Referat Tot ce trebuie sa stii despre dreptul comercial

Incarcat la data: 13 Aprilie 2006

Autor: luminita carol

Pret: 50 credite

DREPT COMERCIAL CURS 1 1. Notiunea, obiectul si definitia dreptului comercial Notiunea de comert este folosita in mai multe sensuri: sens etimologic: provine din cuvantul latin comercium care reprezinta justapunere a cuvintelor cu si mertz , care inseamna cu marfa , adica operatiuni cu marfuri. sens economic: apare ca o activitate al carei scop este schimbul si circulatia marfurilor de la producator la consumator. sens juridic: notiunea are un sens mai larg decat sensul economic al acestuia, deoarece pe langa operatiuni de schimb si circulatie sunt avute in vedere in acest sens si activitatile de productie (realizate de producator), de prestare de servicii (realizate de antrepenori sau prestatori de servicii), de executare de lucrari si operatiuni de punere in circulatie. Dreptul comercial are o sfera mai cuprinzatoare deoarece el cuprinde normele care reglementeaza activitatile specifice. In ceea ce priveste obiectul dreptului comercial, potrivit conceptiei clasice, exista 2 sisteme care permit stabilirea sferei dreptului comercial: sitemul obiectiv: care are ca obiect normele juridice aplicabile comertului, adica acelor acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice calificate de lege ca fapte de comert, indiferent de persoana care le savarseste. Acest sistem a fost inspirat de ideile Revolutiei Franceze de la 1789, pentru suprimarea corporatilor existente la acea vreme. Acest sistem a inspirat reglementarea comertului din alte tari. sistemul subiectiv: dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerciantilor si din acest punct de vedere este un drept profesional, care se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de comercianti. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activitatii comerciale, anterioare codificarii dreptul comercial de la inceputul secolului XIX. Ulterior sistemul subiect a fost adoptat de codul comercial german din 1900, valabil pana in prezent. (are la baza sistemul obiectiv). Articolul 3 din codul comercial stabileste actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice considerate fapte de comert, carora li se aplica codul comercial (si legile comerciale speciale), indiferent de persoana care le savarseste (are sau nu calitatea de comerciant). Dreptul comercial act de comert, fapt de comert Dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la faptele de comert si comerciale. Definitie: dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile: raporturilor juridice izvorate din savarsirea actelor sau faptelor considerate de lege de comert; raporturilor juridice la care participa persoane care au calitatea de comercianti. 2. Corelatia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului Dreptul comercial si dreptul civil: ambele sunt de drep privat deoarece reglementeaza drepturile patrimoniale, bazate pe egalitatea partilor. corelatia lor se gaseste in articolul 1: In comert se aplica legea de fata, unde ea nu corespunde se aplica codul civil. dreptul comercial ca drept special se completeaza cu codul civil, care este drept comun in materia dreptului privat. Dreptul comercial si dreptul procesual civil: in dreptul comercial sunt cuprinse pe langa normede drept substantial(?) si norme de drep procesual civil, in cartea a 4-a, referitor la exercitarea actelor comerciale. norme cu caracteristici procesuale se gasesc si in legile speciale comerciale (legea registrului comertului, legea cambiei si a biletului la ordin). Normele cu caracter procesual care au caracter derogator sunt prevazute la articolul 889 codul comercial. Dreptul comercial si dreptul international: ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale, adica raporturi nascute din savarsirea faptelor de comert. dreptul comercial are ca obiect raporturile de drept intern, dintre cetatenii romani, iar dreptul comercial international se refera la raporturi cu elemente de extraneitate (raporturi la care participa persoane fizice sau juridice straine). Dreptul comercial si dreptul administrativ: statul