REFERAT DIVERSE: PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI

Incarcat la data: 19 Iunie 2008

Autor: Iulia Andreea

Pret: 80 credite

5 (1 review)
Lector : Cursant: CAPITOLUL I Istorie La l6 aprilie 1948, un numar de 16 tari europene au raspuns propunerii lansate de generalul Marshall pentru gestionarea in comun a ajutorului american acordat pentru reconstructia Europei si au semnat, la Paris, Tratatul de constituire a Organizatiei Europene de Cooperare Economica (OECE), ce a devenit instrumentul cooperarii interguvemamentale si a permis liberalizarea schimburilor intre membrii sai. Necesitatea unificarii politice a Europei a fost dezbatuta la Congresul de la Haga (mai 1948) organizat de miscarile europene, avand ca urmare crearea la 5 mai 1949 a Consiliului Europei, organizatie interguvernamentala cu scopul apararii intr-un cadru institutionalizat a valorilor democratice considerate a fi amenintate prin divizarea Europei in doua blocuri, respectiv: principiile libertatii individuale, ale libertatii politice si preeminenta dreptului pe care se bazeaza orice democratie adevarata. La crearea Consiliului Europei au participat zece state: Belgia. Olanda. Luxemburg, Marea Britanie, Franta, Norvegia, Suedia, Danemarca, Italia si Irlanda. Tratatul de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECA) a fost semnat la Paris, la 18 aprilie 1951, si dupa semnarea sa de catre cele 6 state - Belgia, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, R.F.Germania - a intrat in vigoare la 25 iulie 1952. Tratatul de la Paris a constituit astfel punctul de pornire al unui proces de integrare, considerat in general ca trebuie sa fie global. Pentru prima oara in istoria moderna, state suverane accepta sa-si puna in comun resursele lor de carbune si otel si sa le incredinteze unei inalte Autoritati prezentand un caracter puternic supranational, avand sarcina de a degaja si de a face sa prevaleze interesul comunitatilor. Statele accepta, de asemenea, ca o Curte de Justitie independenta sa le asigure respectarea dreptului in functionarea comunitatii si ca o Adunare Parlamentara sa fie consultata asupra problemelor comunitare. Prin Trataul de la Bruxelles, din aprilie 1965, instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor europene, s-a realizat unificarea executivului si, pe cale de consecinta, diferite institutii si reguli strans legate de acestea refacandu-se intr-o singura administratie, iar administratiile celor trei Comunitati au fost dotate cu un buget de functionare unica. Fuziunea nu a fost totusi decat institutionala, nu si functionala, cele trei Comunitati continuand sa ramana distincte in privinta reglementarilor economice. La 17 februarie 1978 Parlamentul European a adoptat o rezolutie referitoare la o denumire unica pentru Comunitati. Astfel "Comunitatea Europeana" desemneaza ansamblul institutiilor create conform tratatelor stabilind cele trei Comunitati europene, ca si grupul format din statele membre. Denumirea prezinta un interes practic si o valoare simbolica fara a avea semnificatie juridica, intrucat, din punct de vedere juridic, nu a avut loc fuziunea tratatelor si cele trei Comunitati nu au fuzionat intr-o singura Comunitate CAPITOLUL II 2.1. Introducere Prefacerile politice, sociale, economice, din ultimii ani din tara noastra au determinat si reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca, pentru care s-a creat o noua legislatie armonizata cu directivele europene, cu conventiile si recomandarile Organizatiei Mondiale a Muncii. Noua legislatie a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura schimbarea modului de abordare a aspectelor referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca. Dintre trasaturile esentiale care caracterizeaza noua legislatie se pot enunta: -intarirea obligatiei angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor prin masuri care iau in considerare principiile generale de prevenire; -dezvoltarea la nivel national si la nivel de unitate economica a unor politici de prevenire, care sa trateze hollistic securitatea si sanatatea in munca, luand in considerare tehnologiile, organizarea muncii, mediul de munca si, nu in ultimul rand, executantul nu toate cerintele sale; -instruirea, formarea si perfectionarea angajatilor in corelatie cu sarcinile de munca si cu riscurile la care pot fi expusi; -prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva fata de cele individuale: -instituire