REFERAT DIVERSE: SISTEME DE PROTECTIE SOCIALA IN ROMANIA

Incarcat la data: 24 Iunie 2008

Autor: Claudiu Baltazar

Pret: 80 credite

5 (2 review-uri)
Gradul de civilizatie al societatii este in mare masura determinat de atitudinea fata de persoane . Crearea conditiilor pentru educatie si invatamant, adaptare socio-profesionala si integrare sociala a persoanelor constituie un obiectiv principal al oricarui stat si a comunitatii mondiale in general. Din momentul nasterii, copilul este supus unor norme care ii modeleaza personalitatea. Fiecare cultura determina un set de influente care variaza foarte mult de la societate la societate. Pentru ca o societate sa functioneze eficient, membrii sai trebuie sa-si insuseasca acelasi model cultural. Oamenii sunt controlati in special prin socializare, astfel incat acestia sa-si joace rolul conform modelului impus prin habitudini si preferinte. Fiecare persoana trebuie sa invete sa indeplineasca anumite roluri in societate in conformitate cu statutul pe care il are. Acest proces de socializare incepe din copilarie, cand se formeaza o anumita atitudine fata de rolurile si statusurile aferente. in procesul de socializare, fiecare individ se raporteaza la mediul social, la sistemul normativ al societatii si, in cursul dezvoltarii sale prin mai multe etape ale cunoasterii, interiorizarii si transformarii propriului comportament, a cerintelor practicii sociale, a regulilor de conduita, precum si a diferitelor valori sociale. Procesul de formare si de afirmare sociala a individului este caracterizat prin raportarea personalitatii sale la societate, la sistemul normativ si valoric al acesteia. Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, in decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementarii raporturilor dintre individ si societate. Norma juridica apare ca instrumentul de aplicare precisa, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate. Normele sociale nu se situeaza, in afara timpului. Ele depind de parametrii care determina si configureaza colectivitatile umane din punct de vedere cultural, economic, al structurilor sociale, etnic, religios, demografic, al contactelor cu alte comunitati, al organizarii administrative, al puterii militare, al modului in care o comunitate sau alta priveste problemele libertatii, din punct de vedere al ponderii diferitelor generatii Drepturile omului sunt respectate in masura in care sunt cunoscute si in masura in care sunt insusite. Este necesar ca oricare individ sa constientizeze existenta propriilor drepturi si sa respecte drepturile celuilalt. Pe parcursul vietii capacitatea intelectuala si aptitudinile incep sa schimbe si sa modeleze fiinta umana dandu-i o personalitate cu care sa interactioneze cu mediul schimbandu-l si modelandu-l dupa propriile nevoi. Capacitatea lui de adaptare la mediu, interferentele care au loc la nivel social pot crea un tablou care sa reflecte pozitia sociala a individului, relatii pe care individul prin abilitatile sale le sintetizeaza, le ierarhizeaza in functie de nevoi, principii si primordialitate. Societatea la randul ei prin politica pe care o duce ar trebuii sa creeze sanse egale fiecaruia, dandu-le posibilitatea de a traii si a-si conduce propriul destin prin intersectii de legi si norme sociale care sa produca acel efect de bunastare intregii populatii. Statul este obligat sa elaboreze si sa aplice o politica nationala de dezvoltare, care ar da posibilitatea cresterii constante a bunastarii intregii populatii, a tuturor indivizilor fara nici o discriminare, inclusiv si cea de sanatate. in prezent actiunile de protectie sociala vizeaza mai multe domenii in care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sanatatea, instruirea si educatia, cultura, conditiile de odihna si recreare, mediul social-politic, intr-un cuvant, conditiile sociale de trai. Protectia sociala este conceputa pentru asigurarea unui standard de viata de baza pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun. Exista mai multe categorii de persoane care cer protectia sociala: protectia somerilor, protectia handicapatilor, protectia copilului si a tinerilor, protectia sociala complementara ( protectia sociala in caz de deces, incapacitatea de munca, boala profesionala ). In asistenta sociala natura serviciilor sociale implica relatii intre oameni adica este o afacere in care anumiti indivizii specializati (asistentii sociali) deservesc alti indivizi aflati in nevoie (clienti, beneficiari). Obiectivele reformei in domeniul asistentei sociale, adica in domeniul sustinut material de stat, sunt astfel formulate si fundamentate incat sa se poata asigura realizarea restabilirii sau mentinerii unor echilibre intre sectorul public si cel privat, intre protectie si autoprotectie, intre nevoi si resurse, intre dezvoltarea umana a generatiei prezente si cea a generatiilor viitoare. Politicile macroeconomice de stabilizare si ajutorare asigura premise pentru promovarea unor obiective sociale concrete si realiste si a unor masuri adecvate