncomercializarea mrfurilor cresc cu mult riscurile la care este supus sntatea consumatorului. O marf falsificat produce prejudicii (pagube materiale), att productorului sau deintorului licenei de producie, ct i consumatorului nelat, care ateapt un alt nivel de calitate dinpartea unei mrfi purtnd un anumit nume de marc. Cercetarea calitii i a originii mrfurilor,identificarea modalitilor de falsificare i alterare cauzate de prepararea, conservarea i pstrareanecorespunztoare a acestora reprezint cteva dintre obiectivele cel mai des dezbtute ale merceologiei. Devine necesar, aadar, efectuarea unei analize sistematice a principalelor mijloace de protecie mpotriva practicilor frauduloase comise n comerul cu mrfuri, precum i mpotriva falsificrilor acestora, care s evidenieze demersurile desfurate pe plan internaional n acest sens. Falsificarea vinurilor de masa ramane inca o problema majora a sectorului vitivinicol din Romania. Cu toate ca numarul vinurilor falsificate cu pretentii de DOC a scazut fata de anii trecuti, cantitatea de vinuri de masa cu probleme este inca constanta, la fel si numarul celor care castiga bani de pe urma naivitatii clientilor. Acestea sunt concluziile ultimului control desfasurat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), desfasurat intre 17 si 25 septembrie. La inceputul anului 2005 (ANPC) a demarat o strategie pe trei ani, al carei obiectiv principal il reprezinta depistarea produselor falsificate si a produselor neconforme existente la comercializare, in scopul eliminarii acestora de pe piata si protejarii consumatorilor de riscul de a le fi afectate interesele economice. Printre pietele vizate de ANPC se numara si piata vinurilor si a bauturilor pe baza de vin din Romania. Pana acum inspectorii acestui organism, impreuna cu reprezentanti ai Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV) din Cadrul Ministerului Agriculturii, au desfasurat trei actiuni ample de control la nivel national pentru a descoperi vinurile cu probleme de pe piata. La ultimul control de acest fel, agentii ANPC au verificat aproximativ 200.000 de litri de vin in mai multe magazine si depozite din intreaga tara. Acestia au avut in vedere, in primul rand, modul de respectare a prevederilor legale pentru etichetarea si comercializarea vinurilor. Potrivit reprezentantilor ANPC au fost controlati 477 operatori economici, de unde s-au prelevat 78 de esantioane pentru analize (19 de esantioane - vin vrac, 29 de esantioane - vin imbuteliat la PET, 27 de esantioane - vinuri imbuteliate la sticla si 3 esantioane - vinuri imbuteliate la Tetra-pack). In urma analizelor de laborator s-a constatat ca 31% din probele prelevate de pe piata nu se incadrau in normele legilor in vigoare, dintre acestea 83% fiind vinuri de masa, iar restul de 17 procente vinuri de calitate superioara. Intensificarea actiunilor de control desfasurate de ANPC in domeniul comercializarii vinurilor s-a materializat prin cresterea cu 200% a numarului de probe de vin prelevate de pe piata (78 probe in septembrie 2007, fata de 39 probe in martie 2007), iar eficienta controalelor s-a materializat prin scaderea proportiei de probe neconforme de la 38% in luna martie 2007, la 31% n luna septembrie 2007 si scaderea proportiei de probe de vinuri falsificate de la 5% n luna martie 2007 la 2,5% n luna septembrie 2007. Fata de controlul din luna aprilie, cand au fost descoperite cinci vinuri falsificate, la aceasta ultima verificare s-au descoperit doar doua cazuri de falsificare. Acest lucru poate reprezenta semnalul ca piata de vinuri din Romania este pe cale sa se debaraseze de vinurile falsificate si de agentii care practica mijloace nelegale de producere si comercializare. Conform legislatiei romanesti, prin falsificare se intelege diluarea vinului cu apa, mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale. Cele doua vinuri falsificate sunt un MUSCATONEL (demidulce, imbuteliat la PET de 2l) scos pe piata de catre CASA DE VINURI DEALU MORII si un vin alb IUNASCO - CHEARDONE (varianta prescurtata de la Chardonnay!!), un vin bulgaresc, produs de CORECT TRADYNG ltd RUSE, imbuteliat tot la PET de 2 l. Pentru aceste doua vinuri inspectorii au dispus oprirea definitiva si retragerea acestora de la comercializare, cantitatea retrasa si distrusa ajungand la peste 8.150 de litri de vin, in valoare de 23.200 lei. Pe langa aceste doua vinuri falsificate au mai fost descoperite vinuri improprii consumului uman direct vinuri din hibrizi, vinuri cu modificari ale parametrilor