Referat de drept. Notiunea de constitutie

Incarcat la data: 05 Decembrie 2007

Autor: nicoleta

Pret: 80 credite

4,4 (8 review-uri)
Universitatea Al. I. Cuza Facultatea de Drept DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE NOTIUNEA DE CONSTITUTIE ILADE ALEXANDRA IULIANA ANUL I GRUPA B 5 IASI, 2007 CUPRINS I.Definitii ale notiunii de -constitutie-..3 II.Stabilirea conceptului de -constitutie-5 III.Deosebiri intre lege si constitutie......6 IV.Aparitia si evolutia constitutiei..7 V.Felurile constitutiei.11 VI.Regimul juridic al constitutiei15 VII.Revizuirea constitutiei17 VIII.Suspendarea constitutiei.19 IX.Conceptul de constitutiei in Romania.19 X.Structura actuala a constitutiei.23 NOTIUNEA DE CONSTITUTIE Aceste "palme" deschise de intreaga istorie a culturii si civilizatiei natiunilor i-au acordat dreptului celebritate si autoritate, confirmate de "puterea de a cristaliza valorile sociale si de a le prezenta ca esenta si continut juridic,intr-o forma adecvata" , cu alte cuvinte, norma juridica. Toate aceste societati care s-au manifestat prin valori de tip democratic, recunoscute si in societatea contemporana, au reprezentat comandamentul juridic ca principii juridice, pe care le-au prezentat sub forma unei legi fundamentale. I. DEFINITII ALE NOTIUNII DE -CONSTITUTIE- Constitutia poate fi definita in diferite forme si din diverse perspective: ea este un sistem de rigori si prin aceasta, reluand cuvintele lui Ihering, ea este "sora geamana a libertatii" ,este un "pact social" intre guvernanti si guvernati. Astfel, prezentam in cele ce urmeaza o diversitate de pareri ale unor mari juristi asupra acestui concept: 1.Prima constitutie scrisa in lume, cea americana din 1787, arata in partea sa introductiva ca: "Noi poporul american, in vederea formarii unei uniuni perfecte, stabilirii justitiei, asigurarii linistei interioare, asigurarii apararii comune, dezvoltarii bunastarii generale si asigurarii binefacerilor libertatii pentru noi si urmasii nostri, poruncim si stabilim prezenta constitutiei."(Ioan Muraru, Drept constitutional si institutii politice, vol. I, editia 12,Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p.) ; 2.Constantin Dissescu, plecand de la ideea ca obiectul dreptului constitutional este format din organul suveranitatii : "organul exercitarii suveranitatii", apoi adauga : "si fiindca exercitarea suveranitatii se numeste guvern, luat acest cuvant in sensul cel mai generic, putem zice ca, constitutia este organizarea formei pe care poporul si-o da." ; 3.Paul Negulescu defineste constitutia ca fiind "o norma care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferitele puteri ale statului" ; 4.Tudor Draganu si Ioan Deleanu atribuie termenului de constitutie semnificatia legii care "avand forta juridica superioara celorlalte legi, reglementeaza in mod sistematic atat principiile structurii social-economice, cat si cele ale organizarii si functionarii statului bazat pe aceasta, garanteaza drepturile fundamentale cetatenesti si stabileste datoriile corespunzatoare acestor drepturi ." ; 5.Viziunea profesorului universitar Ioan Deleanu asupra acestui termen este aceea de "asezamant politic si juridic fundamental care, reflectand si consolidand cuceririle oamenilor si proiectand directiile definitorii ale evolutiei viitoare a societatii, statorniceste cucerirea puterii de stat, noile structuri social-politice precum si drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor" (Stefan Mateescu, Note decurs pentru pregatirea examenului de licenta de drept constitutional, Ed. "JUS-R.B.A.", Bucuresti, 1995); 6."Constitutia a fost conceputa initial ca ansamblul normelor juridice care au ca scop limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului si cetateanului", dupa cum afirma profesorul universitar doctor Ioan Muraru (Stefan Mateescu, Note de curs pentru pregatirea examenului de licenta de drept constitutional, Ed. "JUS-R.B.A.", Bucuresti, 1995); 7.Claude Leclercq priveste constitutia ca "ansamblul de reguli stabilind diferitele organe ale statului si fixandu-le raporturile dintre ele, ca si raporturi dintre ele si cetateni (daca e vorba de democratie) sau supusi ( daca e vorba de monarhii absolute sau dictaturi)" (Genoveva Vrabie, Drept constitutional, vol. I, Ed. Cugetarea,Iasi,1999, p.233); 8.Jurisconsultul Gaius, in "Institutiones", pentru a explica constitutiile imperiale (legile imperiale), formuleaza urmatoarea definitie: "Constitutio principi est quod imperator, decreto, vel edicto, vel epistola constituit (Constitutia imperiala este ceea ce imparatii decreteaza, edicteaza sau ceea ce stabileste epistola). II. STABILIREA CONCEPTULUI -CONSTITUTIE- Constitutia este "o lege fundamentala a statului si reprezinta izvorul juridic principal al dreptului constitutional" . Ea reprezinta fundamentul, temelia intregului curent de gandire aparut in perioada iluminista si continuat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cu importanta atat pentru domeniul juridic ("Aceasta exprima relatiile social politice si juridice, sistemul valorilor morale si religioase, fundamentul traditional si cultural reprezentand bazinul de cultura si civilizatie juridica " ), cat si pentru cel filosofic si cel politic. Ceea ce se observa este dorinta constitutionalismului de a inlocui din randul izvoarelor dreptului si, mai ales, din cadrul izvoarelor dreptului constitutional, cutuma, ce permitea o larga putere discretionara detinatorului puterii de stat, cu izvoare scrise, mai exact, cu Constitutia. Aceasta idee a unei legi fundamentale, care sa exprime norme juridice (reguli juridice rigide,scrise si obligatorii) pentru organele statului, limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor si libertatile cetatenesti, a fost si este sustinuta, asa cum am precizat si mai sus, in filozofie si axiologie