atingerii lor, asigurandu-se noi forme de protectie a capitalului uman prin: -rezolvarea problemelor privind somajul provocat de intensificarea proceselor de restructurarea in economie, prin promovarea unor programe de actiuni si masuri pentru functionarea mai buna a pietei de munca, cu un efort deosebit pentru crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea sistemului de formare si perfectionare a pregatirii profesionale, orientarea si reorientarea profesionala a fortei de munca tinere sau a celei disponibilizate in diverse sectoare, sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor, inclusiv prin acordarea de credite din fondul de somaj; -stimularea cererii de forta de munca prin initierea unor masuri fiscale care sa conduca la cresterea gradului de absorbtie a fortei de munca precum si cooperarii externe in vederea largirii pietei fortei de munca; -- sustinerea procesului de imbunatatire a nivelului de trai a populatiei prin sporirea reala a salariilor si a veniturilor in concordanta cu cresterea productivitatii muncii si, in general, a eficientei economice precum si protejarea veniturilor populatiei impotriva inflatiei prin crearea nivelului salariilor, pensiilor si altor categorii de venituri in functie de evolutia preturilor de consum si a indicatorilor activitatii economice; -echilibrarea nivelului salarial practicat in diferite domenii de activitate: sector bugetar, regii autonome, societati comerciale care sa reflecte gradul de complexitate a muncii desfasurate, importanta muncii si raspunderea asumata potrivit functiei indeplinite; -imbunatatirea formelor si modului de directionare a sprijinului social, introducerea de noi forme de prestatii de asistenta sociala pentru persoanele si familiile care temporar sau permanent de afla intr-o situatie de risc social, accentuandu-se latura preventiva a masurilor de protectie sociala. Asistenta sociala este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau inlatura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fara voia acestora sau sunt prea putin influentate de acestea. Obiectivul principal al protectiei sociale il constituie diminuarea sau chiar inlaturarea consecintelor unor riscuri asupra mediului si nivelului de trai ale unor segmente ale populatiei. Noile tendinte ale statului roman fac ca temeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale sa se regaseasca in dispozitiile Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (articolele 39-42) si dreptul de stabilire (articolele 43-48) in contextul pietei unice. Prin adoptarea, in 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului privind politica sociala (anexat Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana) precum si cu adoptarea Cartei Sociale Europene revizuita, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999 , statul roman si-a exprimat dorinta sa continue eforturile in domeniu. Prin aderarea la Comunitatea Europeana si prin insusirea Cartei Sociale Europene statul roman a ales sa promoveze sase valori fundamentale si anume: -demnitatea; -solidaritatea; -justitia; -libertatea; -egalitatea; -drepturile cetatenesti. Carta Sociala Europeana revizuita, reglementeaza un set de drepturi sociale fundamentale, printre care: Art. 13. Dreptul la asistenta sociala si medicala. Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale. Art. 23. Dreptul persoanelor varstnice la asistenta sociala. Art. 30. Dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale Principalele categorii de persoane identificate ca posibile grupuri tinta ale sistemelor de servicii sociale privesc copiii, tinerii in dificultate si delincventii juvenili, persoanele cu dizabilitati, persoanele varstnice, persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau alte substante toxice, victimele violentei in familie, persoanele si familiile fara venituri, unele categorii de genul refugiatilor, imigrantilor, populatia roma, detinuti pe perioade indelungate, s.a. Alaturi de sistemul de prestatii sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca o forma de suport activ si sprijin profesionalizat pentru individul, familia si comunitatea aflate in dificultate. Serviciile sociale, prestatiile sociale, precum si sistemele de securitate sociala intervin pentru solutionarea unor probleme potential generatoare de excluziune sociala. Schimbarile demografice si sociale au implicatii majore asupra sistemelor de servicii sociale. Cele mai mari consecinte sunt datorate reducerii ratei natalitatii si fenomenului accentuat de imbatranire a populatiei. In Romania, persoanele in varsta de 60 de ani si peste reprezentau in anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei Romaniei, in anul 2000 reprezentau un procent de 18,7%, in 2003 reprezentau un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%. Numai in ultimii 8 ani populatia varstnica a inregistrat o crestere de peste doua procente. Analiza sperantei de viata in Romania a evidentiat ca nivelul atins in anii 1976-1978 si anume, 69,8 ani, a fost nivelul sperantei