responsabilitatilor angajatilor fata de propria securitate si sanatate; -dezvoltarea capacitatii institutionale a unor organisme de control si de indrumare a activitatii de prevenire ale statului, care sa dispuna de mijloace juridice, tehnice, financiare etc, eficace. Astfel spus, noua legislatie impune intensificarea preocuparilor pentru calitatea de securitate a echipamentelor tehnice, pentru inlocuirea sau chiar eliminarea substantelor si produselor periculoase, pentru organizarea ergonomica a locurilor de munca, pentru cresterea nivelului de pregatire a lucrarilor si asigurarea participarii acestora la elaborarea si luarea deciziei in domeniul protectiei muncii si pentru supravegherea sanatatii lucratorilor in munca. Aceste preocupari sunt sustinute de contextul economic actual, marcat de cresterea importantei calitatii produselor care implica si calitatea de securitate a acestora si face sa creasca numarul de organizatii si societati preocupate sa conceapa si sa utilizeze tehnici si instrumente, metode si proceduri care sa faciliteze imbunatatirea continua a calitatii, metode de evaluare a nivelului de securitate. Transpunerea in sistemul de reglementari din Romania a Directivelor U.E. derivate din art. 100A si 118A din Tratatul de la Roma (1957), privind cerintele esentiale de securitate si sanatate ale echipamentelor tehnice, respectiv, cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca, impune si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale organismelor europene in materie de securitate si sanatate. Activitatea de protectie a muncii in Romania urmareste elaborarea si aplicarea unui ansamblu de masuri menite sa asigure, in toate domeniile activitate, indeplinirea sarcinilor in conditii normale de munca, iara accidente si imbolnaviri profesionale. Importanta care se acorda protectiei muncii este relevanta de faptul ca chiar in Constitutie sunt stabilite principiile de baza ale protectiei angajatilor, principii care sunt dezvoltate apoi in Legea cadru. 2.2. Pregatirea si Instruirea personalului Statistica accidentelor de munca arata ca, intr-un numar covarsitor de mare de cazuri, executantul a fost vinovat de producerea accidentului fie din necunoasterea sau nerespectarea normelor de protectie a muncii, fie din necunoasterea modului in care trebuie utilizate mijloacele tehnice puse la dispozitie pentru realizarea sarcinii de productie. Daca, in privinta bolilor profesionale, durata mare in care acumularile negative duc la declansarea bolii permite, prin supravegherea starii de sanatate a lucratorilor, sa se ia masuri de diminuare a noxelor care afecteaza sanatatea, in cazul accidentelor acest lucru nu este posibil, evenimentul lasand in urma sa victime, a caror viata este total schimbata sau, mai grav, intrerupta. Pregatirea si instruirea personalului este mijlocul prin care se poate influenta hotarator, in sensul scaderii, atat numarului de accidente de munca cat si cel al imbolnavirilor profesionale. Potrivit art. 18 literele f, g, li, i, al Legii 90 / 1996, republicata, angajatorul este obligat sa asigure si sa controleze prin personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre toti angajatii si participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si prevederilor legale in domeniul protectiei muncii, sa asigure materialele necesare educarii si informarii angajatilor, sa asigure informarea fiecarui persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta va fi supusa. De asemenea, legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii. in N.G.P.M. sunt stabilite principiile generale care stau la baza organizarii si desfasurarii activitatii de instruire si pregatire a angajatilor in domeniul protectiei muncii. Normele stipuleaza ca pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii sunt parti componente ale pregatirii profesionale si au ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. Pregatirea generala in domeniul protectiei muncii se realizeaza in invatamantul tehnic (preuniversitar si universitar), iar la nivelul unitatii, prin instructajul de protectie a muncii. Principiile dup care se organizeaza instructajul de protectia muncii in Romania sunt aceleasi cu cele europene, exprimate in Directiva 89 / 391 / CEE, privind incurajarea masurilor de imbunatatire a conditiilor de munca, transpusa in N.G.P.M. 2.2.1. Instructajul de protectie a muncii Instructajul de protectia muncii la nivelul unitatii se efectueaza fie in