de tratatele dreptului natural (jus naturae), tratatul contractului social, tratatul separatiei puterilor in stat si ulterior, de tratatul suveranitatii nationale. Datorita influentei politico juridica a contractului social, constitutia a fost perceputa in epoca moderna , ca o lege a carei suprematie este recunoscuta asupra tuturor celorlalte norme juridice, pentru a indica organizarea social politica in scopul asigurarii protectiei juridice a drepturilor cetatenesti si care, ca forma juridica se prezinta ca o "constitutie scrisa". Cuvintele autorului elvetian Emmerich de Vattel, uitlizate de Constantin Stere ca moto la cursul din 1903, intitulat "Introducere in studiul dreptului constitutional", constituie esenta constitutionalismului modern: "Constitutia si legile fundamentale sunt planul in temeiul caruia Natiunea a hotarat sa lucreze spre fericirea ei". Dupa cum spunea Hegel "poporul trebuie sa aiba fata de constitutia lui sentimentul dreptului sau si al starii sale de fapt, altfel ea poate exista, e drept, in chip exterior, dar nu are nici o semnificatie si nici o valoare." El mai afirma ca "fiecare popor isi are constitutia care i se potriveste si care i se cuvine." Dupa parerea profesorului Andr Hauriou, miscarea constitutionala moderna,care a debutat la sfarsitul secolului al XVIII-lea, s-a realizat "prin valuri succesive, care au urmat fie unor miscari revolutionare, fie unor razboaie mondiale" : 1.primul val a fost determinat de evenimentele din America de Nord, de Declaratia de Independenta de la 4 iunie 1776 si de constitutia S.U.A. de la 1787, precum si de Revolutia franceza,de Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului de la 1789 si de prima constitutie din Franta(1791); 2.al doilea val a fost determinat de cele doua revolutii franceze: de cea din 1830 si 1848; 3.al treilea val a fost determinat de primul razboi mondial, de caderea Imperiului austro-ungar, a Imperiului rus si de formarea statului socialist din lume; 4.a patrulea val a fost determinat de cel de-al doilea razboi mondial, de trecerea lor state din Europa pe calea sociala si de adoptarea de constitutii socialiste, dupa modelul celei sovietice pe de o parte si, pe de alta parte de miscarea de decolonizare, urmata de crearea unor noi state nationale in Africa si Asia; 5.al cincilea val a fost determinat de "inceputul sfarsitului" erei comuniste, de caderea regimurilor dictatoriale din centrul si rasaritul Europei. III. DEOSEBIRI iNTRE LEGE SI CONSTITUTIE in ideea stabilirii conceptului de constitutie se impun doua precizari prealabile: mai intai ca intre constitutie si lege nu se pune semnul egalitatii, desi, sub aspect juridic este si ea o lege, adica un act normativ, iar al doilea, constitutia este o categorie istorica, ea aparand pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii. Astfel, analizand aceste doua concepte, cea de constitutie si cea de lege, observam o serie de deosebiri cum ar fi: a)in privinta adoptarii, se remarca faptul ca numai o adunare speciala constituita poate adopta constitutia, pe cand legea este "opera" parlamentului; b)si in privinta modificarii exista deosebiri: prima neputand fi revizuita decat cu anumite limite stabilite in cuprinsul sau si numai potrivit unei proceduri cuprinse de aceasta, prin intermediul unei "legi constitutionale", lege ce urmeaza a fi supusa referendumului; c)forta juridica deosebeste cele doua categorii de legi - fundamentale si nefundamentale - legile ce fac parte din a doua categorie trebuie sa fie adoptate pe baza constitutiei si in conformitate cu aceasta; d)in ceea ce priveste momentul intrarii in vigoare: acest moment are loc dupa ce a fost aprobata de popor prin referendum, iar legile intra in vigoare la data publicarii lor sau la o data ulterioara prevazuta expres in text. IV. APARITIA SI EVOLUTIA CONSTITUTIEI Constitutia exprima evolutia sistemului legislativ, ea este creatia unei epoci in care s-a impus ca insasi legea sa fie subordonata unor principii fundamentale. Constitutia a fost creata pentru a exprima o noua ideologie politica si juridica, ideologie determinata de transformarile economice si sociale ce s-au conturat indeosebi in secolul al XVIII-lea. Desi cuvantul -constitutie- il gasim in diferite etape istorice pentru a forma termeni, notiuni si concepte juridice (de exemplu, Constitutia lui Solomon, Constitutia lui Licurg), el se va stabiliza, ca semnificatie juridica, in Antichitate, la Roma, astfel ca in Statul Roman, constitutia desemna "legea de organizare a statului" , deci "legea cu cea mai mare putere normativa" . Etimologic cuvantul provine de la latinescul "constitutio" care insemna "starea unui lucru", "asezarea cu temei". Termenul de constitutie isi pastreaza conceptiunea de lege pana in secolul al XVIII-lea, cand o dobandeste pe cea de "lege fundamentala", acceptiune acceptata astazi de toate statele. Mai mult chiar, unele acte normative de organizare (statute) a unor organisme internationale se numesc tot constitutii ( F.A.O.; U.E.S.C.O.; O.I.M.), aceasta marcand importanta deosebita ce se vrea a se acorda acestora.. Se poate observa o suprematie a constitutiei, de aceea este necesar sa vorbim despre principiul suprematiei constitutiei; acesta se intemeiaza pe pozitia lui supraordonata in varful piramidei sistemului juridic, generand supralegalitatea constitutionala, aplicabila intregului sistem, astfel incat legea insasi exprima vointa generala numai cu respectarea normelor constitutionale, "Constitutia fiind legea suprema, celelalte trebuie sa fie conforme acesteia" . Suprematia decurge din caracterul normelor sale, precum si din procedura solemna pentru adoptarea ei: cele mai importante relatii sociale sunt reglementate de constitutie; constitutia stabileste procesul institutional de exercitare a puterii; constitutia stabileste principiile