de viata cel mai ridicat inregistrat in tara noastra, barbatii avand o speranta de viata de 67,4 ani, mai mica comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferenta intre sexe care a crescut progresiv in ultimii ani, si anume de 6,6 ani in anul 1992 comparativ cu anul 1978 cand a fost de 4,7 ani. Prin urmare, odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei societatea va trebui sa faca fata; unui numar crescut de pensionari, unui numar crescut de persoane care traiesc singure, unui numar crescut de varstnici de sex feminin, incapacitatii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de ingrijirea acelor membri aflati la varste inaintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate ingrijirii personale. Una din provocarile carora trebuie sa le faca fata un sistem de servicii sociale, se refera la capacitatea de a asigura servicii de ingrijire, suficiente si de calitate, apte sa raspunda nevoilor unui numar crescut de persoane varstnice. De asemenea, trebuie luat in considerare si aspectul legat de schimbarile de atitudine in cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grija de generatiile mai varstnice reducandu-se continuu. Serviciile sociale reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala, aceasta din urma fiind un obiectiv impus atentiei in cadrul proceselor de promovare a incluziunii sociale. Principiile care stau la baza Strategiei nationale pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala se fundamenteaza pe principiile enuntate de Organizatia Natiunilor Unite, precum si pe cele care guverneaza constructia sistemului de servicii sociale si sunt urmatoarele: -Respectarea demnitatii umane -Promovarea implinirii personale -Promovarea autonomiei persoanei -Promovarea participarii si responsabilitatii -Facilitarea accesului la serviciile de ingrijire -Proximitatea -Solidaritatea sociala -Parteneriatul -Abordarea multidisciplinara -Libertatea de a alege -Egalitatea de sanse si nondiscriminarea -Transparenta si responsabilitatea publica -Complementaritatea si abordarea integrata -Confidentialitate Pe termen scurt strategia nationala pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala are ca obiective specifice: -Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil si transparent. -Realizarea unei constructii institutionale eficiente, adaptata nevoilor sociale si resurselor disponibile. -Implementarea unui management performant de sistem. -Promovarea dezvoltarii unui sistem echitabil, armonizat si integrat de Servicii sociale la nivel national. -Dezvoltarea unei culturi proactive si participative in randul populatiei si beneficiarilor de servicii sociale. De asemeni sunt avute in vedere si alte obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii cum ar fi: -imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor; -cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale, identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora; -promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca. Pe termen lung directiile cheie ale strategiei de dezvoltare globala a politicilor sociale au in vedere garantarea accesului la: -Locuinta -Venit minim -Servicii de sanatate -Servicii integrate de ingrijire -Participarea activa la viata societatii -Educatie continua In prezent, in Romania, functioneaza: -19 camine pentru persoane varstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate in coordonarea metodologica a Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; -84 de centre de ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap, cu o capacitate de 10.230 paturi, reprezentand fostele camine de batrani si camine spital aflate in coordonarea metodologica a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste camine de batrani si 45 foste camine spital care nu si-au schimbat profilul initial): -17 institutii de asistenta sociala (camine pentru persoane varstnice si centre de zi) sustinute financiar de organizatii neguvernamentale, pentru care se acorda subventii de la bugetul de stat, cu o capacitate totala de 776 locuri; -39 de servicii la domiciliu subventionate de la bugetul de stat (Sursa: Raportul anual de asistenta sociala al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei) Din anul 2000, s-a incercat promovarea unui proces de descentralizare, cu accentuarea rolului autoritatilor locale prezentand avantaje potentiale, substantiale prin apropierea deciziilor si a furnizarii de servicii in ceea ce priveste nevoile concrete ale familiei si comunitatii. Pentru realizarea acestor aspecte, statul isi asuma responsabilitatea de realizare a masurilor de asistenta sociala prin legi speciale si de asigurare a transferului de atributii si mijloace financiare necesare, catre autoritatile publice locale, servicii publice, descentralizate si societatea civila.. Prin Legea nr. 705/2001 si HG nr. 90/2003 privind Sistemul National de Asistenta Sociala, se reglementeaza organizarea si functionarea Sistemului de Asistenta Sociala, atat la nivel central, cat si la nivel