cadrul unitatii, fie in afara sa, in functie de posibilitati, in timpul programului de lucru, iara ca cei care sunt instruiti sa suporte costul instruirii. Instruirea se face de catre instructori care sunt specialisti si care trebuie sa utilizeze mijloace, metode si tehnici de instruire adecvate invatamantului intensiv (expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diafilme, proiectii la retroproiectoare, instruirea asistata de calculator). Angajatorii au obligatia de a asigura baza materiala pentru o buna instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale si materiale de instruire, testare ce sa fie la dispozitia specialistului care face insiruirea in cadrul cabinetului de protectie a muncii, dispunand de programe de mstruire-testare, pe meserii sau activitati. Documentul care dovedeste faptul ca instruirea a fost efectuata este fisa de instructaj, ale carei elemente componente sunt prevazute in N.G.P.M., in anexa 81, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si se pastreaza de conducatorul procesului de munca, respectiv, de cel care are sarcina efectuarii instruirii la locul de munca. Atunci cand este vorba de vizionari in grup se intocmesc fise de instructaj colectiv, al caror model este prezentat in anexa 82 din N.G.P.M. Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze: -instructajul introductiv generai; -instructajul la locul de munca; -instructajul periodic. Instructajul introductiv general Rolul instructajului introductiv general este aceia de a-i informa pe cei carora li se adreseaza, despre activitatile specifice unitatii in care vor lucra si despre principalele masuri de protectie a muncii aplicabile, din normele in vigoare sau dispuse de conducerea unitatii in vederea eliminarii sau diminuarii riscurilor la care ar putea fi expusi in viitoarele activitati. Potrivit normelor, este obligatoriu sa se efectueze instructajul introductiv general urmatoarelor persoane: -noilor incadrati in munca, angajati cu contracte de munca indiferent de forma acestora; -celor transferati de la o imitate la alta; -celor veniti in unitate ca detasati; -elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru practica profesionala: -persoanelor aflate in unitate pentru perioada de proba in vederea angajarii; -persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri; -persoanelor delegate in interesul serviciului; -persoanelor care viziteaza sectoare productive. Instructajul introductiv general se face individual sau in grupuri de cel mul! 20 de persoane, in cadrul cabinetului de protectie a muncii sau in spatii amenajate special, de catre persoane cu atributii si responsabilitati in domeniul protectiei muncii, imputernicite prin decizie de catre angajator. Principalele probleme care se expun in cadrul instructajului sunt: -riscurile de accidente si imbolnavire profesionala; -legislatia de protectie a muncii; -consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie a muncii; -masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor. Programul de desfasurare al instructajului si continutul acestuia se elaboreaza de persoaneie cu atributii in domeniul protectiei muncii si se aproba de angajator. in prima parte a instructajului se prezinta celor care se instruiesc, regulile de protectie a muncii si rolul acestora in prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. De asemenea, se prezinta prevederile din Codul muncii si din Regulamentul de ordine interioara , cu scopul ca cei in cauza, sa cunoasca indatoririle pe care le au in prevenirea accidentelor de munca, precum si drepturile stabilite in favoarea lor. In cea de a doua parte a instructajului se face prezentarea regulilor tehnice de protectie a muncii specifice activitatilor unitatii, respectiv, a domeniului din care acestea fac parte, punand accentul pe: circulatia in interiorul unitatii, trecerea in zone cu restrictii, cunoasterea si respectarea semnalizarii de securitate si sanatate in munca, respectarea normelor de paza si stingere a incendiilor, manipularea materialelor grele sau periculoase, respectarea curateniei la locul de munca, igiena muncii si igiena corporala. Instructajul se incheie cu mentionarea faptului ca angajatii sunt obligati sa respecte normele de protectie a muncii, sa actioneze astfel incat sa nu puna in pericol persoana proprie sau pe cei cu care vin in contact; sa participe la toate actiunile legate de protectia muncii organizate de angajator, sa furnizeze informatiile