REFERAT DIVERSE: MASS MEDIA DE IERI SI DE ASTAZI

Incarcat la data: 16 Mai 2008

Autor: Gogoasa Alexandru

Pret: 100 credite

5 (1 review)
Mass media de ieri si de astazi Cuprins: A. Presa scrisa B. Radioul C. Televiziunea D. Internetul In fiecare zi, milioane de oameni cauta in ziare si in alte surse mass-media informatii si divertisment. insa, acestea au fost adesea controlate de diversi magnati-care au fost acuzati de manipularea surselor de informare - si opinia publica-pentru propriile scopuri. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut in secolul al XVII-lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times in Marea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma "opinia publica". Mai tarziu, un sistem de invatamant imbunatatit si alte progrese au creat prima audienta a presei scrise. Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut in SUA in anii 1870 si 20 de ani mai tarziu in Marea Britanie. In locul paginilor cu texte inghesuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte si multe ilustratii. Contineau cazuri de senzatie, intamplari socante, campanii si expuneri-dezvaluiri ale ticalosiilor si defectelor morale, in special in randul celor bogati, puternici si moderni - pentru a-si pastra audienta. Desi adesea controlata de persoane instarite, aceasta noua presa populara lua in considerare punctul de vedere al "omului obisnuit". Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875), publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii sai rivali erau Joseph Pulitzer(1847-1911) si, din anii 1880, William Randolph Hearst. Competitia pentru atragerea cititorilor a devenit atat de intensa, incat reporterii deformau adesea in mod deliberat realitatea, calomniau oamenii cinstiti si declansau temeri politice - trasaturi ale "jurnalismului de scandal" care au creat probleme inca de pe atunci. In Marea Britanie primii magnati ai mass-mediei au fost Alfred Hammsworth si fratele sau Harold. in 1888 au fondat saptamanalul Answers, adresat clasei muncitoare, combinand articole usoare cu relatari competitionale. in 1896, prin Daily Mail fratii Hammsworth au introdus stilul cotidienelor continand titluri mari si imagini. Mai tarziu, Alfred Hammsworth a infiintat Weekly Dispatch London Evening si The Times. Astfel, Hammsworth detinea nu doar ziarele populare ci si primul ziar "de calitate". El a primit titlul nobiliar de Lord Northcliffe, si a devenit un personaj puternic si influent. Dupa moartea lui Northcliffe, in 1922 ziarele au fost preluate de fratele sau, care conducea deja Daily Mirror si Sunday Pictorial. Harrold Hammsworth a fost de asemenea ridicat la grad nobiliar ca Lord Rothmere, si a fondat o "dinastie" inca puternica in anii 1990. Baronii presei In anii 1920, obiceiul de a acorda marilor proprietari de ziare titluri nobiliare a facut ca lumea sa-i numeasca "baroni ai presei". Principalul rival al lui Rothmere in aceasta perioada a fost Max Aitken, un milionar canadian devenit cunoscut sub numele de Lord Beaverbrook. Imperiul ziarelor acestuia a ajuns la dimensiuni impresionante incepand cu anii 1920, cand a fost preluat Daily Express si l-a transformat intr-o institutie nationala, impreuna cu Sunday Express si London Evening Standard. insa acesta nu a reusit sa castige cea mai serios organizata campanie a sa pentru Comertul Liber al Imperiului (o "piata comuna" imperiala). Incepand cu anii 1960, o noua generatie de baroni ai presei au ajuns la putere in Marea Britanie, printre acestia aflandu-se doi "intrusi", Rupert Murdoch si Robert Maxwell. Murdoch (n. 1931) a fost jurnalist inainte de a mosteni doua ziare, Sunday Mail si News, in Australia. Modernizand rapid noua formula sex-crima-scandal, in curand a preluat alte ziare din Australia. Apoi, in 1969 a obtinut ziarul britanic News of the World , urmat de The Sun in 1970, criticat pentru vulgaritatea sa stridenta, dar avand un succes enorm acesta a devenit cel mai bine vandut cotidian national. Despartirea de Fleet Street In 1981, Murdoch a preluat prestigioasele The Times si The Sunday Times.Dar cea mai mare lovitura a dat-o in 1986 cand si-a mutat ziarele de la sediul lor traditional din Fleet Street la Wapping In Docklands, Londra. Sfidand puternicile uniuni tipografice, ziaristii de la Wapping isi aranjau in pagini si isi tipareau propriile lor articole. Alte ziare au urmat rapid exemplul lui Murdoch, revolutionand industria. Mmurdoch a ajuns sa creeze un imperiu american al