teritorial. De asemenea cadrul legislativ privind asistenta sociala si serviciile sociale este reglementat de urmatoarele acte normative: -HG nr.335/2003 privind modificarea si completarea HG nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala -HG nr.773/2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind asistenta sociala -HG nr.997/2003 privind modificarea si completarea HG nr.773/2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind asistenta sociala -HG nr.1615/2003 privind organizarea si functionarea Comisiei de mediere sociala -Legea nr. 208/1997 privind cantinele sociale de ajutor social -Legea nr.34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala -Lege nr.195/2001 a voluntariatului -Ordonanta nr.58/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.195/2001 a voluntariatului -Ordonanta nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile si completarile ulterioare -Legea nr.515/2003 de aprobare a Ordonantei nr.68/2003 privind serviciile sociale -Ordonanta nr.86/2004 de modificare si completare a Ordonantei nr.68/2003 privind serviciile sociale -Hotararea Guvernului nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale -Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.422/2004 pentru aprobarea standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din Romania furnizate in sistem public, privat si parteneriat public-privat -Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat Actorii implicati in aceste activitati sociale sunt: -Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului -Directia de Protectie a Adultului -Directia de Munca Solidaritate Sociala si Familie -Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca -Serviciul Public Local Judetean -Casa Judeteana de Pensii Sistemul actual de asistenta sociala se axeaza in principal pe: -Transferuri banesti catre populatie (ajutoare sociale, ajutoare de urgenta, indemnizatii sau alte pensii decat cele provenite din sistemul de asigurari sociale); -Facilitati diverse care privesc, in special asistenta medicala fara contributie, gratuitati si compensari la medicamente, gratuitati sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport in comun sau interurban, abonamente radio - tv. s.a.m.d.; -Servicii de ingrijire la domiciliu; ingrijirea la domiciliu se acorda fara nici o contributie in cazul persoanelor care au venituri reduse; persoanele varstnice care se incadreaza intr-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizatie; de asemenea pot beneficia de facilitatile acordate adultului cu handicap: -Servicii de gazduire, supraveghere, asistare, ingrijire, recuperare, suport si consiliere acordate in institutii de asistenta sociala de tip rezidential sau servicii alternative de tip centre de zi, cluburi, etc.; -Personal specializat care isi desfasoara activitatea in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice si anume asistenti sociali, dar si profesionisti cu diverse calificari si competente, in functie de serviciile pe care le acorda; -Descentralizare care priveste transferarea responsabilitatii administrarii si gestionarii serviciilor sociale, acordate in institutii sau la domiciliu, autoritatilor locale; institutiile de asistenta sociala sunt in principal infiintate, organizate si administrate de autoritatile locale; -Finantare judeteana si locala; serviciile sociale, fie ca sunt acordate in institutii sau la domiciliu sunt finantate de autoritatile locale, de la bugetul de stat putand fi acordate sume pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege; -Parteneriat si solidaritate sociala; un principiu caracteristic sistemului de asistenta sociala este parteneriatul; in conditiile in care, intr-o anume perioada de dezvoltare socio-economica, statul nu poate sa asigure un suport financiar suficient, societatea civila, prin formele ei organizate, trebuie sa participe intens la dezvoltarea oricaror forme de suport destinate prevenirii si combaterii oricaror situatii de risc ce ar putea conduce la marginalizare sau excluziune sociala; -Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind infiintarea, organizarea, administrarea si acordarea serviciilor sociale: Actuala legislatie, elaborata de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei a dorit sa realizeze un cadru general de organizare si de gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor persoanelor aflate in situatie de vulnerabilitate astfel ca au fost definite; - tipurile de servicii; - categoriile de beneficiari; - furnizorii de servicii sociale; -principiile de acreditare a acestora; -etapele procesului de acordare a serviciilor; -conditiile de externalizare a serviciilor sociale; -criteriile de baza privind contractarea serviciilor sociale; -stabilirea responsabilitatilor autoritatilor publice la nivel central si local; -liniile de finantare ale serviciilor sociale. Astfel ca serviciile sociale sunt clasificate in doua mari categorii cu caracter proactiv; 1)servicii sociale cu caracter primar 2)servicii sociale specializate La