Referat VIATA SI GENOTIPUL BIOFIZIC AL MODELULUI OM

Incarcat la data: 02 Aprilie 2008

Autor: maria cantemir

Pret: 50 credite

Viata si Genotipul biofizic al modelului Om Referatul Nr.1 Vechimea Sistemului Planetar al Soarelui Referatul Nr.2 Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe Pamnt Referatul Nr.3 Viata si Genotipul Biofizic al Modelului Om Referatul Nr.4 Bazele Extraterestrilor pe Terra Referatul Nr.5 Pioneratul si Tehnica Pioneratului Omenirii Referatul Nr.6 Potopul de apa si Lumea Antica Referatul Nr.7 Calendarul Biblic si Omul Prezentului Referatul Nr.8 Apocalipsa biblica si Omul viitorului A. Viata n ipoteza noastra viata este rezultatul reactiunii vectoriale a unor corpusculi materiali specifici biomasei (pe care o vom mai denumi si masa biofizica corpusculara pentruca o studiem numai din punct de vedere al biofizicii facnd abstractie de reactiile biochimice care o guverneaza), aflati ntr-un anumit mediu ca raspuns la actiunea asupra lor a fortelor modelatoare ale cmpului electromagnetic universal. Din acest enunt rezulta conform principiilor electrodinamicii ca ne aflam n cazul actiunilor unor forte electromagnetice exterioare asupra unor corpusculi materiali determinati biofizic pe care i scoate din starea de echilibru inertial si i modeleaza pe parcursul diviziunii celulare (prin similitudine cu pilitura de fier miscata de un magnet spre exemplu). Viata definita astfel nu mai poate fi considerata un fel de perpetum mobile inexplicabil ci este o stare de miscare particulara a une biomase corpusculare inertiale specifice sub actiunea fortelor cmpului electromagnetic universal, miscare care n general se supune principiilor dinamicii, ale actiunii si reactiunii fortelor. Particularitatea acestei miscari este aceia ca trebuie sa existe corpusculii materiali biofizici care sa reactioneze si sa se organizeze ntr-un anumit fel la actiunea fortelor cmpului electromagnetic universal care exista si va exista pretutindeni n spatiul galactic. Corpusculii materiali specifici biomasei au aparut n timpul a miliarde de ani de evolutie lenta a substantei materiale n substanta precorpusculara la nceput sub actiunea fortelor termodinamice, apoi pe masura trecerii timpului, materia precorpusculara a evoluat si sub actiunea factorilor chimici, mecanici si electromecanici n corpusculi materiali capabili sa intre n rezonanta cu cmpurile electromagnetice existente n vecinatatea lor si sa execute anumite miscari oscilatorii proprii sub actiunea fortelor acestor cmpuri. Fortete cmpurile electromagnetice existente n spatiu au valori relativ mici si pot scoate din starea de repaos relativ numai acei corpusculi materiali care snt capabili sa intre n rezonanta cu ele, proprietate pe care acei corpusculi, regasiti pe o anumita treapata evolutiei si sub denumirea de cromozomi, au dobndit-o pe parcursul miliardelor de ani de evolutie. Deosebim astfel campuri electromagnetice cu origini, frecvente, lungimi de unda si intensitati foarte variate care sosesc n vecinatatile noastre materiale de la distante foarte mari, stari materiale pe care nu reusesc sa le scoata din inertie si mai deosebim aici corpusculi materiali de dimensiuni relative foarte mici care snt nconjurati de aceleasi cmpuri electromagnetice cu care interactioneaza. Dimensiunile factorilor electromagnetici, termodinamici, ondulatorii si materiali care se intersecteaza si actioneaza pentru a exista viata pe pamnt snt foarte variate, de la distante mai mici ca raza atomului de hidrogen pna la ani lumina, de la temperaturi mergnd de la zero absolut si ajungnd la sute de milioane de grade, de la frecvete subunitare pna la frecvente mai mari de ordinul terahertilor, etc., un painjenis de stari de existenta si de manifestari ale materiei organizate n timp si spatiu care snt caracterizate prin aceia ca la intersectia lor pe pamnt ofera conditiile de aparitie si dezvoltare a vietii, inclusiv si ale omului. Ipoteza noastra de lucru si propune sa raspunda unor serii de ntrebari referitoare la biomasa genotipului biofizic al omului capabila sa intre n rezonanta cu fortele cmpurilor electromagnetice existente la nivelul scoartei terestre sub actiunea carora se naste, traieste si evolueaza omul. Pentru ntelegerea din punct de vedere fizic si biofizic a actiunii fortelor cmpurilor electromagnetice de la nivelul scoartei terestre asupra biomasei cromozomiale si reactia acesteia n urma careia prin diviziunea celulara se dezvolta fiintele vii, n speta si omul, am introdus patru sisteme ipotetice de referinta, ca n Referatul Nr.1, din care vom reaminti aici: SF - Scara fundamentala n care cmpurile au frecvente de Nx1020 Hz, lungimi de unda de ordinul miliAngstromilor si temperaturi specifice n jurul valorii de 273,15oC, adica minus zero grade absolut. Sim - Scara infinitilor mici cu frecvente de ordinul Terahertilor carora le corespund lungimi de unda de ordinul micronilor si cu temperaturi specifice ntre 272,1oC temperatura de topire a heliului si +3.500oC temperatura de topire a diamantului. SO - Scara Omului, sau Scara Biologica, o scara de tranzitie particulara a Sim catre SIM, cu temperatura specifica n jurul valorii de +36oC, temperatura specifica vietii omului, n care realitatea nconjuratoare o punem n evidenta prin simturile noastre, n care cmpurile electromagnetice naturale au frecvente de ordinul kiloHertilor si lungimi de unda de ordinul sutelor de mii de metri. SIM - Scara infinitilor mari, cu frecvente subunitare, cu lungimi de unda n modul mai mari ca modulul vitezei luminii si cu temperaturi de peste 3.500oC. B. Omul ca un program de calculator al Galaxiei (vezi Fig.2) n ipoteza noastra n elementul de volum la care ne referim, strabatut de cmpurile electromagnetice ale Scarii Fundamentale, exista o retea de frecvente electromagnetice care contin informatiile specifice modelelor fundamentale ale Vietii, respectiv si al modelului fundamental OM. Reteaua de frecvente respective este omniprezenta n spatiu, indiferent ca ajunge pe Terra, Marte, Jupiter, Soare etc. Pna n vecinatatea Terrei pachetul de frecvente care nseamna modelul fundamental al omului este mbogatit cu informatii n primul rnd de catre lumina si cmpul electromagnetic care soseste de la Soare si de la alte corpuri cosmice. Realul biologic, Robotomul (omul) de mai trziu materializat pe Terra, n primul rnd va fi influientat de fluxul de lumina si radiatii care sosesc n straturile superioare ale atmosferei si radiaza spre scoarta terestra. Trecnd prin fluxul de lumina ca printr-un catalizator, modelul fundamental OM din scara SF, se decodifica transformndu-se n modelul Om din Scara infinitilor mici cu specificul submodelelor Meridiane Energetice. Dupa informatiile cuprinse n submodelele Meridianelor Energetice din Sim, glandele endocrine de mai trziu vor contribui cu produse microbiologice ale diviziunii celulare specifice dezvoltarii modelului OM dupa Meridianele Energetice n Scara Zero materiala de pe Terra, materializat prin masa biologica OM. C.Modelarea n ipoteza noastra, modelul este tipul ondulatoriu original SF al unui obiect dupa care este reprodus succesiv la scara obiect de acelasi fel n Sim, n SO sau n SIM, sau un sistem cu ajutorul caruia pot fi studiate proprietatile si transformarile unui alt sistem, mai complex, cu care prezinta anumite analogii. Admitem ca modelul este CREAtIE n SF iar starile materiale pe care le atinge n timp scarile succesive nseamna EVOLUtIE. Modelarea este realizarea dupa modelul ondulator sau al unui sistem modelar corespunzator scarii SF, al altui model sau sistem modelar corespunzator scarilor dimensionale multiplu crescatoare Sim, SO sau SIM. Afirmam ca, indiferent de scarile de raportare si de marimea constituantilor materiali ai modelelor n Sim, sau al modelului definit n SO ca rezultat al compuneri modelelor din Sim, miscarea energetica sau evolutia modelelor, este caracterizata de perechi de contrarii, pe care sa le notam n general cu Eno si Epo, respectiv Yin si Yang din medicina extrem orientala). La echilibru, suma vectoriala a celor doua contrarii ramne relativ constanta Pentru SF vezi spinul din Fig. 3 pentru Epo si spinul din Fig.4 pentru Eno Eno + Epo = K = E n care: - Eno reprezinta functii complexe ale contrariilor de tip "n" n medicina traditionala extrem orientala, acestor functii le este atribuita notiunea de energie Yin. Pentru Sim vezi Fig.5 si Fig.6 - Epo reprezinta functii complexe ale contrariilor definite de parametrii "p". n medicina traditionala extrem orientala, acestor functii le este atribuita notiunea de energie Yang. - K reprezinta rezultanta vectoriala ale celor doua functii, care definesc modelul E. Pentru modelul E maximal n starea interscalara, sau minimal n SO vezi Fig.13, reprezentat prin forma biologica definita OM, din momentul contopirii ovulului cu spermatozoidul, si pna la maturitate, actioneaza n general o relatie de forma: Eno + Epo = Kd - Kd reprezinta vectorul - constant n general - n perioade apropiate de timp, dar n general crescator. n aceasta perioada de timp, pe care pentru a fi pe ntelesul tuturor, o vom numi tinerete, este specific un vector Kd mai mare dect zero si orientat crescator. Biologic, n aceasta perioada de crestere, este specifica o bogata activitate endocrina, controlata de glanda hipofiza. Pentru forma matura a modelului E, al unui OM matur, sau n perioada de maturitate cu alte cuvinte, i este specifica n general o relatie de forma: Eno + Epo = 0 + r n care r este un rest al proceselor biologice neeliminat n ntregime din corp. Acest rest poate avea si o valoare negativa, cnd