mass-mediei in ziare, filme , televiziune si publicare de carti. Maxwell si The mirror In schimb, Robert Maxwell (1293-1991) a inceput ca editor de carti in anii 1950, inainte sa devina proprietar al unui ziar. Nascut in Cehoslovacia, el s-a facut remarcat in armata britanica in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Energic, cu o alura robusta, Maxwell a devenit cunoscut ca proprietarul ziarului Daily Mirror, singurul ziar popular care sprijinea Partidul Laburist; fost laburist, membru al parlamentului, Maxwell era exceptia intre ceilalti magnati , care erau toti conservatori. Actiunile intreprinse de Maxwell au avut mai putin succes incepand cu sfarsitul anilor 1980, desi in 1990 a fondat un nou ziar interesant, The European, in care exploata implicarea Marii Britanii in CE. Dificultatile sale financiare din ce in ce mai mari au avut probabil legatura cu moartea sa misterioasa - a disparut din iahtul sau, iar cadavrul sau i-a fost gasit mai tarziu in apele oceanului. Curand dupa aceea, s-a constatat ca Maxwell folosise ilegal fondurile companiei pentru a-si sprijini imperiul si risipise o mare parte din fondurile de pensii ale angajatilor sai. in mod inevitabil, Corporatia Comunicatiilor Maxwell a dat faliment. Fii sai, Kevin si Ian, au fost dati in judecata pentru scandalul fondurilor de pensii dar au fost gasiti nevinovati. In anii 1990, 15 ziare nationale britanice - si 90% din vanzari-erau inca controlate de un grup de magnati. Unii dintre acestia, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau ca le acorda editorilor libertate deplina, insa era evident ca publicatiile "magnatilor" puneau in evidenta orientarea lor politica. Cu toate acestea, la inceputul anilor 90, scandalul din presa parea sa preocupe publicul mai mult decat concentrarea mass-mediei in mana unui numar atat de restrans de persoane. Data aparitiei primei publicatii romanesti a stirnit,printre istorici,o serie de controverse.Prima aparitie o constituie calendarele in 1731,apoi revistele,prima va fi tiparita la Cernauti,in Bucovina,in anul 1820 sub titlul Cherstomaticul romanesc,un an mai tarziu,la Buda,tiparindu-se Biblioteca romaneasca. Procesul de profesionalizare a jurnalismului romanesc este initiat de I.Heliade-Radulescu(Curierul romanesc,1829,Tara Romaneasca), Gheorghe Asachi (Albina romaneasca,1829,Moldova) si George Baritiu(Gazeta de Transilvania,1838) Inceputul fiind facut,numarul gazetelor si al revistelor sporeste continuu,acestea reprezentand cele mai eficiente vehicule de promovare a ideilor si idealurilor socio-politice ale romanilor,din tara sau din afara granitelor,contribuind la "consolidarea bazelor democratice ale unui stat modern,la impunerea valorilor clasice ale literaturii romane". Dupa actul de la 1 decembrie 1918,in contextul unui stat suveran,independent si democratic,presa va reusi sa devina a patra putere in stat,mentinindu-si statutul pana la impunerea comunismului,dupa cel de-al doilea razboi mondial. Instaurarea comunismului a insemnat pentru presa acceptarea si promovarea unui tip de discurs total neadaptat societatii civile si nevoilor sale de informatie,de cunoastere. Jurnalistii se transforma in propagandisti,iar presa "functioneaza ca o masina de mobilizare a maselor". Tranzitia de la jurnalismul de obedienta la cel de opozitie a avut de infruntat dificultati dintre cele mai diverse,de la cele de natura tehnologica,pana la cele mai greu de eradicat,legate de mentalitate. Sistemul mass-media post-comunist,prin pluralitatea formelor de manifestare si prin coexistenta dintre proprietatea de stat si cea privata,asigura cadrul necesar libertatii de expresie si ajuta la configurarea statutului societatii civile. Explozia numarului de ziare nu se rezuma doar la spatiul romanesc,majoritatea tarilor est-europene cunoscand evolutii similare. Evolutia numerica a presei romanesti post-comuniste Periodicitate/an 1989199019911992199319941995199619971998 Total titluri 4951444133612051087 9671180131318551550 Cotidiene 36 65 83 102 100 97 93 1067495 Tirajele, barometre care atrag sau resping publicitatea,au cunoscut variatii foarte mari. Sporuri de audienta vor inregistra publicatiile specializate,magazinele pentru femei si ,mai recent,cele cu tema erotica,destinate publicului masculin,dar si cele economice sau financiare,in conditiile unei relative stabilizari a cadrului legislativ si de afaceri. Radioul Revolutia Electronica, desi mai putin cunoscuta si recunoscuta, a fost