fundamentale ale sistemului de drept; garanteaza drepturile cetatenilor; reprezinta temeiul fundamental si garantia esentiala a ordinii de drept; Dupa numeroase studii ce s-au facut asupra conceptului de constitutie s-au nascut cateva criterii de formare ale acesteia: 1.Criteriul material pentru definirea constitutiei , prin precizarea "substantialitatii, stabilitatii si a continutului" , a domeniului sau de reglementare, adica a relatiilor sociale ce intra in sfera de cuprindere a normelor constitutionale (adica normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica si sa se bucure de o eficienta juridica superioara tuturor celorlalte legi); 2.Criteriul formal (organic) pentru definirea conceptului de constitutie, adica "solemnitatea adoptarii, procedurile de adoptare, structura" , o anumita modalitate de consacrare a normelor de drept constitutional, edictate de o anumita autoritate statala in conformitate cu o procedura speciala. Astfel, Andr Hauriou intelege prin sens material "orice stat care, prin faptul ca exista,are o constitutie, un numar de dispozitii care reglementeaza organizarea si raporturile dintre puterea publica si fixeaza relatiile de principiu intre cetatean si stat" , iar in sens formal , "constitutia este un ansamblu de reguli,,edictate de regula cu o anumita solemnitate si, formand in general o categorie speciala printre regulile juridice." O alta viziune asupra acestor doua concepte o are Benoit Jeanneau; el afirma ca: "in sens material, constitutia trebuie privita ca ansamblul regulilor relative la organizarea si activitatea statului , iar in sens formal , ca documentul care reglementeaza institutiile si care nu poate fi elaborat sau modificat decat dupa o procedura diferita de cea folosita pentru alte reguli de drept". Tot din punct de vedere al celor doua criterii de formare a constitutiei, Pierre Pactet afirma: "Daca o definim din punct de vedere material, adica in functie de continutul sau, atunci ea se intinde asupra tuturor regulamentelor relative la transmiterea si exercitarea puterii, fie ca figureaza sau nu in textele scrise, si daca figureaza in acestea, indiferent de categoriile de texte din care face parte. Daca definim constitutia din punct de vedere formal sau organic - ea cuprinde regulile care, fie ca au primit forma distincta, fie ca au fost edictate sau nu pot fi revizuite decat de un organ specific, fie ca au fost edictate sau nu pot fi revizuite decat in conformitate cu o procedura specifica" (Genoveva Vrabie, Drept constitutional, vol. I, Ed. Cugetarea, Iasi, 1999, p.233). in constitutiile mai noi se considera ca scopul constitutiei este de a organiza "exercitiul puterii" . Se afirma ca scopul este dublu: a.)de o parte ca desemneaza personalitatile sau colegiile, care decid si fixeaza competenta si modalitatile de exercitare; b.)pe de alta parte, indica ce doctrina de organizare sociala si politica reprezinta guvernantii si, prin aceasta, ea identifica ideea de drept care va fi ideea institutiei statale. Se spune ca constitutia : -determina statutul guvernantilor; -precizeaza natura si finalitatea activitatii lor; -desemneaza personalitatile sau colegiile care vor decide; -fixeaza modalitatile si competentele de exercitarea puterii; -indica ce doctrina de organizare sociala si politica este folosita si reprezinta guvernantii. O succesiune de elemente definitorii s-au evidentiat determinarea acestui concept: 1.in primul rand se impune caracterul de lege al constitutiei deoarece constitutia este o lege si acest element, desi se gaseste sub diferite forme este inclus in toate definitiile formulate. Fiind o lege, cuprinde norme juridice, reguli de conduita, iar aceste reguli exprima vointa celor care detin puterea; 2.continutul normative este complex, el ingloband principiile fundamentale pentru toate domeniile vietii (politice,economice, sociale, culturale, juridice). Reglementarile constitutionale privesc cu prioritate puterea de stat, aceasta reprezentand elementul principal in orice organizare statala. Constitutia, "ca lege fundamentala a statului, reprezinta izvorul juridic principal al dreptului constitutional" , care reglementeaza relatiile sociale fundamentale,dar care sunt importante pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii.; 3.Constitutia are forta juridica suprema, ceea ce situeaza constitutia in varful ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula identitatii intregului drept cu dispozitiile constitutionale; 4.o alta trasatura este forma scrisa a constitutiei. Constitutia scrisa s-a impus inca din secolul al XVIII-lea, ea fiind preferata fata de constitutie cutumiare din mai multe motive. Forma scrisa nu figureaza in definitii deoarece astazi inca mai exista tari ce nu ai o constitutie scrisa (Anglia, Israel. Noua Zeelanda ). Plecand de la afirmatia lui Thomas Paine (1737-1808): "Nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in buzunar " se ajunge la concluzia ca o trasatura remarcabila a acesteia este forma sistematica. Pentru a putea lua nastere, constitutia trebuie sa cuprinda si un continut (sens material) si forma (sensul formal), pentru ca numai impreuna, intr-o unitate juridica, acestea formeaza constitutia. De asemenea intalnim si metoda enumerarii, aceasta devenind o problema atunci cand unor constitutii concrete le lipsesc unele din elementele enumerarii. De aceea se considera ca definitiile trebuie sa puna accent pe elementele calitative. in acest sens, constitutia trebuie considerata a fi legea fundamentala a unui stat, alcatuita din norme juridice, investite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale, care sunt elementare pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii. Daca vorbim despre momentul aparitiei constitutiei parerile sunt impartite, adica unii autori nu iau in consideratie constitutia cutumiara