Incetarea contractului individual de munca

Incetarea contractului individual de munca reprezinta una din cele mai importante institutii ale dreptului individual al muncii dar si o problema de actualitate inrt-o economie de piata care nu garanteaza dreptul la munca iar legea economica a cererii si ofertei actioneaza si asupra fortei de munca. Cu toat acestea, incetarea contractului de munca este guvernata de  sunt principiul legalitatii incetarii, principiul stabilitatii raportului juridic de munca si principiul protectiei sociale a salariatului.

Cazurile de incetare a raportului de munca sunt clasificate potrivit art.55 Codul muncii in trei mari categorii si anume:de drept, prin acordul partilor si din initiativa uneia din partile contractante.

Art.61 din Codul muncii abordeaza concedierea salariatului din motive ce tin de acesta, motive care sunt imputabile si neimputabile, functie de care legiuitorul a prevazut reguli speciale de stingere a raportului de munca.
Art.56 Codul muncii prezinta cazurile de incetare de drept a contractului individual de munca.

Acordul partilor pune capat raportului juridic de munca si reprezinta o aplicatie a principiului simetriei actului juridic in sensul ca daca contractul de munca se incheie prin acordul partilor tot prin acord inceteaza contractul.

Concedierea pentru motive ce nu tin de salariat reflecta vointa legiuitorului de protectie a salariatului prin stabilirea unei proceduri obligatoriu de urmat si care implica partenerii sociali dar si autoritatile deconcentrate ale administratiei centrale cu competente in domeniul relatiilor de munca si proectie sociala.

I.Consideratii  generale  cu  privire  la  incetarea  contractului individual
de munca

Notiuni generale privind incetarea contractului individual de munca.  Clasificarea cazurilor de incetare a contractului individual de munca

Necesitatile sociale care impun reglementarea incetarii contractului individual de munca pot fi intelese in baza principiilor care guverneaza aceasta subinstitutie a dreptului muncii. Principiile fundamentale ale regimului legal al incetarii contractului individual de munca sunt: legalitatea, libertatea muncii, stabilitatea in munca, caracterul imperativ al reglementarilor in materie si principiul bunei-credinte.

Legislatia in vigoare garanteaza principiul libertatii muncii. Articolul 41 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, prevede ca dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. Astfel, principiul libertatii muncii apare ca un principiu complex, care garanteaza nu numai libertatea de a incheia un contract individual de munca si de a negocia cu privire  la continutul acestuia, dar si dreptul salariatului de a pune capat raportului juridic de munca, oricand doreste.¹

Materia incetarii contractului individual de munca este dominata de principiul legalitatii; temeiurile, conditiile, procedura si controlul incetarii acestui contract sunt reglementate, in detaliu, in lege.  Prin incheierea contractului individual de munca, cetateanul isi exercita dreptul constitutional la munca. Acest drept presupune nu numai egalitatea de tratament in domeniul raporturilor juridice de munca, ci si asigurarea stabilitatii raporturilor  juridice de munca. Spre deosebire de contractele civile, contractul individual de munca contine un element de stabilitate ce se regaseste in caracterul continuu al prestatiilor si reglementarea legala imperativa a modurilor de incetare a contractului de munca, reprezentand sursa sigura de asigurare a existentei salariatului.²

In acest sens, legislatia muncii prevede incheierea contractului individual de munca pe durata nedeterminata, iar exceptia se refera la durata determinata a contractului individual de munca numai in anumite situatii, expres si limitativ prevazute de lege.

Expresia cea mai elocventa a stabilitatii in munca, garantie a apararii intereselor salariatilor o constituie, fara indoiala, reglementarea prin lege a temeiurilor si a conditiilor in care poate avea loc incetarea raporturilor juridice de munca.