foarte importanta. Consecinta cea mai importanta a revolutiei electronice, a constituit-o aparitia radioului. in primii ani de dezvoltare, comunicatiile radio au fost numite telegrafie sau telefonie fara fir, expresii care nu au rezistat in timp, si cre au fost inlocuite cu termenul generic "radio". Cea mai larga folosire a radioului o constituie radiodifuziunea, cu al sau caz particular, si de mare amploare televiziunea. Totusi, domeniile principale ale radiocomunicatiilor , inclusiv cele spatiale, il reprezinta in continuare radiotelegrafia si radiotelefonia. Un subdomeniu de larga prezenta in radiodifuziune este constituit de tehnica redarii ci inalta fidelitate a sunetului. Inceputurile radioului s-au cristalizat in urma fenomenelor fizice, in special electrice, cercetate de pionierii acestei ramuri fascinante, cum ar fi Ampere, Gilbert, Volta, Faraday, Maxwell, Kelvin, sau Cavendish. Este unanim admis ca primul care a fost in masura sa realizeze o emisie si o receptie de unde radio a fost fizicianul german Heinrich Hertz in 1887, care s-a bazat pe propriile studii de fizica teoretica, la care s-au adaugat cele ale predecesorilor sai in special Maxwell. Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea radioului, a fost fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov, cu al sau inregistrator de furtuna , 1895, care a realizat primele receptii sistematice, fiind si cel caruia i se atribuie inventarea antenei. Guglielmo, sistematizand datele de pana la el, a oferit lumii, in 1896 primul sistem practic de emisie si receptie bazat pe undele electromagnetice, bazat pe aparatul lui Tesla. Ulterior, in 1943, a fost recunoscuta prioritatea savantului Nicolae Tesla asupra acestei inventii (1893)(Tesla: "Marconi e un baiat bun. Lasa-l sa continue. Foloseste 17 din patentele mele"). Si totusi... SUA atribuie in 1865-1866 dr. Mahlon Loomis, un dentist din Philadelphia, realizarea primei transmisiuni fara fir, in statul Virginia de Vest prin eliberarea unui document oficial nr. 129971/30 iulie , si pune problema exploatarii comerciale a fenomenului. Acestea au fost chiar inaintea experientelor lui Hertz, si chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista Philosophical Transactions in anul 1865, care se intitula "A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field". In 1843 ia fiinta primul serviciu telegrafic prin fir, intre Washington si Baltimore, dupa ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai ramas de facut decat suprimarea cablului electric, ceea ce s-a si intamplat cativa ani mai tarziu. in anul 1870 J.C. Maxwell demonstreaza matematic existenta undelor electromagnetice si posibilitatea acestora de a se propaga cu viteza luminii (300.000 km/s), intarind astfel ipoteza (noua la vremea ei), ca si lumina este tot o oscilatie electromagnetica. in sfarsit, Giuliemo Marconi reuseste pentru prima data sa transmita o telegrama de 26 de cuvinte intre Glacebay Canada si Poldhor Anglia (3122 km), punand astfel bazele unei realitati, radiocomunicatiile. In realizarea unei transmisii radio intervin doua tipuri de echipamente. Primul este echipamentul de emisie, care are rolul de a emite in eter informatia utila. Acesta, preia informatia de voce sau alta sursa, printr-un microfon, o aplica unui amplificator pentru ai amplifica semnalul, iar apoi semnalul este directionat catre un modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofrecventa, provenit de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat in etajul de radiofrecventa si apoi direct in antena. Dupa ce semnalul a fost astfel transformat in radiatie electromagnetica, intrevine al doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, si anume echipamentul de receptie sau mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antena receptorului, este demodulat, si apoi transmis unui amplificator de joasa frecventa. Difuzorul este ultimul element care mai intervine intre radioreceptor si urechea umana. Dupa tipul de modulatie al undei electromagnetice, intalnim doua tipuri de modulatie. Acesta frecventa modulatoare este asigurata de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. intalnim Modulatia in amplitudine AM, si Modulatia in frecventa FM. Televiziunea,comunicarea audio-vizuala Televiziunea este mijlocul de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Tehnic vorbind, este definita ca un procedeu de descompunere, transmitere la distanta si apoi de recompunere a