procesele metabolice sufera din anumite cauze. n functie de marimea acestui rest are loc mbatrinirea naturala normala sau anormala. n perioada de batrnete a modelului E, a omului cu alte cuvinte, este specifica o reletie de forma: Eno + Epo < 0 In mod normal, acest dezechilibru se instaleaza ntr-o perioada lunga de timp si nseamna nceputul trecerii n vesnicia altor transformari n care corpul se descompune din nou n constituanti biologici elementari, regasiti dupa ani ca parti componente ale altor modele. Ordonnd acum putin notiunile, observam ca OMUL este forma reala n SO a unui model alcatuit din suma de submodele functionale n SO respective Meridianele energetice. La rndul lor, fiecare submodel din SO, este alcatuit din suma de modele din Sim. La rndul lui, fiecare model din Sim este alcatuit din alte submodele. Fiecare submodel din Sim, este realizat dupa un model sau suma de modele fundamentale din scara SF. Pentru forma reala a modelului biologic OM este caracterizata de ctiva parametrii electrici reprezentativi cum ar fi: - rezistenta electrica, R, la nivel cutanat al modelului OM n lucru, masurata n Kiloohmi, este n intervale de timp apropiate aproximativ constanta. - capacitatea electrica, C, la nivel cutanat, masurata n nanoFarazi este aproximativ constanta. - produsul R x C da o constanta de timp, care intra in calculul frecventelor si lungimilor de unda ale biocmpului masei biologice n evolutie. Pentru modelul OM snt luate n calcul, 14 submodele functionale, la multe dintre ele le corespunde un organ specific, la altele doar functii. Aceste submodele snt cunoscute astazi sub denumirea de MERIDIANE ENERGETICE, gratie informatiilor pastrate de medicina extrem-orientala. Submodele functiomale simetrice sau Meridiane Energetice Simetrice snt n numar de 12: Plamn, Intestin Gros, Stomac, Splina-Pancreas, Cord, Intestin Subtire, Vezica Urinara, Rinichi, Vase Sex, Trei Focare, Vezica Biliara si Ficat. Submodele de cuplaj unicate, snt n numar de 2: Vas Conceptie si Guvernor. Functionarea sincronizata ale celor 14 submodele energetice OM, ale Meridianelor Energetice, determina evolutia normala a ansamblului biologic model OM. n Sim, fiecare submodel energetic din SO, este reprezentat de submodel Sim specific. Astfe daca luam ca exemplu submodelul Plamn din SO, n Sim i va fi specific un "submodelut" alcatuit din formatiuni celulare cu caracteristici iono-electrice functionale "profesionale" ca rezistenta si capacitatea electrica specifica functiei Plamn. Produsul Rezistenta ori Capacitate electrica al acestui "submodelut" sau "cip" de Plamn, dau de asemenea caracteristica de timp al "submodelutului" celular Plamn din Sim. La rndul sau, modelul Om = corpul omului, alcatuit din materie biologica, are 14 submodele diferite n SO, care n Sim snt alcatuite din modele celulare specifice, cu caracteristici electrice specifice. Procesele biologice specifice modelelor celulare , produc o tensiune electrica de ordinul milivoltilor. Aceasta tensiune ncarca local capacitatea electrica modelara, pe care o descarca rezistenta electrica a acelui model, fenomenul reprezentnd practic viata. ncarcare si descarcare electrica modelara produce un cmp electromagnetic . Orict de mic ar fi n intensitate acest cmp, el se produce si este caracterizat de absolut toti parametri de stare ai unui cmp electromagnetic. Datorit specificitatii lui, produs de activitatea electrica celulara, acest cmp l vom denumi BIOCMP. La nivelul modelului regasit n SO sub forma de OM, vor exista 14 biocmpuri specifice fiecarui submodel n parte, care se compun si dau o caracteristica specifica fiecarui model OM n parte. Pe planeta exista cteva miliarde de modele OM n functiune, care se supun toate, legilor specifice cmpului electromagnetic. Orict de bizar ar pare, procesele metabolice interne dintr-un model n urma carora rezulta tensiunea electrica, ce determina amplitudinea biocmpului acelui model, snt influientate de alte cmpuri electrice externe. Corpul omului este compus din sume de celule, fiecare cu caracteristicile electrice specifice, care nsumate, dau pentru un model OM, valori compensatorii, cu care putem opera n calcule generalizate, n care intra Rezistenta electrica generalizata si Capacitatea electrica generalizata, la un moment dat. Daca privim lucrurile din acest punct de vedere, modelul OM, prin similitudine, devine un circuit REZISTENta - CONDENSATOR, cu tot ce se cunoaste din fizica despre acest circuit. Tensiunea de alimentare a acestui circuit este tocmai tensiunea rezultata din activitatea biologica a modelelor celulare, de ordinul de marime al milivoltilor. Oscilatia acestui circuit compensator R x C este de fapt oscilatia biocmpului uman, n ultima instanta VIAtA... Lungimile de unda ale biocmpului uman snt variabile