foloseste mijloace specifice rolului sau, inclusiv cele administrative, prin crearea unor institutii necesare desfasurarii activitatii comerciale (camerele de comert si industrii, bursele de valori ocrotirea unor interese generale, registrul comertului). Dreptul comercial si dreptul financiar: deoarece activitatea desfisurata de comercianti este aducatoare de profit, comerciantii se afla sub incidenta reglementarilor in materie fiscala. Dreptul comercial si dreptul penal: dreptul comercial (si unele legi speciale) cuprind si unele norme de drep public (penal) prin care se asigura protejarea intereselor generale (constituirea si functionarea institutiilor comerciale, nerespectarea obligatiilor stabilite prin registrul comertului, desfasurarea unei activitati comerciale ilicite, concurenta neloiala). Izvoarele dreptului comercial Izvoarele normative (acte normative): Costitutia Romaniei care reglementeaza principiile acitivitatii economice Codul Comercial reglementarea de baza a activitatii comerciale, are in vedere institutiile fundamentale ale dreptului comercial (fapte de comert, obligatii comerciale, comercianti) Legile comerciale speciale: deoarece nu tot dreptul comercial se gaseste in codul comercial Legile comerciale generale: legea 31/90, legea 26/0 (registrul comertului), legea 11/90, legea cambiei si biletului la ordin, legea cecului Decrete legi: legea 54/90 organizarea, desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative Hotararile si ordonantele de guvern: ordonanta 21/92 privind protecsia consumatorului Normele, regulamentele si ordinele adopatate de organele competente Codul Civil (izvor susidiar - completeaza) Izvoare interpretative: au rolul de a ajuta interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale Uzurile comerciale, uzantele (cutuma in dreptul civil) Doctrina comerciala Practica judecatoreasca (jurism prudenta). CURS 2 Uzul comercial: este o regula de conduita nascuta din practica sociala, folosita vreme indelungata, respectata ca o norma juridica obligatorie. in dreptul comercial, uzurile comerciale nu sunt izvoare normative; ele au rol important in sensul lamuririi vointei partilor referiri la uzul comercial face Codul Civil in articolele 970, 980, 981 Doctrina: nu este izvor de drept, dar este un instrument important de interpretare a legilor comerciale si de aplicare a lor Practica judecatoreasca: traditional nu a fost recunoscuta ca izvor de drept, dar solutiile date de instantele judecatoresti contribuie la interpretarea legilor comerciale, fara a avea puterea precedentului (judecatoresc) un anumit rol in interpretarea legilor tinde sa il dobandeasca deciziile curtilor de judecata. Principiile dreptului comercial Autonomia de vointa: - dreptul civil recunoaste libertatea contractuala in interpretarea actelor juridice prevaleaza vointa interna a contractantilor, fundamentul fiind autonomia de vointa. in dreptul comercial primeaza vointa declarata, folosindu-se inscrisuri imprimate, contracte tip Rolul aparintii (?): - in dreptul comercial aparinta este produsa de efecte juridice. in dreptul comercial necesitatea creditului determina o recunoastere mult mai larga a efectelor aparintii, prin sacrificarea realitatii; exemple: titlurile comerciale de valoare, cambia pentru care legea impune anumite conditii de forma foarte riguroase pentru valabilitatea titlului Ordinea publica: - in dpretul civil libertatea contractuala este tarmuita (?) de normele privind ordinea publica * in dreptul comercial, ordinea publica ca limita a libertatii contractuale cuprinde domenii mai largi (exemplu: contractul judecatoresc al constituirii societatii comerciale verifica conditiile cerute pentru desfasurarea activitatii comerciale) Principii specifice dreptului comercial recunoscute de doctrina: in comert actele juridice sunt cu titlu oneros; in comert intotdeauna banii sunt fructifuri (?); in contractele comerciale, in caz de dubiu, se aplica reglementarile ce favorizeaza circulatia; contractarea in favoarea celui de-al treilea este obisnuita. Faptele de comert Articolul 3 Codul Comercial: legea considera ca faptele de comert............................. Articolul 