imaginilor. Inventata intre cele 2 razboaie mondiale, nu s-a dezvoltat ca una dintre media publice decat de la sfarsitul anilor 1940, in Statele Unite apoi si in Europa. Copil al radioului si al cinematografului, acest suport a cultivat in mod progresiv un limbaj care, original fiind, ii permite sa ocupe o pozitie importanta in sistemul mediatic. Atunci cand isi face aparitia, la inceputul anilor 1930, ea suscita brusc uimirea primilor observatori fascinati de noua << teleprezenta >> permisa de aceasta forma inedita de media. Este perceputa de analistii care ii poarta interes ca un remarcabil << mijloc documentar >> ce mareste considerabil puterea informatiei data de radio, adaugand auzul vederii. Important de stiut este ca exista 2 tipuri de televiziune : mecanica si electronica. Din 1937, cea electronica s-a impus printr-un serviciu permanent de televiziune deschis de BBC. Emisia regulata incepe in Statele Unite in 1939, iar din 1950 este emis un program de 28 de ore pe saptamana cu o antena situata pe Turnul Eiffel. Apoi, programe regulate incep sa fie emise si in alte tari precum : Suedia, Spania, Romania (in 1956) etc. Daca dam timpul inapoi si caracterizam televiziunea putem observa ca anii `60 au fost marcati de inventarea TV color. Principiul consta in descompunerea imaginii in 3 spectre (albastru-verde-rosu) si superpozitionarea lor pe un ecran tricrom care are in componenta de 3 ori mai multe << puncte >> decat un televizor alb-negru. Anii `70 au surprins introducerea noilor media (TV prin cablu, TV prin satelit etc) ce au permis alegerea mai multor programme, mai ales de origine straina si o utilizare cat mai flexibila a televizorului. Anii `80 se caracterizeaza prin adaptarea sistemelor audio-vizuale nationale in fata invaziei programelor importate. Anii `90 marcheaza diversificarea fara precedent a programelor si emisiunilor, concomitent cu perfectionarea tehnicilor de transmitere a informatiilor prin intermediul noilor media. Prima perioada a televiziunii se caracterizeaza printr-o orientare pedagogica incarnata de mediatori ce intretin cu telespectatorii o relatie asimetrica si ierarhizata, tradusa printr-o programare discontinua, organizata in jurul emisiunilor inzestrate cu o mare longevitate ce imbraca o functie << rituala >> pentru privitori. Noua era se diferentiaza printr-o tensiune crescuta asupra destinatarului, solicitat fara intrerupere de animatori. Instalati in decoruri adesea construite dupa modelul interioarelor telespectatorilor, acesti moderatori cu ton familiar solicita in permanenta publicul in modul complicitatii in emisiuni compozite (care amesteca in mod nedistinct informatia si divertismentul) si articulate unele cu altele. Televiziunea este cel mai ieftin mijloc de comunicare de masa din punctul de vedere al receptorilor, lucru deloc neglijabil intr-o economie caracterizata de decalaje enorme intre diferitele categorii sociale. Se poate constata ca orice om aflat in posesia unui televizor, are acces aproape gratuit la informatie (bineinteles exceptand plata abonamentului la societatea de TV prin cablu sau TV publica si factura la energia electrica). Mesajul audio-vizual beneficiaza de forta de patrundere (vorbind la sensul propriu). Daca in urma cu mai bine de 13 ani pentru a obtine o informatie televizata trebuia sa faci un drum catre casa, astazi informatiile pot fi receptate de aproape oriunde : localuri publice, magazine, camere si receptii de hotel etc. Odata cu dezvoltarea tehnologiei in domeniul telefoniei celulare, a aparut si o << televiziune mobila >> fiindca se pot urmari programe TV pe ecranul telefonului, gratie aplicatiilor Internetului. Televiziunea este azi omniprezenta. Scriitorul Umberto Eco spunea : << Televiziunea este o institutie care ii culturalizeaza pe prosti si ii imbecilizeaza pe cei destepti.