de la o secunda la alta n timpul unei vieti si au ca ordin de marime sute de mii de metri . Ele vor fi egale numeric, n fiecare secunda cu distanta de la om la stratul atmosferic HEAVISAIDE. Aceasta egalitate reprezinta conditia de rezonanta OM - UNIVERS. Asadar, pe OM l vom imagina de acum nainte ca pe un aparat de emisie - receptie n directia stratului atmosferic HEAVISAIDE. Emisia - receptia se realizeaza prin intermediul pielii, cu functie de antena, pozitionat pe scoarta terestra ca n Fig.14 partea dreapta. Revenind la consideratiile de mai nainte asupra energiilor, care caracterizeaza starea de echilibru, de sanatate a omului, vom observa ca modelul energetic minimal E definit n SO, este rezultatul compunerii unor modele condensate n Sim. Modelul energetic minimal E n Fig.12 este de forma interscalara apartinnd pentru scurt timp ambelor scari: - ovulul si spermatozoidul snt modele maximale n Sim. - contopirea, fecundarea, celor doua modele maximale n Sim, dau n SO modelului minimal OM. Intreaga dezvoltare a modelului minimal OM din faza uterina, pna la obtinerea formei sale maximale n mediul SO, are la baza activitatea bioelectrica interna.. Modelul Om este alcatuit, n realitate de 12 submodele perechi, meridianele energetice pereche, de valori aproximativ egale n cadrul unui echilibru bun, la care se mai adauga 2 submodele nepereche sau de cuplaj, meridianele unicat, care nchid ca un fermoar o haina, unul n partea dorsala, submodelul VAS GUVERNATOR, iar unul n fata, submodelul VAS CONCEPtIE. Daca notam prescurtat MERIDIANELE ENERGETICE, si le vom considera ca snt functii vectoriale de submodel de forma F(submodel), atunci MODELUL OM, este suma vectoriala de SUBMODELE MERIDIAN, iar scalar reprezinta cantitatea de masa biologica din care este format suportul informational, care contine condensat cu o frecventa de ordinul Terahertilor, informatii despre cele 361 punctele de acupunctura. Mai exista nsa informatii, fara suport material, cuprinse n punctele de acupunctura condensate extrameridian n numar de 36 si care se materializeaza pe parcursul cresterii modelului OM. MODEL OM = ?F(P) + F(IG) + F(S) + F(SP) + F(VC) + F(C) + F(VG) + F(IS) + F(VU) + F(R) + F(VS) + F(TF) + F(VB) + F(F)] Solutiile reale ale acestor functii, definesc la un moment dat, modelul Om real cu forma biologica robotomul si forma cosmica heavisaidul. Fiecare submodel energetic, meridian energetic cu alte cuvinte, va fi reprezentat printr-o forma simplificata de valori medii n calculele noastre, att n domeniul lungimilor de unda ct si al frecventelor. FRECVENtE MEDII (orientative n ipoteza noastra de lucru) Biopunctul mediu P8 IG12 S20 SP6 VC11 C4 VG12 IS7 VU50 R16 VS5 TF13 VB22 F10Ora activitatii maxime 03.28 04.28 06.20 08.24 10.08 11.16 12.24 13.56 18.04 20.16 21.20 22.28 00.36 02.24Scara Zero, SO, Hertzi [ Hz ] 2966 2704 1953 1324 1020 898 818 761 846 1076 1266 1547 2331 2998Scara infinitior mici Sim Scara Fundament. TeraHertzi [ Thz ] N.1020 Hertzi [ Hz ] 30.34 2.67 33.28 2.43 46.08 1.76 67.98 1.19 88.24 0.92 100.22 0.81 110.02 0.74 118.27 0.68 106.38 0.76 83.64 0.97 71.09 1.14 58.18 1.39 38.61 2.10 30.12 2.69 LUNGIMI DE UNDa MEDII (orentative n ipoteza noastra de lucru) Biopunctul P8 IG12 S20 SP6 VC11 C4 VG12 IS7 VU50 R16 VS5 TF13 VB22 F10Unda Modulatoare a Vietii kilometri [ km ] 101.15 110.95 153.61 226.59 294.12 334.08 366.75 394.22 354.61 278.81 236.97 193.92 128.70 100.40Unda Vitala micrometri [ ?m ] 9.98 9.01 6.51 4.41 3.40 2.99 2.73 2.54 2.82 3.59 4.22 5.16 7.72 9.96U.fundamentala milimstr.[ m ] 11.24 12.33 17.07 25.18 32.68 37.12 40.75 43.80 39.40 30.98 26.33 21.55 14.30 11.16 Valorile din tabelele de mai sus snt valabile pentru o fractiune de secunda, la echinoctii, dar si atunci au doar valoare teoretica, de referinta. La un moment dat pe Pamnt, ar putea exista COMBINaRI DE 361 LUATE CTE 56 de modele Om diferite. Datorita acestei mari varietati biologice sub care se materializeaza modelele Om, ne vom referi de acum nainte la un model OM mediu generalizat. La rndul lor submodelele unui model OM, ca entitati separate, snt modele specializate, profesionalizate, care au functii specifice. Astfel, de exemplu, se poate izola un submodel f(R), un rinichi, de la un model OM si transplanta la un alt model OM. De cum si va regasi conditiile electroionice de functionare el se va autoactiva. Am vazut ca orice model n SO, si ncepe evolutia de la un model maximal n Sim, realizat din suma vectoriala de modele minimale n Sim. Modelul minimal din Sim, la rndul lui este alctuit din submodele specializate, profesionalizate, fiecare dintre ele fiind unitati informationale de o anumita capacitate. Modelul minimal OM, (mOM) mOM = f(o) + f(s), este o suma vectoriala, n care: - mOM, functia de genom, este modelul minimal rezultat