si constitutia mixta (alcatuita atat din constitutia scrisa, cat si din cea cutumiara) , ci numai cea scrisa. De aici rezulta ca unii considera ca prima constitutie a aparut in Anglia,pentru altii a aparut odata cu ajungerea la putere a burgheziei. Prin urmare nu putem confirma ca secolul al XVIII-lea este secolul infiintarii constitutiei, pentru ca indiferent daca au fost sau nu numite reguli constitutionale, aceste reguli au existat odata cu aparitia statelor suverane, caci in orice stat au existat anumite reguli fundamentale de organizare si functionare a guvernarii. Constitutia apare din necesitatea afirmarii si protejarii puterii statale instaurate printr-un ansamblu de norme cu forta juridica suprema, adoptate in forme solemne. Ea marcheaza ,practic, aparitia statului de drept, punand si guvernantii sub incidenta regulilor juridice. Prima constitutie aparuta in lume este cea engleza, desi procesul de formare al acesteia, inceput cu adoptarea in 1215 a Magnei Charta Libertatum, a continuat si dupa adoptarea primelor constitutii scrise. Prima constitutie scrisa este cea Americana din 1787 (Constitutia de la Philadelphia). Trebuie sa mentionam ca unele state americane eliberate de sub dominatia engleza isi adoptase, inaintea acestora, constitutii scrise (de exemplu: Virginia in 1776, New Jersey in 1777). in Europa, se afirma ca prima constitutie scrisa este cea adoptata de Franta in 1791.Se presupune ca Suedia ar avea o constitutie scrisa din 1634. Dupa victoria revolutiei franceze si alte state europene si-au elaborate constitutii (Suedia - 8 iunie 1809, Norvegia -17 mai 1814 , Olanda - 24 august 1815 ). V. FELURILE CONSTITUTIEI Clasificarea constitutiilor in cutumiare si scrise "are valoare relativa" ; aceasta pentru ca nicaieri in lume reglementarile constitutionale nu sunt stabilite exclusiv pentru obiceiuri, ci cel putin, pentru unele din ele emana de la organele de stat investita cu competenta legislativa. Invers, in aproape toate tarile cu constitutii scrise, se intalnesc si un numar de reglementari cutumiare care, prin obiectul lor, au caracter constitutional. 1.Constitutii cutumiare Sunt rezultatul experientei si practicilor zilnice, al unor traditii precedente,principii fundamentale cristalizate in decursul timpurilor in activitatea statala (Anglia, Israel, Noua Zeelanda) A.)Anglia Constitutia engleza se prezinta astazi ca fiind formata dintr-o parte scrisa, in care sunt cuprinse dreptul statuar (statue law) si dreptul judiciar sau al precedentelor (common law) si dintr-o parte nescrisa, formata din dreptul cutumiar, asa numitele conventii constitutionale. Aceasta cuprinde astazi: Magna Charta Libertatum (1215), Petiton of Right (27 iunie 1628), Habeas Corpus (1679), Bill of Right (13 februarie 1689), Act of Settlement (Actul de stabilire a succesiunii la tron-1701), Act of Parliament (prin care se stabileste puterea Camerei Lorzilor in raport cu Camera Comunelor si reducerea mandatului), Actul referitor la drepturile omului (prin care se codifica in dreptul britanic Conventia europeana a drepturilor omului-1998), Actul de descentralizare a puterii de stat (prin care se autorizeaza crearea de Parlamente locale in Scotia, Irlanda de Nord si Tara Galilor-1998), Actul referitor la Camera Lorzilor (prin care competentele in materie de legiferare ale acesteia au fost reduse pana la neutralizare-2002). B.)Israel Modelul englez a fost considerat ca model de referinta si a supravietuit proclamarii independentei de stat in 1948, regimul fiind considerat un ideal. Ben Gurion a avansat ideea "ca este posibila instaurarea unei veritabile democratii fara constitutie scrisa ". Dar simplitatea regimului englez nu s-a putut adapta unui sistem multipartid. Rezultatul miscarii populare pentru adoptarea noii structuri constitutionale din 1990 si 1992 a dus la adoptarea in anul 1992 a trei legi fundamentale (libertatea profesionala, demnitatea si libertatea individului, legea guvernului care a inlocuit-o pe cea din 1968 si care a introdus alegerea directa a primului - ministru) care au modificat foarte mult sistemul constitutional. La aceste legi se adauga legea asupra partidelor politice, menita sa asigure acestora un autentic statut juridic. S-a emis teoria numita "a celor doua palarii" ale Knesetului, potrivit careia Knesetul este, concomitent, legiuitor si constituent. In conformitate cu aceasta teorie, actele Knesetului calificate drept "legi fundamentale" trebuiau considerate ca norme superioare legilor ordinare. C.)Noua Zeelanda Are o constitutie scrisa alcatuita dintr-o colectie de Legi Fundamentale, nu doar dintr-un singur document. Una din aceste legi fundamentale este Tratatul de la Waitangi (6 februarie 1840), prin care se stabileste suveranitatea britanica si se precizeaza ziua nationala Noua Zeelanda si-a castigat independenta fata de Marea Britanie la 26 septembrie 1907. Aceasta constitutie din 1886, stabileste un Guvernator General pentru Noua Zeelanda, modul de alcatuire al executivului, organizeaza o Camera a Reprezentantilor cu puteri de legiferare si precizeaza ca Parlamentul este alcatuit din Camera Reprezentantilor si Suveranul Noii Zeelande. Acelasi act juridic organizeaza si puterea judiciara si cuprinde unele dispozitii finale si tranzitorii. Bill of Right, din 1990, precizeaza ca drepturile enumerate in act sunt "afirmate" si arata cum se va face interpretarea lor de catre tribunale, mentioneaza o serie de libertati individuale (dreptul la viata, interzicerea torturii, a experimentelor medicale), libertati publice (drepturi electorale, libertatea constiintei si a religiei, libertatea de exprimare, libertatea intrunirilor si dreptul la libera asociere, libertatea de circulatie a persoanei), dreptul la egalitate si la nediscriminare, dreptul minoritarilor, reglementeaza arestarea, detinerea si perchezitiile,stabileste conditiile pentru un proces echitabil, precizeaza ca dispozitiile sale sunt aplicabile atat persoanelor fizice, cat si celor juridice. in Franta au mai aparut reguli constitutionale cutumiare, cum ar fi legile de succesiune la tron, care admiteau principiul ereditatii; acestea erau socotite legi fundamentale si erau respectate. Referitor la aceste reguli constitutionale cutumiare exista o serie de dezavantaje. De exemplu, in doctrina se precizeaza ca regulile juridice cutumiare nu sunt clar definite, sunt incerte, incomplete, se sovaie in ceea ce priveste numarul si intinderea lor. In al doilea rand, regulile constitutionale cutumiare sunt in continua miscare si ignora daca un fapt derogator de la cutuma era un precedent laudabil sau nu. In al treilea rand, ele nu sunt limite redutabile pentru puterile constituite. 