>> Nu trebuie uitat ca una din functiile televiziunii, ca de altfel a mass-media in general, este cea culturalizatoare. in zilele noastre, aceasta functie este "ascunsa" cu cea de divertisment care, in cele mai multe posturi TV, predomina. Conceptul de << cultura mediatica >> defineste in esenta o cultura a divertismentului, o simplificare a formelor culturale ce sunt reduse, condensate, repovestite si resemnificate. Mass-media, in special televiziunea, creeaza aceasta cultura ; ele inceteaza a fi un canal prin care se transmit celelalte componente culturale si devin ele insele un sistem cultural in sine. Un mesaj artistic, cultural, odata devenit emisiune TV, cunoaste obligatoriu un procent de degradare in planul receptarii. Televiziunea este o intreprindere al carei prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, e de a-i aduce profituri materiale substantiale sau influenta politica. Dar pentru asta trebuie sa castige increderea telespectatorilor sai servindu-le interesele. Ea se poate preface o vreme ca face acest lucru, dar nu pentru mult timp. Se deosebesc ziaristi interesati de bani, putere si faima, de jurnalisti care isi fac meseria din placere si se zbat sa faca putina ordine in presa romaneasca. O intrebare va exista intotdeauna : << Ce serveste de fapt televiziunea, interesele proprii sau interesele cetatenilor ? >> Laolalta cu trasaturile-i specifice, televiziunea intruneste niste calitati pe care le imparte cu unul dintre << parintii >> ei, radioul : Prezenta oamenilor pe << oglinda miscatoare >> (dupa cum numea Radu Herjeu televizorul), a prezentatorilor in fata noastra, trasaturile lor, modul de a vorbi, de a gesticula, fac ca vizionarea unui program sa devina o intalnire intre cel de acasa si cel de pe micul ecran. Modelarea opiniei publice se datoreaza (sau e cauzata) intr-o masura mult mai larga comunicarii de masa, in mod deosebit televiziunii, decat a celei intrapersonale sau surselor directe. Televiziunea romana a preluat din URSS nu numai aparatura necesara studiourilor, experienta sovietica sau televizoare, ci si rolul propagandistic. Intr-un regim comunist, cum avea si Romania la acea vreme, presa scrisa, radioul, televiziunea erau subordonate ideologic Sectiei de Propaganda si Agitatie a Comitetului Central. Inca de la prima emisie, in noaptea dintre 1956 si 1957, Radioul si Televiziunea au transmis mesajul adresat cetatenilor de puterea politica. Urarile au fost citite de Petru Groza, presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale. Acesta a facut un bilant al anului ce se incheia, cu referire la "marea noastra prietena, Uniunea Sovietica", a enumerat succesele Romaniei in materie de politica externa (Romania participase in acel an pentru prima data la o sedinta a ONU). La final a adresat cuvenitele urari pentru "oamenii muncii de la orase si sate, cei ce muncesc ogoarele, inginerii, dar si savantii sau cei ce in opere de arta dau expresia vietii noi a poporului nostru harnic si intelept".Din arhiva televiziunii s-ar putea reconstitui o altfel de istorie a ultimilor cincizeci de ani, o istorie in imagini. De-a lungul unei jumatati de veac, Televiziunea Romana a evoluat din punct de vedere tehnic, si-a sporit aria de acoperire si numarul orelor de program pentru ca in anii `80, pe fondul economiilor la energie electrica, sa-l readuca la cel initial - de doua. Si-a schimbat sediul, numarul abonatilor a crescut, a participat cu productii proprii si a castigat premii la diferite concursuri internationale. A transmis in direct revolutia, apoi integistrarea executiei celor care reprezentasera pana cu cateva zile in urma principalul subiect al programelor sale - cuplul Ceausescu. A aratat romanilor nasterea in chinuri a democratiei postdecembriste, apoi a pierdut monopolul, fiind nevoita sa intre in competitie cu televiziunile private. O istorie lunga si zbuciumata, cu bune si cu rele, care-si asteapta inca randul pentru a fi scrisa. De-a lungul vremii, televiziunea si telespectatorii sai au fost slujiti de oameni cu talent, profesionisti care si-au iubit meseria. In acelasi timp, pentru a lucra in televiziune - sector propagandistic sensibil, "de mare raspundere", cum se scria in documentele de partid -trebuia sa aiba "dosar" impecabil. Memoriu justificativ Televiziunea romana Un mijloc de a-ti da seama ce valoare are ceva e sa-ti inchipui ca-n viitorul apropiat, acel lucru sau acea fiinta va disparea din viata ta. Cum ar fi asadar zilele fara cutia cu ecran care-a intrat in ultimii 50 de ani in utilitatile obligatorii fiecarei case din "locurile civilizate" ale globului pamantesc? Cum ne-ar mai trece acum serile fara "zapatul" telecomenzii? Ce ne-am face fara iluzia importantei noastre prezente la intalnirile dintre mai-marii politicii? Dintre placerile care ne stau la indemana, prin ce-am inlocui meciul de fotbal, emisiunea de divertisment, concertul ori telenovela preferata? Despre ce-am mai vorbi cu vecinii ori cu colegii de lucru daca n-am avea "senzationalul" din bucataria ori dormitorul vedetelor cooperante? Istoria televiziunii din Romania - inca nescrisa ori prezentata