n SO, embrionul, - f(o), functia de ovul, este model maximal feminin n Sim functie electroionica de ovul, n genetica, ovulul, -f(s), functia de spermatozoid, este model maximal masculin n Sim functie electroionica de spermatozoid, n genetica spermatozoidul. Modelul maximal feminin, f(o), este o suma de submodele profesionalizate n Sim condensate cu o frecventa de ordinul Terahertilor, numite n Genetica Biofizica cromozomi energetici. Fiecare submodel profesionalizat n Sim are mpachetate unitati informationale din SF cu o frecventa inimaginabila, de ordinul a Nx1020 Herti. f(o) = ??f(p) + f(ig) + f(s) + f(sp) + f(vc) + f(c) + f(vg) + f(is) + f(vu) + f(r) + f(vs) + f(tf) + f(vb) + f(f) ?? ... , reprezinta suma vectoriala a submodelelor de meridiane energetice comprimate n materialul genetic femenin, ovulul. Aceste submodele snt perechi cu exceptia submodelelor de cuplaj f(vc) si f(vg), care snt unitare. n total, n egalitatea de mai sus, vor apare 28 de unitati informationale biologice. Pe ansamblu din punct de vedere electric suma are sensul iononegativ, sau Yin n medicina traditionala. f(s) = ??m(p) + m(ig)+ f(s) + f(sp) + f(vc) + f(c) + f(vg) + f(is) + f(vu) + f(r) + f(vs) + f(tf) + f(vb) + f(f) ?? ... , reprezinta suma vectoriala a submodelelor de meridiane energetice comprimate n materialul genetic masculin. Aceaste submodele snt perechi, cu exceptia submodelului f(vc) si f(vg), care snt unitare. n total, n egalitatea de mai sus, vor apare 28 de unitati informationale biologice. Sensul ionoelectric este plus, pozitiv, sau Yang n medicina traditionala extrem orientala Pentru a se realiza suma vectoriala mOM = f(o) + f(s), trebuie sa se relizeze urmatoarele cuplaje submodelare n Sim (vezi tabelul de mai jos) ? Submodel SO P IG S SP VC C VG IS VU R VS TF VB FSubmodel Sim p ig s sp vc c vg is vu r vs tf vb fSuma vectoriala 2f(p) + 2m(p) 2f(ig) + 2m(ig) 2f(s) + 2m(s) 2f(sp) + 2m(sp) f(vc) + m(vc) 2f(c) + 2m(c) f(vg) + m(vg) 2f(is) +2 m(is) 2f(vu) + 2m(vu) 2f(r) + 2m(r) 2f(vs) + 2m(vs) 2f(tf) + 2m(tf) 2f(vb) + 2m(vb) 2f(f) + 2m(f)Numar sub-modele Sim 4 4 4 4 2+2 4 2+2 4 4 4 4 4 4 4 TOTAL: 56 dimensiune scalara de submodel Sim 4x9.89?m=39.56? m 4x9.01?m =36.04?m 4x6.51?m =26.04?m 4x4.41?m=17.64?m 2x3.40?m=13.6?m 4x2.99?m=11.96?m 4x2.73?m=10.92?m 4x2.54?m=10.92?m 4x2.82?m=11.28?m 4x3.59?m=14.36?m 4x4.22?m=16.88?m 4x5.16?m=20.64?m 4x7.72?m=30.88?m 4x9.96?m=38.64?m TOTAL = 299?m Intuitiv, modelul minimal al omului n SO, genotipul energetic OM, este reprezentat de un volum biologicsferoidal cu un diametru de aproximativ 300 microni. Aceasta masa biologica intra n rezonanta directa cu corpul suportului, cu biocmpul mamei, apoi, dupa nastere, prin receptorii proprii, intra n rezonanta cu mediul exterior, urmnd fazele de dezvoltare modelara. Modelarea embrionului n ipoteza noastra "modelutul masculin" n Sim este spermatozoidul, caruia cel putin teoretic i vom atribui o axa de simetrie, pe care o vom mai denumi si axa electrica. n stanga axei se va gasi "semimodelutul" cu 12 minimeridiane energetice condensate ntregi si 2 jumatati de meridian. Fiecare "modelut" stanga sau dreapta, masculin sau feminin, contine n masa biologica 14 unitati informationale de natura bioelectrica despre viitorul model. Astfel, n masa biologica critica din care este format spermatozoidul se vor cupla (14 stnga + 14 dreapta) unitati informationale ionoelectrice, rezultnd un semimodel informational masculin, spermatozoidul, cu 28 unitati informationale specific masculine, amprentate cu biocmpul instantaneu al tatalui. Acest lucru este valabil si pentru masa biologica feminina, ovulul, care va avea de asemenea 28 unitati informationale ale mamei. n urma cuplajului iono-electric al spermatozoidului cu ovulul, modelul maximal Om n Sim corespunzator modelului minimal OM n SO, va rezulta o constructie biologica informationala cu 28 + 28 = 56 unitati, pe care o vom denumi embrion de cuplaj. Semimodelul masculin stanga se cupleaza cu semimodelul dreapta la nivelele energetice VC - VG, rezultnd spermatozoidul ncarcat ionoelectric pozitiv. La fel se petrec lucrurile pentru semimodelele feminine si rezulta de aceasta data ovulul, ncarcat ionoelectric negativ. Fortele de atractie electrice, realizeaza cuplarea si ntrepatrunderea maselor celulare, rezultnd embrionul cu cele 56 de unitati informationale sau cromozomi. Dupa cuplare, masa ionoelectrica rezultata se rearanjaza prin cuplarea sarcinilor electrice corespunzatoare meridianelor electrice condensate purtate de catre spermatozoid si ovul. Rezulta un model maxinal Om n Sim, care ajuns n uter se pozitioneaza electric dupa axa energetica a mamei, stanga-dreapta. Din acest moment modelul maximal n Sim devine model minimal OM n SO care contine 56 de unitati informationale si fiecare unitate