nivel judetean Consiliile judetene organizeaza ca - serviciu public - un compartiment de asistenta sociala care asigura la nivel teritorial aplicarea politicilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricarei persoane aflate in nevoie si care are in vedere: -elaborarea planurilor si programelor judetene in vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de nevoile identificate la nivel local si in conformitate cu strategiile sectoriale; -dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale in functie de nevoile identificate si resursele disponibile; -infiintarea, administrarea si finantarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile; -elaborarea planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si a bugetului aferent acestuia. La nivel de primarie se are in vedere: -identificarea si evaluarea nevoilor si situatiilor care impun furnizarea de servicii sociale; -dezvoltarea si administrarea serviciilor sociale primare, in functie de nevoile locale; -promovarea parteneriatelor cu alti furnizori de servicii sociale; -elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale si a bugetului aferent acestuia. In vederea implementarii tuturor acestor masuri ce duc la intarirea securitatii sociale si la dezvoltarea in cadrul societatii in conditii normale au fost luate unele masuri cum ar fi: -A fost creata o singura structura, la nivel judetean, responsabila cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile: directia generala de asistenta sociala si protectia copilului (incepand cu luna ianuarie 2005); -Au fost elaborate primele acte normative privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale; -Au fost elaborate standarde pentru majoritatea serviciilor sociale destinate Copilului in dificultate, persoanelor cu handicap, precum si standardele minimale generale de calitate; -A fost elaborat un Nomenclator al serviciilor sociale, precum si modele standard de contracte intre furnizori si beneficiari si intre autoritati locale si furnizori din sectorul non-profit; -Au fost implementate o serie de programe cu finantare internationala destinate formarii personalului care activeaza in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul autoritatilor locale; -Au fost elaborate si implementate scheme pentru finantarea proiectelor locale de servicii sociale, prin programe de interes national, dar si prin programe internationale (Phare, Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii, Banca Mondiala); Toate aceste planuri ,masuri elaborate si implementate ar putea duce la crearea si dezvoltarea unui sistem social puternic si eficient daca sunt indeplinite anumite conditii cum ar fi: -O vointa politica de dezvoltare a serviciilor sociale manifestata clar -O mai stransa colaborare a autoritatilor publice centrale cu atributii in domeniul serviciilor sociale; -Interesul autoritatilor locale in programele de dezvoltare comunitara, inclusiv in domeniul serviciilor sociale, demonstrat prin multitudinea de proiecte transmise pentru selectie; -Cresterea numarului de personal angajat in cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului; -incurajarea tuturor formelor de parteneriat cu sectorul neguvernamental, precum si a dezvoltarii unei piete mixte de servicii sociale. In ciuda faptului ca se depun eforturi pentru ridicarea standardelor si marirea calitatii precum si acoperirea cat mai larga a situatiilor sociale aparute mai sunt o serie de disfunctionalitati si lacune care se inregistreaza in prezent, cu privire la modul de organizare si functionare a serviciilor sociale cum ar fi: -Repartizare neunitara a serviciilor la nivelul intregii tari; -Suprapuneri de responsabilitati intre structurile de la nivel local; -Mari diferente intre regiuni, judete, intre mediul urban si rural, cu privire la gradul de dezvoltare a retelei publice si private de servicii sociale; -Lipsa unei corespondente, din punct de vedere calitativ si cantitativ, intre resursele materiale si umane disponibile si necesarul de serviciile sociale adaptate nevoilor beneficiarilor; -Structura organizationala a serviciilor publice nu raspunde nevoilor zonale de servicii sociale; -Lipsa planificarii comunitare in domeniul serviciilor sociale; -Dezechilibre create in interiorul sistemului in relatie cu diverse categorii de beneficiari (slaba dezvoltare a serviciilor destinate persoanelor varstnice, tinerilor in situatii de dificultate, familiilor cu venituri reduse, persoanelor supuse violentei in familie, persoanelor fara adapost); -Lipsa unui management performant, numar redus de personal format in domeniul managementului general si al managementului de caz; -Lipsa de experienta, la nivel local, in redactarea documentelor strategice; -Suprapunerea de responsabilitati in domeniu la nivelul autoritatilor centrale; -Existenta unei legislatii stufoase, care conduce la confuzii in administrarea de sistem; -Neclaritatea legislativa in privinta asumarii respectarii drepturilor sociale pentru diverse categorii de persoane vulnerabile; -Neclaritatea