organoleptici si fizico-chimici, vinuri a caror etichetare inducea un eroare consumatorii. Potrivit reprezentantilor ANPC, in aceasta ultima categorie au intrat si vinurile Busuioc si Tamaios de Pietroasa, import Italia, vinuri care au fost oprite temporar de la comercializare. Pentru etichetare neconforma (lipsa elementelor de identificare-caracterizare, a categoriei de calitate, a sortimentului de vin etc.) au fost oprite temporar de la comercializare aproximativ 92.265 de litri, in valoare de 413.500 de lei. S-au aplicat 311 sanctiuni contraventionale, dintre care 110 avertismente si 201 amenzi contraventionale in valoare de 481.800 lei, pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor. Controlul desfasurat a mai scos n evidenta exodul pe piata romaneasca a vinurilor provenite din import Republica Moldova, la multe dintre acestea constatandu-se abateri privind incadrarea n continutul de extract sec impus sau incadrarea n categorie functie de continutul de zaharuri. De asemenea, printre aceste vinuri din Republica Moldova au fost descoperite si vinuri produse din hibrizi, bauturi care, conform legislatiei romanesti, nu pot fi comercializate. Lista cu vinuri neconforme data publicitatii de ANPC 1. Vinuri falsificate - Vin rosu de masa MUSCATONEL demidulce 10% vol. alc., PET 2 l produs si imbuteliat CASA DE VINURI DEALU MORII - comuna Dealu Morii judetul Buzau - aroma si gust nespecifice de vin si adaos de indulcitori sintetici; - Vin alb IUNASCO - CHEARDONE 10% vol. alc., PET 2l mbuteliat CORECT TRADYNG ltd RUSE, BULGARIA, distribuitor SE KOMET IMPEX SLR Rosiorii de Vede - aroma si gust nespecifice de vin. 2. Vinuri improprii comercializarii - "Vin de Masa Sange De Leu" alc. min. 10,5% vol., sticla 0,75l, producator FCP ASCONI SRL, Republica Moldova, importator SC CRAMA DEALUL VIEI SRL Focsani, judetul Vrancea, distribuitor S.C.CIRO PRODUCTIE COMERT SI SERVICII, CLUJ-NAPOCA - este, in realitate, vin de hibrizi direct producatori, fapt confirmat prin continutul diglucozidului malvidinei care era peste limita maxima admisa de Normele de Aplicare a Legii Viei si Vinului 244/2002, republicata, 3. Vinuri improprii consumului uman direct, confirmate prin analize de laborator: - Vin de masa rosu CRAMA, demidulce 8,5%vol alc, PET 2l, - Vin de masa alb demidulce PAHARUL TOAMNEI min.9% vol alc, PET 2l, - Vin de masa alb demidulce CRAMA min.8,5 %vol alc, PET 2l, - Vin de masa alb NOBIL demidulce min.8,5 %vol alc, PET 2l - toate vinurile descoperite cu miros iritant de dioxid de sulf, gust dulce dezechilibrat si slab exprimat de vin, fiind produse de SC ROM CAS SRL Dragomiresti. - Vin de masa COLINA demisec 8,5% alc.vol. PET 1 l, imbuteliat de SC MARCIB COM SRL Sarata Bacau - vin care era usor opalescent cu drojdii in suspensie si sediment, miros si gust de drojdie, acru. 4.Vinuri neconforme calitativ, confirmate prin analize de laborator: - Vin alb sec ALIGOTE alc.10-12% vol, sticla 0,75 l (Vin de calitate superioara, producator COMBINATUL DE VINURI CRICOVA SA, Republica Moldova - vin care nu se incadra in continutul de extract sec impus, determinat 15,6 g/l fata de min 18 g/l impus pentru categoria vin de calitate superioara. - Vin de calitate superioara rosu demisec MERLOT, 10,5% vol.alc., sticla 1,5 l, SC CRAMA DEALUL VIEI SRL Focsani, Jud. Buzau - vin care nu se incadra in categoriea in functie de continutul de zaharuri, determinat 19,5g/l fata de maxim 12 g/l impus pentru categoria demisec. 5.Vinuri ce prezentau modificari ale parametrilor organoleptici si fizico-chimici constatate prin verificare directa: a) Prezenta de sediment si impuritati n suspensie s-a constatat, prin analiza directa, la Vinul alb, provenit din Ungaria, distribuitor SC BERILL TRADING SRL Acatari si la Vinul de masa Muscatel, producator SC VINCON Vrancea SA Focsani b) Vinuri cu depuneri de sediment s-a constatat la "Vinul DOC Sauvignon Blanc", producator SC FRUVIMED SA Medgidia, jud.Constanta, la "Vinul demidulce Muscat Ottonel", produs si imbuteliat de SC BUCIUM SA Iasi si la Vinul superior, mbuteliat de SC BACHUS SA Buzau. c) Prezenta depunerilor de sediment si continut opalescent s-a constatat la Vinul de masa Nobil, producator SC ROMCAS Dragomiresti, vinurile de masa imbuteliate de SC TOTAL AS DISTRIBUTIE GRUP SRL Zalau, jud.Salaj. 