contine informatii despre toate cele 361 de puncte de acupunctura. n total zestrea informationala a celor 56 unitati sau cromozomi va fi de 56x361 egal cu 20.216 subunitati. Dar, modelul OM n SO mai cuprinde si alte 36 puncte extrameridian fiecare continnd informatii despre toate celelalte 361 puncte de acupunctura. Aceste puncte extrameridian nu au suport biologic propriu dar sunt rutine informationale cuprinse n punctele de acupunctura ale meridianelor. Subunitatile extrameridian vor fi n numar de 361x36 =12.996. Genotipul model minimal Om n SO va avea deci o zestre informationala egala cu 33.212 unitati distincte sau gene. Cuplajul maselor critice ovul-spermatozoid care vor forma embrionul, are loc la nuivelele VC - C - VG. n Sim, la nivelul acestui cuplaj are loc un schimb de sarcini electrice ionice ntre masa critica masculina ncarcata pozitiv si masa feminina ncarcata negativ. O data cu intrarea embrionului n biocampul mamei, ncepe si un schimb de substanta la nivelele VC - C - VG. Din aceasta substanta se va naste inima. care va pulsa continuu, lichidul iomic absorbit electric n zona (lichid din care se va forma sngele), pompat din ce n ce mai departe de centrul ei, pe directia meridianelor energetice n dezvoltare. C. Cromozomii energetici Pentru a putea avea loc modelarea sau realizarea fazelor successive de la o scara la alta ale unui model fundamental din SF, este necesara existenta unor corpusculi materiali initiali sensibili la actiunea dinamica a pachetului de frecvente care definesc modelul. Vom ntelege mai bine modelarea daca pachetul de frecvente ale unui model va fi asemuit prin similitudine cu drojdia iar corpusculul material initial cu faina din care n urma dospirii si coacerii va rezulta pinea. n realitatea electromagnetica a lumii materiale va trebui sa existe aceia formula de amestec biochimic ai unor corpusculi materiali care sa intre n rezonanta cu pachetul de frecvente specific unui model din SF si n caz particular al modelului OM din SF, pentru a se putea porni diviziunea celulara initiala si realizarea materiala a modelului sub forma biomasei. Materializarea si evolutia de la simplu la complex a modelelor realizate material n scarile de raportare successive si posibilitatea realizarii salturilor calitative n urma acumularilor cantitative de corpusculi materiali capabili sa receptioneze game de frecvente tot mai complexe a avut loc pe parcursul a miliarde de ani de evolutie pe Terra. Corpusculii materiali specifici omului nu snt insa ultima forma de evolutie, din ei urmeaza sa apara n urma unei zdruincinari de caracter urmare a unei catastrofe la nivel planetar, corpusculi si mai complecsi capabili sa receptioneze si sa execute informatiile unui model om din SF mai complex, cu 32.212 gene energetice specifice, la care sa-i zicem Homos Futurus. D.Cromozomii energetici n ipoteza noastra, cromozomul energetic este o parte dintr-un corpuscul biologic specific, care se formeaza n timpul diviziunii celulare si care sub influienta anumitor cmpuri electromagnetice existente n spatiu devine suport informational bioelectric, ca un hard-disk existent n fiecare celula. Gena energetica este o unitate indivizibila a materialului genetic localizata n cromozom, cu efect specific asupra caracterelor organismului, ca un bioprogram de legaturi ionoelectrice cu alte unitati informationale indivizibile ale aceluiasi corpuscul, a altor parti din corpuscul sau ai altor corpusculi. Clasificarea energetica Cromozomii energetici conventional i vom clasifica n 4 tipuri, dupa frecventa cmpurilor electromagnetice specifice cu care n conditii normale intra n rezonanta. 4 3 2 1 4 3 2 1 ? ? ? ? corpuscul XX corpuscul YY Cromozom energetic de tip 1 Parte din corpusculul biologic specific modelului OM care intra n rezonanta cu reteaua "electromagnetica fundamentala" existenta pretutindeni n spatiu. Frecventa fundamentala de model egala cu Nx1020 Hz Lungimea de unda fundamentala corespunzatoare acestui model egala cu "n" miliAngstromi. Sub influienta actiunii dinamice a frecvenselor fundamentale ramura 1 "vibreaza", devenind element de rezonanta n cmpul electromagnetic fundamentel care cuntine modelul OM. Efectul acestei "vibratii" este un lucru mecanic care se introduce n corpuscul si care scoate din echilibru "masa inertiala" a corpuscului. Stimulul electromagnetic fundamental este periodic si realizeaza o anumita compresie-decompresie periodica asupra corpusculului biologic. Sub influienta acestei "loviri" repetate, masa biologica a corpuscului nmagazineaza lucru mecanic care duce n final la diviziunea celulara. Cromozom energetic de tip 2 Sub influienta lucrului mecanic indus n masa curpusculului de vibratia cromozomului de tip 1, ncepe diviziunea celulara. Pe linie bioelectrica apare un cmp electromagnetic