solicitate de organele statului in legatura cu accidentele despre care au luat cunostinta. Pentru a fi cat mai eficient, instructajul introductiv general se face individual sau, in situatia cand persoanele au aceeasi profesie sau au profesii asemanatoare, se organizeaza grupuri de maxim 20 de persoane. In conformitate cu prevederile N.G.P.M., cu normele metodologice de aplicare a Legii protectiei muncii si cu instructiunile de aplicare a acestor prevederi elaborate de conducerile unitatilor se fixeaza, in functie de specificul unitatii, modul de efectuare a instructajului introductiv general tinand seama de urmatoarele cerinte: -nici un lucrator, indiferent daca este permanent sau nu, nu va fi admis la lucru fara efectuarea instructajului general; -durate instructajului introductiv general se stabileste prin instructiuni proprii si nu va fi mai mica de 8 ore; -dupa efectuarea instructajului introductiv generai persoanele respective vor fi supuse unei verificari a cunostintelor, foiosindu-se in acest scop teste; -rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instructaj, in care se va mentiona ca persoana respectiva poate fi repartizata pentru a i se face instructajul la locul de munca; -daca persoana instruita nu si-a insusit cunostintele prevazute pentru aceasta forma de instruire nu va putea fi angajata si i se va face un nou instructaj; -in cazul accesului ocazional al unor persoane venite in interes de serviciu, vizite cu caracter didactic sau de alt gen si care nu sunt incadrate in unitatea respectiva, instructajul introductiv general poate fi redus atat in ceea ce priveste volumul cunostintelor predate cat si ca durata; -conducatorul unitatii va insarcina persoana care va insoti vizitatorii sa Ie faca o prezentare succinta asupra specificului activitatii si locurilor de munca respective, in care vor avea acces, a masurilor de protectie a muncii ce trebuie sa fie respectate pe parcurs si la locurile de munca, luand si masuri de echipare a lor cu mijloace de protectie corespunzatoare desfasurarii vizitei in conditii de securitate; -cel care face instructajul va prezenta fisa colectiva de instructaj spre semnare, vizitatorilor; -in cazul vizitelor cu caracter didactic, efectuate in grup de catre elevi si studenti, instruirea va fi facuta tuturor acestor persoane, dupa care fisa colectiva de instructaj se va semna de catre conducatorul grupului ce va avea raspunderea respectarii disciplinei pe toata perioada desfasurarii activitatilor didactice; -in situatia in care in unitate se desfasoara o vizita cu caracter oficial sau vizita este facuta de persoane din alte tari, raspunderea luarii masurilor de protectie a muncii revine delegatului numit in mod special in acest scop. In acest caz nu este necesara intocmirea fisei colective de instructaj, dar delegatia va fi insotita permanent de persoana anume desemnata, care le va da indicatii pe toata perioada vizitei. Instructajul la locul de munca Dupa efectuarea instructajului introductiv general, persoana nou angajata in unitate este repartizata acolo unde va lucra si unde i se face instructajul la locul de munca. Instructajul la locul de munca se efectueaza tuturor persoanelor carora normele prevad ca li se face instructajul introductiv general si, in plus, personalului transferat de la un loc de munca la altul in cadrul aceleasi unitati. Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de munca, in grupe de maximum 30 de persoane. Instructajul la locul de munca se preda pe baza normelor specifice de securitate a muncii si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca unde va lucra persoana respectiva. Acest instructaj are scopul de a instrui persoana in cauza cu privire la procesul tehnologic la care va participa, felul utilajelor, instalatiilor, mecanismelor, dispozitivelor, sculelor etc. pe care le va folosi, modul de organizare a locului de munca, transportul si depozitarea materialelor cu care va fi aprovizionata, cauzele care pot genera accidente de munca, partile periculoase ale masinilor si utilajelor, sistemul de operare al acestora, modul de montare a aparaturilor si a dispozitivelor de protectie, modul de folosire a materialelor inflamabile sau toxice, modul de actionare in cazul unui incendiu. Prezentarea in cadrul instructajului la locul de munca a problemelor legate de riscurile de accidente si imbolnavire profesionala specifice se face in baza unui material scris. Este recomandabil ca instructajul