Comertul international

Termenul Incoterms reprezinta o abreviere a sintagmei International Commercial Terms (termeni de comert international). Incoterms reprezinta un ansamblu de reguli si principii acceptate in plan international, care guverneaza modul in care se desfasoara comertul international de marfuri sub aspectul transportului de marfuri de la exportator/vanzator la importator/cumparator si al formalitatilor vamale specifice. Incoterms explica totodata si modul in care sunt divizate costurile si riscurile partilor implicate.

In orice contract de vanzare se pune problema stabilirii modalitatilor de livrare, a transferului riscurilor si a repartizarii intre vanzator si cumparator a cheltuielilor aferente transportului marfurilor (cheltuieli privind asigurarea marfii, contravaloarea transportului).

Este anevoioasa rezolvarea acestor formalitați de fiecare data prin inserarea in contract a clauzelor detaliate cuprinzand reglementarea tuturor acestor aspecte. De aceea practica a imaginat o metoda de a scurta drumul pana la incheierea contractului, recurgand la termeni comerciali ce condenseaza intr-o forma cat mai simplificata posibil, situatiile cele mai uzuale.
   
Istoric
Pentru a contribui la simplificarea operatiunilor de negociere a vanzarii marfurilor si de incheiere a contractului comercial, inca din 1928 Camera Internationala de Comert de la Paris a elaborat un numar de sase conditii de livrare sau termeni comerciali.

In 1936, C.I.C.-Paris (Camera Internationala de Comert de la Paris organizatie neguvernamentala, infiintata in 1919, care isi desfasoara activitatea prin Comitete Nationale in 66 de tari, Comisii de lucru si Birouri de legatura – pe langa ONU si alte organizatii internationale din Geneva, New-York, Hong Kong) publica primele “Reguli INCOTERMS“ (International Comercial Termes) cuprinzand patru clauze de livrare. “Comisia de lucru pentru practici comerciale” din cadrul C.I.C.-Paris, a revizuit, completat si sistematizat aceste conditii in mai multe randuri : 1953, 1967, 1976, 1980, 1990 si ultima editie INCOTERMS-2000 elaborata de un grup de lucru de 40 de membri printe care si reprezentanti din SUA si Japonia (SUA si Japonia isi au propriile uzante comerciale) ceea ce a contribuit foarte mult la “universalizarea” “Regulilor INCOTERMS”.

Noile reguli (INCOTERMS 2000) au fost validate de Comitetul Executiv al C.I.C. – Paris si prezentate in “Publicatia 560” a C.I.C.- Paris la 1 ianuarie 2000.

Intentia principala a fost ca “Regulile INCOTERMS”sa clarifice unele aspecte din faza negocierii si incheierii contractului de vanzare internationala, si anume: ambalarea, individualizarea, transportul, asigurare, vamuirea, circuitul documentelor, plata, incasarea etc.

Conform “Regulilor INCOTERMS – 2000” comerciantii din toata lumea au la dispozitie un numar de 13 variante dintre care sa-si aleaga una care sa le convina si pe care sa o scrie in contract, urmand sa o respecte intocmai.