4 Codul Comercial: se considera ca faptele de comert, in afara de acestea (in afara de cele de la articolul 3), celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila, nu rezulta din insuti actul (?). Articolul 56 Codul Comercial: daca un act este comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi legiii comerciale cu exceptia dispozitiilor privitoare la persoana chiar a comerciantului si in cazurile in care legea ar dispune altfel. Intra in categoria actelor, faptelor, operatinilor economice ce cad sub incidenta dispozitiilor comerciale, urmatoarele: contractele comerciale; faptele licite ca izvor de obligatii ( imbogatirea fara justificarea ......, gestiunea de afaceri, plata ........) faptele ilicite savarsite de comercianti in legatura cu activitatea comerciala. Doctrina si practica au recunoscut ca unele fapte de comert si alte activitati si operatiuni comerciale nu sunt expres prevazute in codul Comercial pentru ca nu existau la vremea redactarii acestuia: hotelaria televiziunea publicitatea productia de filme Sunt considerate acte de comert si activitatile organizate pe baza decretului lege 54/90, cu privire la activitatea de producere de marfuri, de comercializare a lor, de executare de lucrari, prestari servicii. Legiuitorul in redactarea codului a avut mai mult in vedere aspectul economic decat cel juridic. Natura juridica a unor acte si operatiuni activitatea de educattie si invatamant nu este activitate comerciala. Activitatea institutiilor de invatamant particular constituie prestari de servicii cu caracter intelectual de natura civila. activitatea ce constituie obiectul unei profesiuni liberale (exemplu: activitatea avocationala, medicala) nu are caracter comercial in mod traditional. Obiectul profesiei liberale consta in punerea la dispozitia celor interesati a cunostintelor, competentei persoanelor ce exercita asemenea profesiuni. Acestia primesc in schimbul acestei activitati onorarii, deci nu obtin profit. jocurile de intrajutorare sunt denumite diferit dava formeaza obiectul unei societati jocurile colective, circuit finaciar, jocuri distractive nu se incadreaza in categoria jocurilor de noroc admise de lege. Jocul de noroc presupune ca in mod aleator, pe baza de hazard sa i se atribuie unei persoane un castig. Aceste jocuri presupun ca persoana respectiva sa realizeze castig pe baza de lista calculata matematic. locatia de gestiune: potrivit legii 15/90 regia autonoma sau societatea comerciala pot incheia cu persoane fizice sau juridice romane sau straine contracte de locatie de gestiune cu oblicatia de gestionare a uzinelor, sectiilor, fabricilor. Locatia de gestiune este fapta de comert mixta sau unilaterala. Actul are caracter comercial, iar litigiile ce rezulta din acestea au si ele caracter comercial. operatiiunile fondului proprietatii de stat (FPS) institutie de drept public cu personalitate juridica in subordinea guvernului ce actioneaza pentru diminuarea implicarii in economie a statului si autoritatii administratiei publice, prin vanzarea actiunilor acestora. FPS desfasoara o activitate comerciala cu respectarea prevederilor legii 31/90. Actele de comert prevazute la articolul 3: fapte de comertt obiective calificate astfel in functie de natura lor si in unele cazuri de forma lor. Sunt 20 dupa o opinie limitativa, dupa alta exemplif. (?). Trasatura comerciala a acestor fapte intermedierea (interpunerea in schimb) la care se poate adauga carcterul speculativ. Exista 3 categorii: operatiuni de intermediere in schimb asupra marfii si titlurilor de credit acte de intermediere in operatini de schimb purtand ? asupra muncii organizate conexe/ accesorii operatini de interpunere in schimb si circulatie: - cupararea si vanzarea comerciala, potrivit articolului 3, punctul 1 legea condsidera ca fapte comerciale: cumpararea de produse sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru ori numai pentru inchiriere. Intra aici si cumpararea spre revanzare de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit care circula in comert vanzarea de produse, vanzarea si inchirierea de marfuti in natura sau lucrate si vanzarea