in vreun muzeu - este parte si, in acelasi timp, istorie a ultimei jumatati de veac. Posibilitatile tehnice, formele si stilul de comunicare, decorurile si vedetele sale s-au tot schimbat. Pana si criticile ce i se aduc sunt pe masura marilor transformari prin care televiziunea a trecut. Aceasta fereastra spre lume ne-a schimbat complet traiul in dimensiunile sale esentiale: relatiile cu ceilalti, informatiile si perceptia asupra universului ori viziunea despre timpul liber si distractii, transformandu-ne in "cetateni ai planetei". Iar viata "la bloc", fara micul ecran, "n-ar mai fi viata". Si cine stie ce record mondial al "rating-ului" de sinucideri ar inregistra Bucurestiul! In primul deceniu, televiziunea si-a cautat drumul. La inceput nu emitea decat trei zile pe saptamana, doua ore pe zi. In 1957 - primul an -, televiziunea a emis in total 600 de ore. Emisiunile se transmiteau in direct din studiourile A si B, situate pe Strada Moli"re nr. 2. Intre 1966 si 1968, pe o suprafata de 6,3 hectare s-a construit sediul din Calea Dorobantilor numarul 191, unde se afla si astazi. In februarie 1957 s-a realizat prima transmisie din afara studiourilor, realizata cu ajutorul echipamentului mobil. Evenimentul era concertul sustinut la Bucuresti de Yves Montand, cantaret cu priza la autoritatile de la Bucuresti pentru simpatiile sale "de stanga". La 23 mai, dupa "cronica de actualitati" de la ora 19:00, s-a realizat prima transmisie de teatru din Sala Studio a Teatrului National - piesa "cu mesaj" "Ziaristii", a lui Alexandru Mirodan, in regia lui Moni Ghelerter, cu Radu Beligan in rolul principal. Se deschidea astfel calea transmiterii la televiziune a spectacolelor de teatru, dar si a concertelor de muzica. Mijloacele tehnice erau rudimentare si nici nu existau specialisti "cu scoala" intr-ale televiziunii - regizori, monteuri, operatori. Treptat, televiziunea a inceput sa produca propriile emisiuni - de la cele de divertisment la filme documentare. Prin longevitate si calitate se remarca si piesele de teatru jucate special pentru televiziune, spectacole in care au debutat si au jucat toate numele mari ale scenei romanesti. Dupa 1989, pentru o scurta vreme s-a revenit la ideea transmiterii de televiziune a spectacolelor jucate in teatre, asa cum s-a intamplat cu "O scrisoare pierduta" a lui I.L. Caragiale, cu Victor Rebengiuc in rolul lui Tipatescu. Au aparut si emisiuni precum "Agenda sportiva", "Buletinul meteorologic" "Teleenciclopedia". Emisiunea de stiri se numea initial "Informatiile dupa-amiezei". Din martie 1958 si-a schimbat denumirea in "Jurnalul Televiziunii", iar din februarie 1966, "Telejurnalul" - de seara si de noapte. Originalitatea si profesionalismul au facut din emisiunile TVR marci de succes. In anii `60, TVR dispunea de mici filmulete, dar programarea acestora era aproape imposibila. Adolf Oprescu - realizator al "Promenadei muzicale" si responsabil cu selectia productiilor cinematografice - a avut in 1965 ideea de a grupa micile documentare intr-un calup mai mare, dand astfel nastere unei emisiuni. Ecoul formidabil al primei editii l-a pus pe ganduri pe realizator. Ajutat de un alt coleg, Dumitru Udrescu, a cautat un titlu. Dupa ce "Enciclopedie" si "Scurtmetraje" au "picat" pe rand, s-a ajuns la "Teleenciclopedie". Emisiunea a devenit permanenta si urma sa adune o echipa intreaga. Mai lipseau sumarele si un generic memorabil. Lucian Ionescu - ilustrator muzical - a apelat la studioul Sahia, unde specialistii puteau aranja montaje muzicale. S-a ales o portiune din piesa pentru pian si orchestra a compozitorului Nicolae Chirculescu. La implinirea a cinci decenii de existenta, TVR domina, fara eforturi, piata media. Fara dubiu, poti afirma ca TVR este institutia-mamut a Romaniei. Ar fi insa greu, daca nu imposibil, sa consulti statistici privind impactul ei, deoarece televiziunea publica nu are un centru propriu de cercetare si sondare a opiniei publice. Nici cifra angajatilor ei nu este la indemana oricui. La o asemenea intrebare, din chiar interiorul institutiei, raspunsurile sunt diferite, desi apartin unor "abilitati" - dupa unii ar fi "peste trei mii", dupa altii "vreo cinci mii de oameni". Dificil este si sa-i descrii corect evolutia, caci institutia "oglinda" a trecutului nostru din ultima jumatate din secol incoace nu-si are scrisa in vreo carte istoria. Nu are nici macar un muzeu. Si nici arhiva nu-i mai este intreaga. In concurenta acerba a presei din