6.Inscrierea necorespunzatoare a categoriei de calitate a vinului in functie de continutul de zaharuri: Vinurile import Republica Moldova, importator SC CRAMA DEALUL VIEI SRL Focsani, judetul Vrancea, vinul alb demidulce de calitate superioara Tamaioasa de Moldova si vinul rosu demidulce de calitate superioara Busuioaca de Moldova, aveau inscris pe eticheta "continut de zaharuri 30-60g/l", dar conform Legii Viei si Vinului nr. 244/2002, acestea corespund categoriei de vinuri dulci, iar vinul de consum curent alb demisec Feteasca - Castel Manuc 10%vol.alc. si vinul de calitate superioara rosu demisec Merlot-Castel Manuc 10,5%vol.alc. aveau inscris "continutul de zaharuri 15-25 g/l", care conform Legii Viei si Vinului nr.244/2002, acestea corespund categoriei de vinuri demidulci. SC CRAMA DEALUL VIEI SRL Focsani, judetul Vrancea-pl sat. Soringa, com. Pietroasele, judetul Buzau comercializa vin de calitate superioara rosu demisec Merlot, import Republica Moldova, care avea continutul de zaharuri determinat 19,5g/l, fata de max.12g/l (la categoria demisec), conform Buletinului de Analiza nr.682/28.09.2007, emis de Laboratorul pentru Analiza Calitatii Vinurilor si Bauturilor Alcoolice Bucuresti, astfel produsul incadrandu-se la categoria de vinuri demidulci. Dupa ce s-au confruntat cu distrugeri masive de plantatii, prin aplicarea Legii 18, de citiva ani, viticultorii se confrunta cu una dintre cele mai grave probleme ale oricarui producator - falsificarea vinurilor. Desi Legea viei si vinului a intrat in vigoare de anul trecut si prevede monitorizarea stricta a suprafetelor cultivate cu vita nobila si a productiei de vin obtinute, nimeni nu se grabeste sa aplice acest act normativ. Si asta pentru ca printre marii falsificatori de vinuri sint si parlamentari, atit din PSD, cit si din alte partide. Falsificatorii aduc grave prejudicii podgorenilor, intrucit vinurile facute de ei apar sub marci de renume - Cotnari, Jidvei sau Murfatlar. Dar, prejudiciile nu sint numai cele referitoare la imagine, ci si pierderi de milioane de dolari anual. Numai firma Contari, din cauza falsurilor comercializate pe piata, pierde anual intre 2 si 3 milioane de dolari. Pe buna dreptate, viticultorii sint revoltati de faptul ca nimeni nu ia nici o masura in acest sens. "Falsificatorii de vinuri isi fac reclama sub privirea ingaduitoare a legiuitorului. De exemplu, Vincon Vrancea face reclama la vinurile de Cotnari pe care le produce, desi nu are plantatii pentru a obtine aceleasi soiuri pe care le producem noi. Dar, pentru faptul ca sponsorizeaza emisiunea "Viata satului", nimeni nu se intreaba din ce produce vinurile la care face reclama", ne-a spus indignat dl Neculai Carja, managerul firmei Cotnari SA. La ora actuala, 75 la suta din vinurile existente pe piata sint falsificate, punind in pericol sanatatea consumatorilor. In toate magazinele exista la raft vinuri imbuteliate in PET-uri si purtind numele unor podgorii renumite. Interesant este faptul ca nici inspectorii de specialitate din cadrul directiilor agricole, nici cei de la protectia consumatorilor nu iau nici o masura. Avind in vedere ca falsificarea vinurilor este patronata de potentatii zilei, viticultorii sustin ca organelor de control li s-a "recomandat" sa lase in pace vinurile falsificate. Pentru a scoate falsurile de pe piata, conducerea firmei Cotnari a hotarit in urma cu jumatate de an sa aplice pe sticle o holograma care sa ateste originalitatea vinurilor de Cotnari. Hologramele utilizate de firma Cotnari reprezinta o premiera atit in Romania, cit si in Europa, ele fiind produse in Anglia. Tot in lupta contra falsificatorilor, firma a organizat "Caravana vinului de Cotnari", avind drept scop prezentarea vinurilor din aceasta regiune si educarea consumatorilor, pentru a bea numai vinuri originale. "Rezultatele nu s-au lasat asteptate. Multi dintre consumatori stiu acum care sint adevaratele vinuri de Cotnari si am inregistrat o crestere semnificativa a vinzarilor. Vinurile noastre cistiga tot mai mult teren, in detrimentul celor falsificate, dar singuri nu vom reusi sa eliminam de pe piata toate vinurile contrafacute. Este necesara o actiune concertata a viticultorilor si organelor de control".

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DIVERSE: ISTORICUL FALSIFICARII VINULUI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Caracteristici Tip: bustiera Sustinere: medie Gen: femei Colectie: Spring-Summer - Autumn-Winter...
Pantofi sport tricotati Tanjun Pantofi sport tricotati Tanjun Caracteristici Pentru: fete Culoare: negru Imprimeu: uni Stil: casual Tip talpa: plata - joasa...
Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Caracteristici Tip: tenisi Culoare: alb Stil: casual Material: piele intoarsa - piele Varf:...