la locul de munca sa fie cat mai pe intelesul celor instruiti si cat mai convingator, folosind un vocabular adaptat pregatirii celor carora li se adreseaza si demonstratii practice care vor detine o pondere mare in timpul destinat instruirii. De o mare importanta este, de asemenea, efectuarea de exercitii privind utilizarea echipamentului individual de protectie atunci cand acesta este necesar si a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor. Normele Generale de Protectie a Muncii nu prevad ca, la terminarea instructajului la locul de munca, personalul instruit sa fie supus verificarii cunostintelor asimilate si consemnarea rezultatului in fisa de instructaj, asa cum prevad pentru instructajul introductiv general. Cu toate acestea, chiar in lipsa unor prevederi exprese, este recomandabil ca, dupa efectuarea instructajului la locul de munca, sa se faca o verificare a cunostintelor pentru a se stabili care sunt lacunele persoanei instruite in vederea atingerii scopului instruirii prin punerea la dispozitia acestuia, fie a unor materiale documentare, fie prin efectuarea unor noi demonstratii practice. Potrivit art. 103 al N.G.P.M., durata instructajului ia locul de munca depinde de complexitatea utilajului sau locului de munca la care va lucra persoana care se instruieste si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba. Aceasta durata se stabileste de seful compartimentului respectiv (sectie, atelier, sector etc), impreuna cu seful compartimentului de protectie a muncii. Pentru a exista garantia efectuarii si eficientei instructajului la locul de munca normele prevad ca persoana instruita nu va fi admisa la lucru definitiv decat dupa ce seful ierarhic al persoanei care a facut instruirea a verificat ca persoana supusa instruirii si-a insusit cunostintele de protectie a muncii. Instructajul periodic Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop aprofundarea normelor de protectie a muncii, fiind completat obligatoriu cu demonstratii practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine conducatorului locului de munca. Normele stabilesc ca intervalul dintre doua instructaje periodice sa se stabileasca prin instructiuni proprii in functie de conditiile locului de munca, dar sa nu fie mai mare de 6 luni, exceptie facand personalul tehnico-administrativ, pentru care intervalul va fi de cel mult 12 luni. Potrivit normelor, rezulta ca angajatorul trebuie sa stabileasca prin instructiuni proprii la ce interval de timp va face instructajul periodic luand in considerare conditiile de munca, riscurile specifice, categoriile de personal avute in vedere. De mentionat este si faptul ca normele stabilesc ca, pentru unele cazuri, instructajul periodic sa se faca suplimentar celui programat, astfel: - cand un angajat a lipsit mai mult de 30 de ziie lucratoare; -cand s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat echipamentele tehnice; -cand s-a adus modificari echipamentelor existente; -cand au aparut modificari ale normelor de protectie a muncii sau ale instructiunilor proprii de securitate a muncii; -la reluarea activitatii dupa accident de munca; -la executarea unor activitati speciale Fisa individuala de instructaj privind protectia muncii Documentul care atesta faptul ca persoana angajata a fost instruita este fisa individuala de instructaj privind protectia muncii, al carui model este stabilit in N.G.P.M., anexa 81, si care se completeaza pentru toate persoanele carora li se face instructajul introductiv general, privind art. 82 din normele mai sus mentionate. Fisa individuala de instructaj contine in primul rand elementele de identificare a persoanei instruite, respectiv: numele si prenumele, codul numeric personal, data si locul nasterii, calificarea, locul de munca, legitimatia, domiciliul, grupa sanguina, traseul de deplasare ia si de la serviciu. Pentru fiecare dintre cele trei faze ale instructajului sunt prevazute a fi completate: data la care instruirea a avut loc, numele persoanei care a facut instruirea si functia acesteia, durata instructajului si continutul acestuia, precum si semnaturile persoanei instruite, a celei care a facut instruirea si a celei care a verificat insusirea cunostintelor. Fisa individuala de instructaj privind protectia muncii se completeaza dupa verificarea insusirii cunostintelor de protectie a muncii predate in cadrul instructajului introductiv general, trecandu-se in fisa rezultatul testarii precum si faptul