2. Constitutii scrise Doctrina juridica sustine regulile scrise pentru avantajele ce izvorasc: sunt clare, fara incertitudini, sunt permanente si intangibile in timp (cat nu intervine o procedura de revizuire), nu pot fi modificate de guvernanti, ci trebuie respectate inclusiv de acestia. Secolul al XVIII-lea impune,deci constitutia scrisa pe considerentul ca ea ofera precizie ,certitudine, claritate. Asa cum preciza Marcel Prelot, "din constitutia americana, franceza, Magna Charta Libertatum ne degaja notiunea de constitutie ca regula scrisa, rigida si juridiceste obligatorie " , cu un continut filosofic, complex, alimentata de surse istorice, doctrinare si pragmatice. Asupra superioritatii legii scrise asupra cutumei, superioritate demonstrata de publicistii secolului al XVIII-lea , la baza constitutiei scrise au mai stat si ideea contractelor scrise, ideea domniei legii, teoria contractului social si ideea conform careia constitutia trebuie sa fie un mijloc de educatie morala si politica, gratie caruia individul se ridica la rangul de cetatean prin cunoasterea drepturilor sale. Ideea contractelor scrise s-a nascut in Anglia , atat in luptele interne, cat si in raport cu coloniile sale. Si ideea domniei legii, s-a nascut tot in practica constitutiei engleze, considerandu-se ca organele de stat trebuie sa respecte regula de drept prestabilita si sa o considere sacra, atat timp cat nu e abrogata. Asa cum remarca George Burdeau, era importanta "proclamarea clauzelor sale intr-o forma particulara, solemna, astfel incat fiecare sa cunoasca si prerogativele pe care le abandoneaza in profitul corpului social si drepturile care ii sunt rezervate, imprescriptibile ca inerente naturii umane". Hans Kelsen afirma ca "o constitutie poate fi creata printr-un act legislativ" . Felurile constitutiilor scrise: Constitutiile scrise pot fi fie rigide (flexibile), fie suple. 1.Constitutiile flexibile sau suple: caracterizate prin faptul ca regulile de conduita, pe care le stabilesc, au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, putand fi modificate conform procedurii legislative obisnuite; de exemplu, Constitutia Noii Zeelande. 2.Constitutii rigide sunt greu de revizuit; aceasta dificultate constand "in stipularea unor conditii prealabile, fie in conditionarea unei confirmari ulterioare a unei legi de revizuire, in procedura speciala" ; datorita faptului ca societatea este intr-o continua miscare, constitutiile, ca si alte reglementari juridice, nu pot ramane imuabile,ci trebuie sa se adapteze acestei dinamici; aceasta idee a fost consacrata atat in Constitutia franceza din 1971, care spunea: "Adunarea Nationala Constituanta declara ca natiunea are dreptul imprescriptibil de a modifica constitutia" , cat si de Declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1793, potrivit careia: "Un popor are intotdeauna dreptul de a revedea, de a reforma si de a modifica constitutia sa" . inca o distinctie care se face intre constitutii este cea din doctrina constitutionala si anume: 1.Constitutia originara este acea constitutie care a fost adoptata fara a curma anumite principii sau proceduri anterior stabilite; 2.Constitutii derivate aceea in adoptarea careia se urmeaza proceduri prestabilite din constitutia precedenta. VI. REGIMUL JURIDIC AL CONSTITUTIEI Adoptarea constitutiei trebuie vazuta ca un proces complex, cu profunde semnificatii politico-juridice, proces in care se detaseaza clar cel putin trei elemente si anume: 1.Initiativa adoptarii trebuie sa apartina acelui organism statal, politic sau social, care, ocupand in sistemul politic al unei societati, cel mai inalt loc (organul suprem) este cel mai competent sa cunoasca evolutia societatii date, perspectivele sale. Analizand constitutiile actuale observam doua situatii: unele constitutii prevad cine poate avea initiativa adoptarii constitutiei; in cazul altor constitutii rezulta din sistemul normativ privind elaborarea legii. 2.Organul competent (constituantul sau puterea constituanta) la intrebarea cine trebuie sa aiba dreptul de a adopta constitutia, s-a raspuns de multe ori prin teoria puterii constituante (organul care, beneficiind de o autoritate publica speciala, are dreptul de a adopta constitutia). Puterea constituanta are doua forme: puterea constituanta originara, care intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista constitutii in vigoare ( de exemplu,statele noi sau revolutiile); puterea constituanta instituita este prevazuta de constitutia in vigoare (sau anterioara), atat in ceea ce priveste competenta, cat si organizarea si functionarea ei. trebuie mentionat ca cel care adopta constitutia nu este purtatorul unor idei abstracte, generale de drept, ci al ideii de dreptate si justitie, ca valori social fundamentale. 