REFERATE DIVERSE: BUCURESTIUL, CEA MAI NOCIVA CAPITALA EUROPEANA

Incarcat la data: 21 Noiembrie 2008

Autor: Gogoasa Alexandru

Pret: 50 credite

Bucuresti, una din cele mai nocive capitale europeane Calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei sunt puternic afectate de deteriorarea factorilor de mediu, sustin reprezentantii Fundatiei Eco-Europa. Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti. Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare masina, substanta deosebit de nociva. Anual, traficul bucurestean produce peste 2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii locuitorilor. Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de substantele nocive din mediu. Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale, unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise. Emisiile mari de dioxid de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit dupa 1989. Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde este de 12 mp/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp/locuitor, la Viena este de 70 mp/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp/locuitor. Stan sustine ca, in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Bucuresti. Cel mai bine sta sectorul 1, unde spatiul verde ocupa 11 mp/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat este necesar. Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha. Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi. Eco-Europa atrage atentia asupra ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat principalele boli. Astfel, in ultimii 10 ani, numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale aparatului digestiv - de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori. Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea. Din cauza poluarii excesive, Bucurestiul ar putea intra in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi. In opinia autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate fi considerat "Copsa Mica doi". Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70a din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru patrat. Spatiile verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel international. Singurul oras fara statie de epurare a apei. Specialistii de la Eco-EUROPA mai arata ca Bucurestiul este singurul oras european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor. Totodata, folosirea aditivilor sintetici in prepararea produselor alimentare, precum si aparitia alimentelor modificate genetic, sint tot atitia factori care au dus la deteriorarea starii de sanatate. Mentinerea superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii in dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curind premisele includerii Bucurestiului in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Specialistii din cadrul Asociatiei Eco-EUROPA recomanda utilizarea transportului in comun cu masini pe baza de electricitate, la incurajarea circulatiei cu motoscutere, biciclete si rolele si la interzicerea treptata a traficului auto in zonele supraaglomerate. Pentru cei care nu credeau in textele ecologiste cu "Un om - un pom", putem depune acum marturie ca principala cauza a calvarului bucurestean este defrisarea masiva a perdelelor de protectie de la marginea orasului, dublata de pierderea spatiilor verzi intravilane (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989). Poluare, morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, perioade lungi de expunere critica la factori nocivi, cresterea temperaturii mai mult dect cresterea medie pe tara - acestea sunt efectele fiecarui pom taiat pentru ca statea in fata usii unui garaj si a fiecarui petec de iarba peste care s-a asezat un butic. Bucurestiul a ajuns cea mai aglomerata, cea mai poluata, cea mai stearpa, cea mai periculoasa capitala din aceasta zona a lumii. Si, in toiul devastarii, administratia vrea sa ne lase si fara parcurile Titan, IOR, Izvor si Unirii. Migratia masiva spre orase din perioada comunista a afectat, inevitabil, si Bucurestiul. Schimbarea conditiilor economice a condus, in cele din urma, si la cresterea, de aproape sase ori, a numarului de masini de pe strazile orasului (aproximativ doua milioane, cu tot cu cele in tranzit sau venite pentru aprovizionare). Efectele poluarii cauzate de acestea vor fi analizate in cele ce urmeaza. Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est In afara de aglomeratie, un alt factor de dezechilibru a fost disparitia spatiilor verzi: de la 34,7 milioane de metri patrati in 1989 la 22,8 milioane in 1995 si la doar 17 milioane (exact jumatate) in 2001. Astazi, dupa un an, nu exista o statistica actualizata, dar putem lesne banui ca este un pic mai rau dect anul trecut. Poluarea industriala, desi nu a avut o crestere spectaculoasa (ci doar o depasire constanta a limitelor admise), este totusi un alt factor important de disconfort. Presa declara zona Pantelimon drept zona calamitata inca din 1998, citnd constatarile Corpului de Control al Guvernului. Neferal, Acumulatorul si IInstitutul de metale neferoase au plouat pana la distrugere intreaga zona, atingnd si comunele Cernica, Branesti si Pantelimon. Rezidurile acestor fabrici constau in plumb, cupru, zinc, aluminiu, metale grele, oxizi ai acestora, acizi, cianuri, oxizi de sulf, zguri si pulberi in suspensie. Deversarile, mai ales cianurile, ajung deseori direct in casele locuitorilor din zona, prin intermediul apei potabile - infestata in zonele in care conductele sunt perforate iar cianurile nu omoara instantaneu, ci prin cancer. Pantelimonul este poluat intens de peste 40 de ani, astfel inct s-a ajuns la cote incredibile de contaminare a solului, majoritatea produselor alimentare din zona - fructe, legume, cereale, furaje pentru animale - find purtatoare de toxine. Vegetatia din zona depaseste de 20 de ori concentratia maxim acceptata (CMA) de plumb si de cinci ori cea de carbon. Concentratia de plumb era, la momentul efectuarii studiului, de 230 de ori mai mare dect maxima acceptata la poarta fabricii si de 7 ori mai mare pe o raza de 8 kilometri, iar consecintele sunt usor de inteles: rate ridicate ale mortalitatii si morbiditatii, malformatii ale nou-nascutilor, intoxicatii. De 20 de ori mai putin spatiu verde dect standardul UE. In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul este unul dintre acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9009 locuitori pe kilometru patrat. In conditiile in care In Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3905 locuitori, in Viena - 3850, in Budapesta - 3674, iar in Bratislava - 1226. Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3 - 12.273 si 6 - 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul "rezidential", 1 adica, are doar o aglomeratie de doar 3446 loc./kmp. Lund in consideratie si faptul ca tot sectorul 1 se bucura si de cel mai mare parc - Herestrau, dar si de cea mai mica densitate a constructiilor in zone extinse - 1 Mai - Kiseleff - Arcul de Triumf - Agronomie - se poate spune ca aceasta parte a Bucurestiului este singura care se apropie de normele europene de spatiu verde (11 metri patrati per locuitor, fata de un standard european de 12). In schimb, tot restul bucurestenilor se "bucura" de procente incredibil de mici, minimul fiind inregistrat in sectorul 6 - doar 0,6 metri patrati de spatiu verde per locuitor. In aceste conditii, o mare parte din Bucuresti trece, vara de vara, prin situatii critice pe termen scurt, din punct de vedere al poluarii. Mai exact, aproape 65% din populatie este supusa unor concentratii mai mari dect maximul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb, monoxid de carbon. Zonele care pun in primejdie sanatatea publica sunt: - Bd. Drumul Taberei - Bd. Timisoara - Bd. Iuliu Maniu; - Platforma Dudesti - Liviu Rebreanu - Dristor - Baba Novac; - Piata Unirii - George Cosbuc - Sos. Alexandriei; - Timpuri Noi - Splaiul Independentei - Calea Vacaresti; - Piata Victoriei - Dr. Felix - Bd. Ion Mihalache - Bd. Kiseleff; - Stefan cel Mare - Tunari - Doamna Ghica; - Sos. Pantelimon - Gara de Est - Electronicii; - Calea Floreasca - Platforma Aviatiei - Poligrafiei - Romaero - Casa Presei Libere - Sofitel. Dupa data la care s-au efectuat aceste studii, zonele cele mai industrializate dintre cele enumerate mai sus au intrat in categoria zonelor cu situatii critice pe termen lung in ceea ce priveste poluarea cu plumb, afectnd grav 10% din populatia capitalei (aprox. 284.000 de locuitor). 70% din poluare provine din traficul rutier Cu toate ca s-ar parea ca zona Kiseleff este un soi de paradis, aceasta figureaza in statistici ca una dintre cele mai poluate arii, datorita traficului extrem de intens inregistrat pe arterele centrale. Ceea ce nu inseamna, totusi ca este si o zona foarte periculoasa, data fiind cantitatea aproape normala de vegetatie din zona, care mai compenseaza, macar partial problema. Mult mai grava este, insa, situatia din cartierele marginase, mai sarace in spatii verzi, unde poluarea exista in apa, aer si sol, dar si ca poluare sonora. Betonierele raspndite pe tot teritoriul Bucurestiului, cladirile abandonate si vnturile care intra in oras depoziteaza, lunar, 273 tone de praf pe kilometru patrat. In 2001, dintre 147 de copii intre 1 si 7 de ani supusi examinarii, 84 au prezentat semne ale intoxicarii cu plumb, un fenomen ce conduce att la boli somatice, cat si la tulburari psihice (acum parca se lamureste misterul Pantelimonului). Studiile de urbanism au indicat cu exactitate existentul si necesarul de spatiu verde din Bucuresti: 2794,5 hectare, cifra propusa spre realizare inainte de 2025. Exista, intravilan, doar 1.044 de hectare. In aceste conditii, s-ar putea crede ca administratia se repede sa traga cu dintii de ce exista si