Publicul - Interventionismul

Termenul de mercantilism provine din limba italiana din cuvintele mercato (piata) si mercante (negustor) si poate fi privit din doua unghiuri: pe de o parte, ca un ansamblu de idei cu privire la natura bogatiei individuale si sociale si modalitatile de crestere a acesteia, adica o anumita doctrina economica, iar pe de alta parte, ca un ansamblu de masuri concrete ce trebuie a fi adoptate pentru atingerea scopului economic propus, adica o anumita politica economica statala adaptata acelei doctrine .
   
A. Ideile ganditorilor mercantilisti.
   
Mercantilismul releva ideile unor politicieni (Oliver Cromwell, Jean Baptiste Colbert) si ale unor consilieri ai acestora (Jean Bodin, Luis Ortiz) din secolele XV-XVIII care vedeau ca si cale de intarire a economiei statelor nationale dezvoltarea comertului exterior si in mod automat a industriei si navigatiei maritime interne. Trei idei fundamentale constituie esenta doctrinei mercantiliste: conceptia despre bogatie, avutie, conceptia despre originea si rolul profitului si conceptul despre bani si relatia acestora cu produsele introduse pe piata in vederea vanzarii .
   
Bogatia in forma ideala era data de cantitatea de bani sau de metale pretioase, iar sporirea acesteia era considerata o problema centrala pentru indivizi, dar si pentru entitatea statala, un deziderat ce trebuia realizat indiferent de mijloacele folosite si de consecintele ce ar fi putut aparea pe termen lung sau asupra partenerilor de afaceri.