3.Modul de adoptare al constitutiei acesta este determinat de stadiul de dezvoltare economic, social si politic, de ideologia dominanta in momentul adoptarii, de raporturile sociale. unii autori divid aceste moduri in procedee democratice, altii in forme democratice (conventia, referendumul), forme monocratice (constitutia acordata) si forme mixte (plebiscitul si pactul) Constitutii acordate (charta concedata) este "o emanatie a puterii absolute a monarhului" , care recunoaste anumite drepturi fundamentale cetatenesti sau unor categorii sociale si stabileste modul de exercitare al puterii de stat; este considerata cea mai "primitiva", neevoluata; Andr Hauriou defineste acest tip de constitutie ca fiind "un fel de act de capitulare al monarhului fata de burghezie"; de exemplu, Constitutia data in Franta de Ludovic al XVIII-lea, la 4 iunie 1814, Constitutia Piemontului si Sardiniei din 4 martie 1848, Constitutia japoneza din 11 februarie 1889. Constitutia plebiscitara (statutul) reprezinta o varianta mai dezvoltata a constitutiei acordate; este initiata tot de seful statului (monarh), dar ratificata prin plebiscit ; de exemplu, Constitutia regala din Romania 1938, supusa plebiscitului din 24 februarie 1938 si promulgata la 7 februarie 1938; "Plebiscitul este modul cel mai des intalnit in practica de adoptarea constitutiilor autoritare" . Constitutia pact este considerata a fi un contract intre rege si popor, acesta din urma fiind reprezentat prin Parlament (monarhul trebuie sa tina cont de pretentiile celor ce reprezinta poporul); de exemplu, Charta franceza de la 14 februarie 1830- Louis Philippe dOrleans a fost chemat la tronul Frantei ramas liber si a fost obligat sa accepte constitutia propusa de Parlament, devenind astfel, in urma acordului sau cu Parlamentul, rege al Frantei, Constitutiile romane din 1866 si 1923. Constitutia conventie este opera unei adunari,numite conventii; aceasta adunare era special aleasa pentru a adopta legea fundamentala; era superioara Parlamentului,avea dreptul de a stabili puterile delegate in stat si competenta puterii constituante; de exemplu, Constitutia Romaniei adoptata in 1991, Constitutia franceza din 1793. Constitutia parlamentara dupa cel de-al doilea razboi mondial , adoptarea constitutiei s-a realizat de catre Parlament astfel: initiativa, elaborarea proiectului, discutarea publica a proiectului, adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate calificata (cel putin 2/3 din numar total al membrilor Parlamentului); de exemplu, Constitutiile Romaniei din 1948, 1952, 1965. Facand o caracterizare generala a modurilor de adoptare a constitutiei, Pierre Pactet arata ca unele sunt democratice (acelea care confera grija adoptarii constitutiei unor adunari alese de ansamblul cetatenilor), altele nedemocratice (exclud orice interventie a poporului, privit in ansamblul sau Charta din Franta de la 1814). VII. REVIZUIREA CONSTITUTIEI Referitor la modificarea constitutiei exista trei precizari: dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adaptat-o; autoritatea competenta a revizui constitutia difera dupa felul constitutiei; procedeele de modificare a constitutiei este de principiu asemanatoare a celei de adoptare, potrivit marelui principiu al simetriei juridice. Dupa modul de revizuire intalnim doua feluri de constitutii: constitutii suple (flexibile) modificarea se face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile obisnuite; constitutii rigide modificarea se face dupa alte reguli decat cele obisnuite. La toate aspectele prezentate pana acum se pot adauga si prezenta limitele revizuirii constitutiei (art. 152 alin.2/ Constitutia Romaniei), astfel intalnim: limite exprese cele prevazute expres in textul constitutiei (Constitutia franceza din 1958, art. 89, ultimul alin.; Constitutia Portugaliei); limite tacite nu sunt prevazute in textul constitutiei, de aceea trebuie deduse pe calea interpretarii acestuia (in doctrina elvetiana se vorbeste despre limite superioare si limite inferioare ale revizuirii constitutiei); limite heteronome acele limite impuse de dreptul international daca in sistemul de drept respectiv se admite ideea superioritatii acestuia sau a prioritatii sale in anumite domenii (de exemplu, in Romania: domeniul drepturilor omului , asa cum reiese din art.20 (2) din Constitutia Romaniei); limite autonome cele impuse de dreptul international, cum ar fi, de exemplu, cele prevazute in art.148 in Constitutia Romaniei. in legatura cu intinderea revizuirii, se vorbeste de revizuire partiala si totala sau limitata si globala. Deosebirile dintre aceste notiuni se face dupa doua criterii: a.) potrivit criteriului formal, revizuirea totala are loc atunci cand o noua constitutie vine sa ia locul celei vechi, cand toate articolele celei vechi sunt supuse operatiunii de revizuire, chiar daca unele raman neschimbate si vor fi cuprinse in noua constitutie. Referitor la revizuirea partiala are loc atunci cand numai o parte din articole sunt modificate; b.) potrivit celuilalt criteriu, criteriul material, o revizuire este totala atunci cand revizuim institutii, principii fundamentale consacrate de constitutie si e partiala cand prin modificarile facute nu se aduc atingeri fundamentelor puterii politice. VIII. SUSPENDAREA CONSTITUTIEI O alta problema intervine atunci cand vorbim de incetarea provizorie, in total sau in parte, pe o anumita perioada de timp indelungata (Constitutia din 1866 prevedea in art. 127: "Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in tot, nici in parte" ). Aceasta suspendare se produce in momentele de criza politica, atunci cand guvernantii renuntau la formele democratice de conducere. in ceea ce priveste abrogarea, ea se produce, atunci cand se adopta o noua constitutie .Abrogarea poate fi de doua feluri: abrogare expresa mentionata de normele noii legi fundamentale (art.153 din constitutia actuala a Romaniei); abrogare implicita nu poate exista in acelasi timp, in aceeasi situatie doua legi fundamentale valide, cu acelasi obiect de reglementare (Decretul - Lege