ca persoana a fost admisa la lucru, numele si prenumele angajatorului, functia acestuia, data si semnatura. Completarea fisei se face pasta sau cerneala. Articolul 92 din norme prevede in mod explicit faptul ca fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul permanent sau detasat pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si ca va fi pastrata de conducatorul procesului de munca, respectiv, de cel care are sarcina efectuarii instructaj ului la locul de munca. Pentru vizitatorii in grup se intocmesc fise colective de instructaj, al caror model este statuat in anexa 82 a acelorasi norme. Persoana care constituie obiectul instruirii semneaza fisa dupa ce a fost instruita prin instructajul introductiv general si prin instructajul la locul de munca si dup ce, prin verificarea cunostintelor, s-a dovedit ca aceasta si-a insusit cunostintele necesare prestarii muncii in conditii de securitate pentru ea si pentru ceilalti participanti la procesul muncii. Desi in fisa individuala de instructaj nu este rubrica pentru semnarea persoanei care verifica prin sondaj in calitate de sef ierarhic al instructorului, daca instructajul a fost efectuat corespunzator si daca persoana instruita si-a insusit cunostintele predate, acest lucru este obligatoriu a se face potrivit art. 91, alineatul 3, din N.G.P.M. Semnatura sefului ierarhic al instructorului pusa pe fisa reprezinta confirmarea insusirii cunostintelor, precum si faptul ca prin continutul materialelor predate si al demonstratiilor practice au fost avute in vedere toate riscurile cunoscute ca posibile in viitoarea activitate pe care urmeaza sa o desfasoare persoana instruita. Normele prevad ca in fisa individuala de instructaj sa se completeze si la terminarea instructajului periodic: continutul acestuia, durata, data la care a avut loc si semnaturile persoanei instruite, a celei care a efectuat instruirea si a celei care a verificat insusirea cunostintelor. Importanta pe care legiuitorul o acorda efectuarii instructajului de protectie a muncii si completarii corecte a fisei de instructaj rezida si in faptul ca nerespectarea normelor referitoare la aceste probleme constituie contraventie si se sanctioneaza ca atare. Pregatirea si instruirea personalului in cadrul S.C. ................................................ S.R.L S.C. ................................... S.R.L, .................., desfasoara activitatea de ........................................, domeniu in care prin natura activitatilor si sarcinilor de munca pe care le indeplinesc salariatii riscul producerii de accidente este destul de mare daca nu sunt respectate normele de protectia muncii. In acest sens, atat personalul tehnic al societatii, cat si, personalul din executie, acorda o atentie deosebita instructajului si respectarii normelor de protectia muncii. In cadrul societatii, care are 5 angajati, activitatile si meseriile acestora fiind diversificate, atat instructajele de protectia muncii, cat si, N.S.S.M. cuprind o serie de masuri care trebuie respectate in timpul lucrului. Personalul societatii efectueaza instructajul periodic, la 30 de zile. Se desfasoara activitati de verificare a protectiei muncii la locul de munca de catre conducerea societatii si responsabilul cu protectia munci, acest act avand si un caracter preventiv. Se asigura echipamentul tehnic necesar, echipamentul de protectie precum si controlul medical al angajatilor, avand in vedere ca acestia desfasoara si activitati specifice lucrului la inaltime. Punctele de lucru sunt prevazute cu baraci care includ vestiare si locul de servit masa. De asemenea, la fiecare punct de lucru, exista o trusa medicala de prim ajutor. Echipamentele tehnice de siguranta se verifica obligatoriu la inceputul si sfarsitul unei lucrari cat si in perioada desfasurarii lucrarii, daca acest lucru este necesar. Concluzii Daca tinem cont de faptul ca in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru protejarea sanatatii si securitatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia si in cadrul S.C. ....................................... S.R.L. .........................., societate care desfasoara activitati in domeniul de ........................................., respectarea N.G.P.M. si N.S.S.M., constituie un obiectiv prioritar pentru conducerea societatii cat si pentru salariati.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DIVERSE: PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.