nou (n rezonanta cu cmpul electromagnetic fundamental), dat de tensiunea electrica locala ce se naste ca urmare a activitatii ionoelectrice celulare, care ncarca local capacitatea electrica celulara pe care o descarca rezistenta electrica celulara. Elementul 2 din corpusculul biologic devine astfel suportul material care vibreaza si care introduce un nou lucru mecanic la nivelul celular. Acest element vibrator regasit n fiecare corpuscul biologic guverneaza diviziunea celulara locala si conventional l vom denumi cromozomul de tip 2 Caracteristicile generale ale cmpului electromagnetic al cromozomului de tip 2 snt: Frecventa (ca multiplu de frecventa a cromozomului de tip 1), caracteristica cromozomului de tip 2, este cuprinsa n domeniul TeraHerzilor Lungimea de unda specifica acestei frecvente este cuprinsa n domeniul micronilor. Vibratiile cromozomilor de tip 2 se pierd n vecinatatea fazei biologice specifice realiznd echilibrul sau dezechilibrul intern (lichid interstitial - celule). Extern corpului pe ansamblu, vibratiile electromagnetice ale cromozomilor de tip 2 se prelungesc sub forma unui cmp electromagnetic, care uneori ionizeaza mediul gazos din jurul pielii dnd aspectul unei aure. Cromozom energetic de tip 3 Cea de a treia ramura din masa corpusculului biologic, se organizeaza sub influienta unui cmp electromagnetic specific macroUniversului, cu frecvente subunitare si lungimi de unda specifice mai mari n valoare absoluta ca viteza luminii. Acesti "senzori", cromozomii de tip 3, realizeaza adaptarea fazei biologice la conditiile Universului, oferite pe scoarta terestra cum ar fi: atractia Universala, influienta Soarelui, Luni, a miscarilor planetare n general si a planetei Jupiter n special, influienta altor factori de Galaxie etc. Ramura vibratoare 3 din corpusculul biologic sensibila la cmpul electromagnetic universal existent n spatiu, devine cromozomul de tip 3, existent n fiecare celula dar cu efecte electromagnetice de ansamblu asupra biomasei care mpacheteaza corpul tuturor vietuitoarelor, inclusive al omului, ntr-un corpus electricus care contine Meridianele Energetice cunoscute n medicina extreme orientala si sub denumirea de Meridiane de Acupunctura. Corpus electricus poate fi asemanat cu masa la care snt legate terminalele compomemtelor unui circuit electronic. Meridianele Energetice definite astfel devin radiatoare ale informatiilor furnizata de catre cromozomii de tipul 3 difuzate n biomasa care se dezvolta sub actiunea diviziunii celulare. Caracteristicile campurilor electromagnetice cu care intra n rezonanta cromozomii de tip 3, snt: Frecventele subunitare de ordinul a Nx10-3 Hz Lungimi de unda de ordinul a Nx109 km Cromozom energetic de tip 4 Sub influienta cromozomului de tip 3, faza biologica se adapteaza conditiilor conditiilor electromagnetice oferite de Galaxie, cu sistemul planeter al Soarelui, de un condensator cosmic urias Pamntul, cu polul negativ, scoarta terestra si cu polul pozitiv stratul atmosferic Heavisaid. Informatiile snt transmise n faza biologica prin intermediul cromozomilor de tip 3. Faza biologica se organizeaza sub influienta stimulilor oferiti de parametri electromagnetici ai cromozomilor de tip 3. Rezultatul acestei organizari este dat de cea de a patra ramura a corpusculului biologic, cromozomul de tip 4, cu caracteristici electromagnetice care adapteaza faza biologica la conditiile de ecosistem. Informatiile eelctromagnetice ale cromozomului de tip 4 care ies din faza biologica n mediul inconjorator cu frecvente cuprinse la echinoctii ntre 750 si 3.000 de Hz ajung n stratul atmosferic Heavisaide. Frecventa n domeniul kiloherzilor, n general ntre 600 la 3.500 kHz este determinata de miscarea circadiana si sezoniera a Pamntului n jurul axei proprii dar si n jurul Soarelui. Lungimea de unda corespondenta acestei frecvente denumita biounda este cuprinsa n domeniul sutelor de mii de metri este egala practic n fiecare moment cu altitudinea stratului atmosferic Heavisaide deasupra unui punct geografic. Sub influienta retelei fundamentale din SF receptionata de cromozomul de tip 1, biomasa se organizeaza dupa instructiunile descifrate de cromozomului de tip 2. Biomasa organizata dupa instructiunile cromozomului 2, receptioneaza instructiunile ancestrale prin intermediul cromozomului de tip 3. Faza biologica a organizarii biomasei dupa instructiunile primite prin intermediul cromozomului 3, se adapteaza la conditiile de mediu dupa instructiunile descifrate prin intermediul cromozomului de tip 4. Cromozomii 1 si 3 snt programe de "biocalculatoare galactice", receptionate de ramurile 1 si 3 ale masei corpusculare sub forma unor instructiuni de model prezente n spatiu: cromozomii 1 de retea fundamentala iar cromozomii 3 de retea ancestrala. Cromozomii 