nr.2/1989) IX. CONCEPTUL DE CONSTITUTIE iN ROMaNIA 1.Constitutia Romaniei in perspectiva istorica Constitutia in tara noastra a aparut mult mai tarziu decat in tarile din Europa de Vest (Franta,Germania,Italia), aceasta pentru ca epoca de dezvoltare tehnica, economica,sociala si culturala a inceput mult mai tarziu, iar aceasta intarziere a fost cauzata de dominatia Imperiului otoman. Denumirea de constitutie este data pentru prima data unui document politico-juridic din 1742 intitulat "Asezamantul pentru Muntenia", publicat in Franta cu titlul de " Constitutia lui Mavrocordat". Acesta era un act tipic feudal referitor la conducerea taranilor, act prin care se desfiinteaza iobagia. Acest termen a fost folosit apoi si pentru "Memorandumul carvunarilor din 1822 " (se gasesc principii de libertate, de egalitate, de organizare a unui parlament, dar asa cum spunea Paul Negulescu: "structura societatii ramanea aceeasi"). Multi autori, indeosebi istorici, afirma ca Regulamentele Organice au constituit prima constitutie scrisa romaneasca. Regulamentele Organice au intrat in vigoare in 1831 in Muntenia si in 1832 in Moldova. Regulamentele au prevazut alegerea domnului de catre o adunare extraordinara convocata ad-hoc, constituirea unei adunari obstesti care aveau in sarcina sa elaborarea unor legi; alte organe (Consiliul administrativ, tribunale de discrit, doua Curti de judecata, la Bucuresti si la Craiova, si o inalta Curte de Apel). S-a dovedit ulterior ca, in primul rand, asa numitele "obisnuite, prin compozitia lor, nu desemnau "o arena in care sa se infrunte clase cu interese fundamentale opuse sau partizani si adversari ai aplicarii regulilor regimului parlamentar" . in al doilea rand, separatia puterilor statului abia era schitata. Notiunea de constitutie a fost folosita in istoria constitutionalismului din tara noastra si in legatura cu doua acte "proclamatoare de drept": Proclamatia de la Pades din 1821 si, mai ales, Proclamatia de la Izlaz din 1848 (inspirata din Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din 1789, apare ca o intrerupere a mersului Tarilor Romane spre adoptarea regimului parlamentar). Un alt exemplu este Conventia de la Paris din 7 august 1858, care a constituit cativa ani constitutia celor doua tari romane. Astfel, ea definea in termeni expresi prerogativa domnului, ales pe viata, de a dizolva Adunarea Electiva; de asemenea, ea stipula dreptul ministrilor de a intra in aceasta adunare si de a lua cuvantul, formuland in acelasi timp, in mod implicit, regula ca ministrii pot fi recrutati si din randurile deputatilor (aceasta a fost modificata si completata de Al. I. Cuza in 1864 potrivit unor nevoi ale tarii). 2. Aparitia constitutiei in Romania Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a intampinat greutati in realizarea reformelor sale, prin lovitura de stat de la 2 mai 1864, de aceea el desfiinteaza Adunarea Electiva si supune plebiscitului "Statutul dezvoltator al Conventiei din 7/19 august 1858 ", cunoscut sub numele de "Statutul lui Cuza" si legea electorala. Aceste doua acte formeaza prima constitutie a Romaniei. Prevederile statului incredintau puterea statului domnitorului si reprezentantei nationale cu structura bicamerala. Reprezentanta nationala era formata din Adunarea Ponderatoare si Electiva. Sistemul bicameral al Parlamentului este o modificare a Conventiei de la Paris. In baza statului s-au adoptat o serie de legi: legea agrara (14 august 1864), instructiunea publica, administratia, justitia. Dupa abdicarea lui se instituie o locotenenta domneasca, apoi pe tronul tarii e adus un principe strain. In 1866 se adopta dupa modelul Constitutiei belgiene, cea mai moderata si liberala constitutie. 3. Clasificarea momentelor aparitiei constitutiei Momentul aparitiei numeroaselor constitutii romane se impart in trei clase.: A.)Constitutiile burgheze sunt "un instrument prin care clasa burgheza isi mentine, cu ajutorul fortei de constangere a statului, dominatia asupra claselor exploatate" ; aceasta clasa cuprinde: Constitutia promulgata la 30 iunie 1866 reglementeaza, potrivit conceptiei vremii, organizarea puterilor in stat si drepturilor fundamentale ale cetatenilor, elaborate dupa modelul Constitutiei belgiene din 1831; Constitutia promulgata la 28 martie 1923 in urma unirii Ardealului, Bucovinei si Basarabiei cu tara, s-a simtit nevoia modificarii Constitutiei de la 1866, a crearii unor noi reglementari care sa reflecte noua stare de lucruri determinate in special de formarea "Romaniei Mari" si de consfintirea unor principii impuse de conceptia politica specifica inceputului de secol XX; Constitutia promulgata la 27.03.1938 (Constitutia lui Carol I) considerata o constitutie plebiscitara. B.)Constitutiile socialiste se considera ca exprima "vointa poporului muncitor" ; actele cu caracter constitutional din perioada 1944 1947: a)Decretul nr. 1626/ 1944 prin acest decret a fost pusa in vigoare constitutia din 1923 cu unele rezerve in ceea ce privesc autoritatile statului si inamovabilitatea judecatorilor; b)Decretul Lege nr. 1849/ 1944 "legi speciale vor prevedea conditii in care vor putea fi urmariti si sanctionati toti acei care incalca si sub orice forma au contribuit la dezastrul tarii, in special razboiul purtat impotriva Natiunilor Unite"; c)Legea nr. 86/ 7 noiembrie 1945 legea privind statutul national al minoritatilor; d)Legea nr. 187/ 23 martie 1945 a prevazut exproprierea; e)Decretul nr. 22/ 18 iulie 1946 "partajarea" competentelor autoritatilor publice; f)Legea nr. 560/ 2 august 1946 privitoare la alegerile pentru Adunarea Deputatilor; g)Legea nr. 363/ 30 decembrie 1947 se referea la forma de guvernamant, la abrogarea constitutiei din 1866 cu modificari din 29 martie 1923 si cu cele din 2 septembrie 1944. Constitutia din 13 aprilie 1948 a cuprins reglementarile care au conturat