de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit. Cand vor fi cumparate in scop de revanzare sau inchiriere. Elementul esential a cumpararii comerciale este intentia de revanzare, aceasta da caracterul comercial contractului de vanzare-cumparare. Intentia de revanzare trebuie sa indeplineasca trei conditii: trebuie sa existe in momentul cumpararii bunului; aceasta intentie trebuie adusa la cunostinta contractantului; intentia trebuie sa priveasca in principal bunul cumparat. Pot forma obiect al vanzarii- cumparaii comerciale numai bunirile mobile (fructe, produse, bunuri). Bunurile imobile nu pot forma obiectul vanzarii, cumpararii, inchirierii comerciale. Este obiect al activitatilor comerciale numai daca face parte din fondul de comert. CURS 3 operatiuni de punere in consignatie: presupun contractul de consignatie; acesta este contractul prin care o persoana, consignat, transmite altei persoane, consignator, o cantitate de marfuri, care in prealabil sunt estimate cu mandatul de a fi vandute in contul celui dintai si cu obligatia, fie de a intoarce pretul stabilit prin conventie, fie de a restitui marfuri in natura daca nu au fost vandute. Contractul este reglementat de legea 178/1934. operatiuni pe termen asupra titlurilor de credit, reportul si operatiunile de cursa. Potrivit articolului 3 sunt fapte de comert, contractele de report asupra obligatiunilor de stat, sau alte tipuri de credit care circula in comert. Operatiunea presupune existenta unei cumparari pe bani gata a unor titluri de credit care circula in comert si revanzarea simultana a acestor titluri de credit cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana (titluri cu aceeasi specie). O persoana, reportar, detinatoare de titluri de credit, care nu voieste sa le instraineze definitiv da in report (vinde temporar) aceste titluri unei persoane, reportator, in schimbul unui pret platibil imediat. Partile se inteleg ca la un anumit termen reportatorul sa vanda reportatului titlurile de credit de aceeasi specie, la care se adauga o prima. operatiuni privitoare la subscierea, cumpararea si vanzarea unor parti sociale sau actiuni. Partile sociale sunt diviziuni ale capitalului social ale unei societati de persoane (?). ele sunt titluri negociabile, sunt drepturi de creanta care apartin asociatilor, drepturi care nu sunt incorporate in titluri de credit. Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social ale societatii de capitaluri (SA, SCA). operatiuni de banca si schimb. Ca si marfurile, si banii pot forma obiect al interpunerii in schimb si circulatie. Activitatea de banca este realizata de Banca Nationala si de societati bancare comerciale. Operatiunile de banca sunt: de creditare presupun imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung; de schimb presupun schimbul de monede, bilete de banca nationale sau straine (aceste operatiuni de banca nu sunt definite de Cod) - se definesc prin raportare la legea 58/1998 cu privire sa activitatea bancara. cambiile si ordinele de producte (?) sau marfuri. La origine cambie este un instrument de schimb sau transfer de bani. Este un titlu de credit prin care tragatorul da ordin trasului sa plateasca la scadenta o suma de bani beneficiarului. Ordinele in producte se refera la bilete de ordin, care intra tot in categoria titlurilor de credit, prin care o persoana (emitent) se obliga sa plateasca beneficiarului o anumita cantiate de marfuri. ! Vanzarea-cumprarea de imobile nu este o operatiune comerciala! Faptetele de comert savarsite prin intreprindere Notiunea de intreprindere nu este definita de codul comercial. Elementele care conduc la intelegerea notiunii de intreprindere: asocierea factorilor necesari productiei capital, munca, natura; riscul pe care intreprinzatorul si-l asuma; organizarea ca elementele de coordonare a muncii (?) cu valorile patrimoniale. Intreprinderile prevazute de cod: intreprinderea de productie; intreprinderea de prestari servicii; Intreprinderea de furnitura de bunuri sau marfuri - caracteristica generala consta in continuitatea prestatiilor si presupune furnizarea de imbracaminte, alimente, etc. Intreprinderea de