sa isi bata capul cu dezvoltarea viitoare. Numai ca, am aflat, delegarea competentelor de la Primaria Generala la primariile de sector nu a facut dect sa inrautateasca situatia. Ba chiar s-a ajuns la absurditati de genul desfiintarii Directiei Generale de Mediu din PMB, la cererea Consiliului Local. Noroc ca poluarea nu tine prea mult seama de delimitarile geografice ale sectoarelor, asa ca directia nu a fost - inca - desfiintata. In schimb, ordinul Primariei care interzicea distrugerea spatiilor verzi este blocat, fiind atacat a doua oara. In tot cazul, se pare ca aproape toate primariile de sector si-au propus sa mai scurteze un pic din speranta de viata a locuitorilor. Parcurile IOR si Titan risca sa se injumatateasca, in favoarea construirii de centre comerciale si de afaceri, si pentru acelasi scop este posibil ca parcul Izvor sa dispara cu desavrsire. Ct despre peticul verde din Piata Unirii (pna una-alta cea mai poluata zona din centrul orasului), acesta are deja turnata piatra de temelie pentru Catedrala Neamului. Sa speram ca va oficia si inmormntari, caci acesta va fi primul efect al acestor transformari. Blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor, mai ales a celor inalte, conduce la aparitia efectului "de canion", adica la blocarea agentilor toxici (praf, oxizi, plumb, ozon etc.) la nivelul la care respiram. Adica la maximizarea efectelor poluarii. Vntul, din fenomen salvator a devenit un factor si mai nociv: in oras nu prea poate actiona, iar la periferie nu face altceva dect sa aduca tone si tone de praf, din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de jur imprejurul Bucurestiului. Cea mai grava situatie se inregistreaza in nord, unde padurea Baneasa a cazut victima firmelor de constructii si neghiobiei proaspat imbogatitilor. Pepinierele Nordului, Toboc si Pipera, care au jucat att un rol de protectie, cat si rolul de resursa pentru intinerirea vegetatiei din Capitala, au disparut complet. Arborii din Bucuresti au imbatrnit si sunt, din ce in ce mai des, mai degraba un pericol de accidente dect un instrument ecologic. Efectele asupra populatiei: Din cauza poluarii cu oxizi si metale grele, Bucurestiul este supus ploilor acide si foarte acide - intre 1998 si 1999, 50% din precipitatii au fost acide. Cantitatea de oxizi de sulf depaseste cotele admise in fiecare iarna. Concentratia de oxizi de azot depaseste frecvent concentratia maxim admisa pe termen scurt. Amoniacul este prezent cu 2-24% mai mult dect prevad normele sanitare. Pulberile in suspensie depasesc in mod constant maximul (9-11 grame pe metru cub, fata de un maxim de 7grame). Ozonul afecteaza moderat (teoretic, nu ar trebui sa existe deloc) centrul orasului si creste in concentratie spre periferie. Este de inteles, dupa aceste date, de ce rata mortalitatii este in continua crestere de zece ani. Pentru a mai aduce un argument, iata evolutia principalelor boli cauzate sau favorizate de poluare: din 1994 pna in 2001, numarul de decese cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100,000 de locuitori, cele cauzate de boli inflamatorii ale ficatului - de la 0,2 la 1,7 cazuri la suta de mii de locuitori, din cauza altor boli ale sistemului digestiv - de la 1,7 la 6,9, alte afectiuni pulmonare interstitiale - de la 0,3 la 1,3, tumori maligne cu sediu ne precizat - de la 2,1 la 8,5. In acelasi interval, tumorile maligne ale foselor nazale si urechii medii au cauzat de trei ori mai mult decese, encefalopatiile toxice si tumorile maligne s-au inmultit de 2,5 ori si s-a dublat numarul de decese cauzate de pneumotorax, limfom non-Hopkins, leucemii si insuficiente renale. Fiecare dintre bolile de mai sus are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea. Un studiu condus de Institutul de Sanatate Publica, a carui introducere este disponibila pe Internet, s-a referit la "evaluarea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor". Concluziile sunt devastatoare: "Pe probe de alimente de origine animala si vegetala din mai multe zone (judetele Olt, Brasov, Giurgiu, Ialomita, Teleorman, Mehedinti si din pietele si magazinele Municipiului Bucuresti) s-au determinat: metale cu potential toxic (plumb, cupru, zinc), pesticide organoclorurate (DDT, DDE, izomeri HCH), nitriti, nitrati, micotoxine (ochratoxina A, zearalenona), reziduri de medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dietilstilbestrol). Plumbul apare ca unul din poluantii majori deoarece a fost gasit, in cantitati care depasesc limitele maxime admise, in multe probe de alimente, att de origine animala, cat si vegetala. Se constata o scadere progresiva, in special in ultimii ani, a continutului de pesticide organoclorurate, mai ales in produsele de origine vegetala."

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERATE DIVERSE: BUCURESTIUL, CEA MAI NOCIVA CAPITALA EUROPEANA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...