2 si 4, snt ramurile 2 si 4 ale masei corpusculare cromozomiale, care executa programele decodate de catre cormozomii 1 si 3. Executarea instructiunilor se face prin intermediul unor elemente cromozomiale indivizibile ncarcate cu instructiuni specifice, sub efectul carora are loc diviziunea celulara specifica unui anumit model fundamental, n cazul nostru modelul OM. Aceste elemente cromozomiale indivizibile, snt suporti materiali, nanodischete n care se gaseste nmagazinata informatia genetica, denumite gene. La ora actuala tehnic nu pot fi citite programele acestor "nanodischete" de "biocalculator galactic" pentruca ele snt scrise cu frecvente de Nx1020 Hz pe care nici nu le putem genera nici utiliza tehnic la ora actuala. Corpus electricus determinat de activitatea electromagnetica data de cromozomii de tip 3 contine Meridianele Energetice studiate de medicina extrem-orientala referitoare la Acupunctura. Dupa forma Meridianelo Energetice vom clasifica cromozomii n 12 tipuri XX si 2 tipuri YY. Cele 12 tipuri XX snt specifice meridianelor energetice simetrice, iar cele doua tipuri YY meridianelor unicat. Corpusul electricus care mpacheteaza faza biologica sau aura cum mai este cunoscut nsa fara o semantica precisa, poate fi considerat prin similitudine un cucubeu cu 14 culori de baza daca tinem seama de faptul ca fiecare meridian energetic are frecventele lui specifice prin similitudine cu frecventele specifice ale celor 7 culori din curcubeu de lumina ROGVAIV. Modelul fundamental OM existent n spatiul terestru dispune de 14 meridiane energetice fundamentale si fiecare meridian energetic influienteaza electriic o particica din corpusculului biologic, cromozomul energetic specific, alcatuita din patru ramuri. La formele YY, terminalele ramurilor se suprapun. Cmpurile electromagnetice fundamentale care actioneaza asupra cromozomilor energetici de tip XX sau YY snt definite n modelul fundamental OM din SF si electrizeaza corpusculii biologici ai tuturor celulelor cu 56 instructiuni condensate, corespunzatoare celor 56 cromozomi energetici fundamentali. Din momentul n care se deschide bioprogramul modelului fundamental OM existent n SF, celor 56 corpusculi biologici (suporti materiali informationali) grupati cte 4. n Sim ncepe diviziunea celulara dirijata, cu acumulari celulare cantitative, specifice traseelor viitoarelor meridiane energetice ale corpusului electricus. n urma acestei diviziuni celulare se ajunge la un model OM maximal n Sim care trece n model minimal om n SO. Energetic, dezvoltarea n SO a modelului OM, este realizata sub radiatia Meridianelor Energetice care realizeaza legatura electromagnetica Om - Univers avnd ca baza electromagnetica zestrea genetica initiala multiplicata corpuscular si transmisa fiecarei celule prin diviziunea celulara dirijata. Acuratetea corpusculilor initiali care se "magnetizeaza" sub influienta modelului fundamental, depinde n mare masura de mostenirea primita de la parinti. Masa cromozomiala corpusculara primeste informatii de la modelul fundamental din SF despre toate cele 14 meridiane energetice, sub forma instructionala condensata. Cromozomii de tip 2 deschid sub influienta cromozomilor de tip 1 "bioprogramul" specific diviziunii celulare. Cromozomii de tip 3 adapteaza masa celulara la conditiile specifice Universului iar cromozomii de tip 4 la conditiile de ecosistem. Forma de om specifica Pamntului este o dezvoltare adaptata Terrei a modelului fundamental OM. De aici rezulta ca n conditiile specifice aparitiei vietii ca o caracteristica a scarii SO a materiei pe o alta planeta, materializarea modelului fundamental OM, va avea o forma specifica acelei planete, care poate sa nu fie neaparat legata de Soare sau de sistemul nostru Galactic. E.Rezumat Genotipul biofizic al omului n sistemul de referinta biologic sau n Scara Omului SO este caracterizat de o biomasa de forma sferoidala cu un diametru de aproximativ 300 microni si o zestre informationala alcatuita din 56 de cromozomi biofizici cu 33.212 unitati informationale distincte numite gene biofizice din care biomasa omului prezent este capabila sa receptioneze si sa prelucreze 32.000 de unitati informationale distincte, respectiv gene biofizice. Pentruca biomasa specific umana actuala sa poata receptiona si prelucra ntreaga informatie a celor 32.212 gene biofizice ale modelului Om din SF, cu alte cuvinte aparitia Omului viitorului, este nevoie de o zdruncinare de caracter lenta a omului actual oferita n ecosistemul terestru de Poluare sau de o zdruncinare de caracter violenta dupa o Apocalipsa cosmica probabila n anul 2033 (vezi Referatul Nr.7)!

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat VIATA SI GENOTIPUL BIOFIZIC AL MODELULUI OM". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.