Romania, angajatii din TVR traiesc fara teama. Veniturile institutiei sunt asigurate in proportie de trei sferturi din taxele contribuabililor, iar TVR domina piata media prin neputinta rivalilor de a patrunde pretutindeni in mediul rural. Prin ce-ati simti absenta TVR? - m-am hazardat de curand sa-i intreb pe cativa dintre apropiati. Transmisiunile sportive de mare amploare al caror monopol il detine - mi s-a raspuns -, filmele artistice si... "Surprize, surprize"! Cam putin, zic si eu, adaugand "D-ale lui Mitica". Singura emisiune "lucrata" pe masura fortelor din TVR si a ambitiilor declarate de "televiziune a tuturor romanilor", nu doar a celor din Bucuresti. Internetul Daca secolul XX se spune pe drept cuvint ca a apartinut tehnologizarii culminind in ultimii ani cu informatizare si dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul viitor se spune ca va fi al comunicatiilor. Daca la inceput au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revolutionat comunicatiile lucrurile au evoluat puternic la sfirsitul acestui secol culminid in zilele noastre cu un noi si puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o scurta istorie si cum functioneaza voi explica in urmatoarele rinduri. Numit si reteua retelelor,Internetul isi are originea in ARPANET si in NSFNET.Internetul este mai mult decit o suma de conecsiuni, desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care gindim despre informatie si comunicare. In perioada anilor 60 Departamentul de Aparare a Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND o corporatie militara a propus centralizarea comunicatiilor intr-o retea.Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje.Fiecare nod isi avea propria adresa astfel incit mesajul putea transmis un anumit nod. Departamentul apararii pentru proiecte avansate (The Defense Departments Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis sa extinda aceasta retea .In 1969 primul "Interface Message Processor",predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) incit ARPANET-ul a inceput sa se extinda.ARPANETUL include citeva servicii care sint si azi foarte importante in Internetul de azi,cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol),remote login (TELNET) si E-mail (electronic mail).In timp ce ARPANET-ul incepe sa creasca,companii ca Xerox dezvolta tehnologia retelelor locale (LAN).Reteaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul,retea ce permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna.Prima versiune avea teoretic o rata de transfer de 3 Mbps si mai tirziu 10 Mbps.Cercetatorii de la ARPANET au inceput sa creada ca ar fi folositor sa conecteze LAN-urile la ARPANET.Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente.Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) si Internet Protocol (IP).In 1983 cresterea Internetului a fost impulsionata de aparitia versiunii 4.2 BSD de UNIX care continea si protocolul TCP/IP. Pentru a intelege cum functioneaza Internetul ,trebuie sa intelegem ca Internetul nu este o entitate omogena. Intradevar este un mare miracol ca totusi functioneaza. Internetul are o structura,astfel incit daca vrei sa trimiti un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie sa strabata sute de mile. Mai mult chiar, masinile care sint conectate nu au fost construite sa comunice direct intre ele. Si totusi Internetul functioneaza. Punctul de inceput pentru toti pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider ). Un ISP poate fi comercial sau o scoala sau un colegiu,universitate,etc.Unii utilizatori pot fi conectati in LAN ,altii pot avea acces la Internet folosind un modem si o conexiune PPP sau SLIP..Toate ISP-urile sint conectate la Internet prin alte ISP-uri.La cel mai de jos nivel un ISP local este conectat cu un alt ISP local.Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac legatura cu alte ISP-uri din exterior. Cum cererile isi gasesc calea catre un site si cum informatia isi gaseste calea,este determinat de doua lucruri :routerele si protocoalele TCP/IP.Routerele (uneori numite si gateway) sint asemanatoare cu operatorii telefonici.Ei conecteaza retelele intre ele si au tabele de rutari pentru a determina cum circula informatia din si spre Internet.Routerele au un IP pentru fiecare legatura,de exemplu un router care are o conexiune PPP si doua conexiuni ETHERNET ar trebui sa aiba 3 IP-uri. Secretul care face Internetul sa mearga este protocolul TCP/IP.IP este componenta care muta pachetele de date catre un nod al retelei catre altul.TCP este componenta care verifica daca datele au ajuns unde trebuie.IP este un numar unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri.Clasa A foloseste primul numar pentru a identifica reteaua si ultimile 3 numere pentru a identifica calculatorul.Clasa B foloseste primele doua numere pentru a identifica reteaua si ultimile doua numere pentru a identifica calculatorul.Clasa C (cele mai des folosit) foloseste primele 3 numere pentru a identifica reteaua si doar ultimul numar pentru a identifica calculatorul.Clasa IP-ului este strins legata de numarul de calculatoare din retea.Dar pentru ca este mai usor de tinut minte un nume decit un numar Internetul foloseste si un Domain Name.Daca routerul este operatorul pe Internet ,atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon. SLIP and PPP Cele mai folosite metode de a te conecta la Internet folosind un modem sint Serial Line Interface Protocol (SLIP) si Poit to Point Protocol (PPP).Daca ISP-ul permite folosirea SLIP si PPP alegeti PPP pentru ca este mai rapid si ma sigur.SLIP nu face corectie dar este mai usor de configurat decit conexiunea PPP.Pentru a folosi una din aceste metode de acces ,ISP trebuie sa va ofere acest serviciu.De asemenea trebuie sa aveti un software care suporta SPLIP/PPP. Conectarea la Internet folosind un modem Cea mai comuna metoda de a te conecta la Internet este folosirea unui modem legat la o linie telefonica.Modemul (MOdulator/DEModulator) este necesar pentru a converti semnalele digitale din calculator in semnale analogice pentru a putea fi transmise pe o linie telefonica obisnuita,si invers.Modemurile sint disponibile in versiune externa si in versiune interna.Modemurile externe au propria carcasa,sursa de tensiune separata si se conecteaza cu calculatorul prin cablu serial.Modemurile interne se conecteaza la un slot in calculator si folosesc sursa calculatorului.Alegrea modemului tine mai mult de gust decit de performanta.Modemurile interne sint mai ieftine decit cele externe.Modemurile externe au un display care furnizeaza diverse informatii si pot fi miscate usor la alt calculator. WWW-ul World Wide Web (cunoscut si sub numele de WWW,W3,sau simplu Web) a facut ca accesul pe Internet la o informatie pentru o persoana obisnuita sa fie mult mai usor.WWW-ul este serviciul Internet care s-a dezvoltat cel mai mult in ultimii ani(si care este si cel mai utilizat,vezi tabelul).Pe Web poti gasi informatii privitoare la o reteta culinara sau cum sa-ti faci o bomba termonucleara,practic toate cunostintele omenirii sint adunate acolo. Strict vorbind WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet .Este facut din documente,imagine,sunete si link-uri catre alte documente sau servere .Un document Web poate contine si linkuri catre alte servicii cum ar fi FTP,Gopher,Archie,Telnet,etc.un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv,sa aiba o interfata grafica,sa fie usor de folosit.Poti cauta informatii despre orice subiect,de la gatitul prajiturilor pina la ....Poti afla informatii despre ultimile cercetari in domeniul inteligentei artificiale sau sa citesti ziarul preferat.Mai mult chiar,pentru a accesa aceste informatii nu trebuie sa stii comenzi sau coduri speciale,doar un simplu click pentru a accessa informatia respectiva. Cum a aparut WWW-ul a aparut in 1989 ca initiativa a CERN (European Laboratory for Particle Physics).Tim Berners-Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet,protocol ce va fi adoptat si de alte organizatii. HTTP Cel mai important motiv pentru care WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare este HyperText Transfer Protocol (HTTP).HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet.Fara HTTP browserul pe care il folosesti nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document,un program sau un mediu VRML. Bibliografie : Dorin Popa , Mass-media,astazi ,Ed.Institutul European,Iasi,2002 Ferdans Braudel, Structurile cotidianului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1984, vol I-II. Irene Joanescu, Radioul modern ,Ed.All Educational Jurnalul National, Editorial 50 de ani de TVR Pavel Cimpeanu, Radio,televiziune,public,Bucuresti,Ed.Stiintifica,1972

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DIVERSE: MASS MEDIA DE IERI SI DE ASTAZI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

omg ati inebunit?eu nu o sa scriu asatat de mult pana vine ddracuu.