legislativa in privinta asumarii, de catre individ ,familie,comunitate a unor responsabilitati privind respectarea drepturilor sociale; -Fragmentarea sistemului de servicii sociale la nivel central, printr-o constructie institutionala autonoma, pe categorii de beneficiari; -Lipsa unui cadru clar de relationare (inclusiv din punct de vedere al statutului de subordonare a responsabilitatii), la nivelul institutiilor publice, atat la nivel local, cat si la nivel central; -Lipsa unui sistem clar de finantare care sa permita continuitatea serviciilor -Cadrul legal neclar si insuficient de acoperitor; -Insuficienta protectie impotriva nerespectarii drepturilor, discriminare ,tratament diferentiat; -Monitorizarea inadecvata a aplicarii legislatiei; -Absenta unui sistem central unic de monitorizare si evaluare a sistemului de servicii sociale; -Resursele umane insuficiente, precum si nivelul scazut de pregatire profesionala a personalului implicat in acordarea serviciilor sociale la nivel local, aptitudini si capacitati reduse de contact social; incluzand si resursele financiare, capacitati educationale, resurse de personal, aptitudini sociale si de contact; -Servicii sociale insuficiente ca numar si capacitate, inegal dezvoltate si diversificate fata de nevoile sociale identificate; -Resurse financiare insuficiente pentru sustinerea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, precum si administrarea ineficienta a fondurilor existente; -Esecul in garantarea sau furnizarea resurselor pe termen lung; -Incorecta redistribuire a fondurilor intre nivelurile administratiei -Fragmentarea intre nivelurile administratiei si servicii; -Consultarea nesistematica a organizatiilor neguvernamentale si a beneficiarilor; -Informare si comunicare neadecvate; -Existenta unor obstacole psihologice si socio-culturale. -Numarul redus de studii si cercetari privind tendintele demografice, particularitatile varstei a treia si problematicele specifice varstnicilor din tara noastra, bazate pe date reale, culese si interpretate prin metode specifice si consacrate, apte sa ofere informatia necesara elaborarii de politici eficiente in domeniu, pe termen mediu si lung; -Lipsa unui departament specializat in elaborarea, evaluarea si monitorizarea politicilor sociale si programelor nationale destinate persoanelor varstnice, organizat la nivel central; -Existenta mai multor reglementari legislative elaborate de institutii guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerente in sistem; -Accesul persoanelor varstnice la ingrijirea in sistem rezidential sau la domiciliu se realizeaza in baza mai multor metodologii, prevazute de legislatia speciala pentru persoane varstnici si persoane cu handicap: -Contributia beneficiarului inregistreaza un cuantum diferentiat in institutii care acorda, in fapt, aceleasi servicii (camine pentru persoane varstnice si centre pentru ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap - foste camine de batrani si camine spital); -Absenta activitatii de monitorizare si control sustinuta de criterii si standarde clar definite, aplicata de personal calificat in domeniu; -Lipsa prevederilor legislative care se refera la contraventii, indiferent cine este responsabil de aplicarea legislatiei in domeniu, respectiv organism privat institutii publice sau autoritati locale: -Servicii de preventie si recuperare insuficiente : -Lipsa de colaborare intre institutiile administratiei centrale si locale din domeniul asistentei sociale si de sanatate, reprezentand principalul obstacol al dezvoltarii serviciilor sociale si medicale integrale, acordate la nivel comunitar: In concluzie mai sunt multe de facut in vederea ridicarii sistemului social din Romania la standarde cat mai performante si calitative. Tranzitia la economia de piata implica rezolvarea a numeroase probleme, una din cele mai severe fiind somajul. Este necesara o schimbare in perceptia oamenilor asupra acestor probleme: ele trebuie sa fie mai intai recunoscute si apoi solutionate in mod direct. Absorbtia specialistilor este un test de flexibilitate structurala, compatibila cu dinamica interna a unei societati democratice, in care participarea la comunitatea profesionala reprezinta o noua provocare a civismului de calitate. Fara transformari esentiale, profunde in gandirea si mentalitatea economica, este de neconceput cristalizarea unei autentice economii de piata in Romania. Deocamdata, in situatia de tranzitie pe care o parcurgem, amprenta cea mai puternica este cea a instabilitatii, care se rasfrange asupra tuturor celor implicati in jocul pietei si care genereaza costuri sociale majore. CUPRINS 1)Consideratii generale.1 2)Strategia sistemului de protectie sociala4 3)Cadrul legislativ6 4)Sistemul de protectie sociala din Romania7 5)Obiective si nerealizari ale sistemului de protectie sociala8 6)Concluzii ale studiului11

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT DIVERSE: SISTEME DE PROTECTIE SOCIALA IN ROMANIA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.