ideea posibilitatii si necesitatii etatizarii principalelor mijloace de productie, ideea unor multiple forme de proprietate si a pozitiei de superioritate a proprietatilor socialiste de stat, ideea planificarii economiei nationale; Constitutia din 24 septembrie 1952 cuprindea caracteristici tipic socialiste, cum ar fi afirmarea unor principii fara acoperire in realitate, statuarea unui regim juridic bazat pe inegalitatea unor forme de proprietate, consacrarea rolului conducator al Partidului Muncitoresc Roman; Constitutia din 21 octombrie 1965 (constitutia socialismului victorios) a schimbat denumirea statului din Republica Populara Romana in Republica Socialista Romana. C.)Noua constitutie a Romaniei Acte cu valoare constitutionala adoptata in perioada cuprinsa intre decembrie 19si decembrie 1991: a)Decretul Lege nr. 8/ 8 ianuarie 1990 referitor la organizarea primariilor; b)Decretul Lege nr. 81/ 9 februarie 1990 privind organizarea Consiliului National de Aparare Nationala; c)Decretul Lege nr. 104/ 1 aprilie 1990 privind activitatile pentru care guvernul adoptata hotarari; d)Decretul Lege nr.2/ 27 decembrie 1990 s-a constituit Consiliul Frontului Savarii Nationale ca "organ suprem al puterii de stat"; e)Decretul Lege nr. 92/ 27 decembrie 1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei; f)Noua Constitutie a Romaniei structurata in sapte titluri: 1)Principii generale; 2)Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale; 3)Autoritatile publice; 4)Economia si finantele publice; 5)Curtea Constitutionala; 6)Revizuirea Constitutiei; 7)Dispozitii finale si tranzitorii. Comparand noua constitutie cu cea anterioara, observam instituirea unor noi organe, reflectare a nevoii de democratizare Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala. Ca oricare alta constitutie si cea a tarii noastre prezinta cateva caractere generale: 1.Apare ca un act fundamental democratic si modern ce constituie fundamentul juridic al remodelarii vietii social-economice si politice a poporului roman; 2.Constitutia este expresia vointei suverane a poporului roman; 3.Constitutia actuala recepteaza si pune in valoare traditiile democratice ale statului nostru; 4.Noua constitutie este o lege fundamentala completa, reglementand armonios relatiile care in mod traditional tin de domeniul dreptului constitutional; 5.Noua lege fundamentala este o constitutie semirigida; 6.Ca volum normativ, putem spune ca situatia la care s-a ajuns se situeaza undeva la mijloc intre constitutia ce cuprinde un numar foarte mic de articole (S.U.A. sapte articole) si cele cu un numar foarte mare (India anilor 1952 care cuprindea 352 de articole); 7.Este caracterizata si din punct de vedere al legitimitatii. Constitutia Romaniei, asa cum a fost revizuita prin Legea de revizuire a Constitutiei (Monitorul Oficial, nr.669 din 22 septembrie 2003), consacra un complex de principii juridice constituite, formulate pe baza celor mai reprezentative idei si teorii filosofice si politice concepute si expuse in istoria culturii si civilizatiei. Revizuire din 2003 a Constitutiei dovedeste ca natiunea este a tuturor cetatenilor si ca nu putem uita ca libertatea si propasirea fiecaruia depinde de libertatea si de propasirea natiunii" . X. STRUCTURA ACTUALA A CONSTITUTIEI Cand pronuntam "structura constitutiei" ne referim la elementele ce alcatuiesc "corpul" Constitutiei si legaturile specifice dintre acestea. Constitutia cuprinde 156 de articole, fiind deci o lege fundamentala "moderata cantitativ" si cu un coeficient ridicat de operationalitate. TITLUL I (14 articole): Principii generale TITLUL II (46 articole): Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale TITLUL III (74 articole): Autoritatile publice TITLUL IV ( 7 articole): Economia si finantele publice TITLUL V (6 articole): Curtea Constitutionala TITLUL VI (2 articole): Integritatea Euroatlantica TITLUL VII (3 articole): Revizuirea Constitutiei TITLUL VIII (4 articole): Dispozitii finale si tranzitorii in principiu, esenta constitutiei si importanta sa, constau in nevoia de a exprima si reglementa relatiile social politice si juridice, sistemul valorilor morale si religioase. Ea exista pentru a ne calauzi si de a ne invata cum sa aplicam regulile atat ca oameni de rand cat si ca persoane juridice, ne ofera posibilitatea cunoasterii drepturilor si obligatiilor si a tuturor legilor, cu scopul de a ne usura existenta. BIBLIOGRAFIE 1) Craiovan Ion, Tratat elementar de teoria generala a dreptului, Editura All Beck, Bucuresti, 2001; 2)Danisor Dan Claudiu, Drept constitutional si institutii politice, Editura Sitech Craiova, Craiova, 2006 3)Deleanu Ion, Drept contitutional si institutii politice. Tratat II, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996; 4)Draganu Tudor, Drept constitutional, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972; 5)Draganu Tudor, Drept constitutional si institutii politice. Tratat II, Editura Europa Nova, Cluj- Napoca, 2000; 6)Eremia Mihail Constantin, Dragnea Daniel Mihai, Introducere in drept constitutional. Note de curs, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007; 7)Mateescu Stefan, Note de curs pentru pregatirea examenului de licenta de drept constitutional, Editura "JUS R.B.A.", Bucuretti, 1995; 8)Muraru Ioan, Drept constitutional si institutii politice, volumul I, editia 12, Editura All Beck, Bucuresti, 2005; 9)Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional, volumul I, editia 12, Editura All Beck, Bucuresti, 2005; 10) Vrabie Genoveva, Drept constitutional, volumul I, Editura Cugetarea, Iasi, 1999; 11)Constitutia Romaniei si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Editura Bogdana, Bucuresti, 2004.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat de drept. Notiunea de constitutie". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×