furnituri presupune o activitate organizata, prin care furnizorul, prin schimbul unui pret determinat anticipat asigura prestarea de servicii (obligatie de afaceri), predarea unor produse sau marfuri la termene succesive, predare care presupune si transmiterea dreptului de proprietate de la producator la beneficiar. In cazul furnizarii de produse, intreprinderea de furnituri are obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra marfurilor cu caracter continuu, pe baza unui contract de locatie de servicii. Intreprinderea de spectacole publice (de prestari servicii) au ca obiect teatru, circ, intreceri sportive. Specificul lor este ca speculeaza asupra gustului publicului, dar si a talentului artistilor, si organizeaza munca altora, intrepunandu-se intre artisti si spectatori. ! Spectacolele date in direct de artisti sunt acte civile, dar daca activitatea este interpusa atunci este fapt de comert! Toate activitatile care presupun un spectacol (contractele cu autorii, cu actorii, cu sportivii, contractele de publicitate, de inchirieri de sali) sunt acte de comert, datorita faptului ca sunt legate de intreprindere. Intreprinderea de comision incheie afaceri comerciale in nume propriu, dar pe seama unei alte persoane (comitent). Pentru a fi intreprindere activitatea comisionarului, ca intreprindere, trebuie sa aiba caracter permanent un act izolat de comision nu este act de comert. Intreprinderile de agentii si oficii de afaceri intermediaza afaceri intre comercianti si clienti. Aceste intermedieri cuprind: vanzarea- cumpararea, inchirieri, etc. Activitatea lor consta, fie in obtineri si transmitere de informatii legate de afaceri si de partenerii acestora, fie in procurare de clienti, publicitate comerciala. Agentiile de afaceri sunt organizate in turism, matrimoniale, voiaj. Intreprinderea de constructii speculeaza mana de lucru. Organizarea activitatii, dar si activitatea sunt considerate fapte de comert. Aceste intreprinderi executa lucrarile care fac obiectul contractului de antrepriza de lucrari de constructii. Au ca obiect construirea unui edificiu sau de mai multe. Indiferent cine procura materialele, actul este de comert. Intreprinderile de fabrici si manufactura si imprimerie au ca obiect transformarea unuor bunuri, prelucrarea si obtinerea unor produse industriale sau de manufactura. Sunt calificate comerciale si acele intreprinderi care transforma materia prima oferita de client, chiar daca activitatea lor nu este de productie (?), ci prestari servicii, deoarece clientul plateste numai manopera. a. Intreprinderile de imprimerie desfasoara activitatea de multiplicare a operelor literare, stiintifice, artistice indiferent de tehnica folosita. (manuala sau mecanica). Intreprinderile de editura (editorul) are ca obiect de activitate reproducerea si difuzarea (raspandirea) in public a unei lucrari stiintifice, literare, artistice, incredintata de autor pe baza contractului de editare. Editorul incheie contracte, fie ca o intreprindere de imprimerie (tipografie) pentru reproducerea lucrarii, fie ca o intreprindere de difuzare pentru vanzarea lucrarii respective prin librarii. Este un intermediar care incheie doua contracte: unul cu intreprinderea de reproduce a operei si unul cu intreprinderea de difuzare. Daca aceste doua contracte se incheie direct de catre autori, operatiunile desfasurate direct de ei nu sunt fapte de comert, deoarece lipseste intermedierea. Intreprinderile de vanzare a obiectelor de arta intermediaza relatia dintre autor, artist si cumparator. Daca vanzarea se face direct de autor sau artist, actul juridic respectiv nu este de comert. Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat desi codul comercial reglementeaza numei transportul numai pe apa si pe uscat, consideram ca este activitate comerciala si transportul aerian. Transportul presupune transportul de persoane, de bunuri, de marfuri. Contractul se incheie intre o persoana si alta persoana, denumita caraus, care in schimbul unui pret se obliga sa transporte persoana sau bunurile acesteia pana intr-un anumit punct. Intreprinderile de asigurari sunt fapte de comertasigurarile terestre, chiar mutuale in contra daunelor si asupra vietii (pactul 17 ?). pactul 18 prevede si asigurarile, chiar mutuale, impotriva riscurilor navigatiunilor. Activitatea de asigurare este realizata numai de societatile de asigurari (legea 32/2000 modificata prin legea 76/2003 si legea 31/1990 cu privire la societatile comerciale, si in baza legii 136/1995). Asigurarile sunt: prin efectul legii sau facultative. Importante sunt cele facultative. In contract asiguratorul, contra unei sune de asigurare platita de asigurat, preia asupra lui riscul, urmand sa plateasca indemnizatia de asigurare daca riscul se va realiza. Pot fi asigurate bunuri si persoane. CURS 4 Transporturtul se face si prin intermediul contractului de expeditie prin care o parte (expeditionar) se obliga fata de cealalta parte (expeditor) sa incheie un contract de transport cu carausul, in nume propriu si pe seama expeditorului. Pot fi asigurate atat bunuri, cat si persoane. Se poate incheia asigurare de raspundere civila, inclusiv pentru insolvabolitatea debitului. Asigurarile mutuale sunt acele asigurari prin care mai multe persoane se asociaza, in scopul suportarii impreuna a riscurilor. Capitalul social se formeaza din primele de asigurare depuse de asociati. Depozitele in docuri si antrepozite ( intreprinderi specializate numai pentru depozite) sunt calificate ca fapte de comert. Textul de lege se refera pe de o parte, la organizarea activitatii de depozit sub forma unei intreprinderi si, pe de alta parte, la operatiunile de depozit si la documentele vizand marfa aflata in depozit. Documentele, inscrisurile eliberate care dovedesc incheierea contractului de depozit sunt: recipisa de depozit atesta dreptul de proprietate al titularului asupra marfii care se afla in depozit si se elibereaza deponentului; warantul - se mai numeste si scrisoare (buletin) de gaj, atesta ca marfa din depozit este gajata, deci titularul warantului are un drept de gaj asupra marfii din depozit; talonul - ramane la administratia depozitului. Faptele de comert conexe (a treia categorie de acte de comert) Sunt acele fapte juridice care au caracter civil, insa datorita legaturii stranse cu unnfapt calificat de comert, dobandesc caracter comercial, potrivit regulii accesorium sequitur principale (acesoriul serveste principiului). Operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale presupun incheierea unei intelegeri intre doi parteneri de afaceri printr-un mijlocitor, care este calificat in aceasta activitate. samsar el numai pune in legatura, nu incheie contracte intra si agentiile imobiliare, care nu sunt agentii comerciale, ci civile mijlocirea se mai numeste si curtaj (mijlocitorii - courtieri) mandatul civil numai cu reprezentare; comisionul a izvorat din madatul fara reprezentare; agentia forma mandatului cu reprezentare; mandatul comercial cu sau fara reprezentare (ma implic si eu care mijlocesc, in numele meu si pe seama altuia). Expeditiunile maritime si toate contractele cu privire la comertul pe mare si la navigatiune: construirea de vase cumpararea, vanzarea si revanzarea de vase ipoteca maritima este specificul dreptului comercial Depozitele pentru cauza de comert (e vorba de contracte de depozit) sunt fapte de comert daca marfurile care au fost depozitate au fost cumprate pentru a fi revandute; accesoriul este depozitul, iar principalul este actul de vanzare-cumprare Contul curent si CEC-ul tragator (banca) nu sunt fapte de comert in vceea ce priveste pe necomercianti, deca daca au o cauza comerciala Fapte de comert: obiective de intrepunere in schimb si circulatie, intreprinderile, faptele conexe se accesorii. subiective articolul 4 codul comercial se socotesc, afara de acestea ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul . codul comercial reglementeaza si fapte de comert subiective care dobandesc calitatea comerciala din calitatea de comerciant a persoanei care incheie actul se creeaza o prezumtie de comercialitate, in privinta tuturor actelor pe care le savarseste un comerciant, cu doua exceptii: natura civila a obligatiilor in acest caz comerciantul face si acte de natura civila, care nu pot fi supuse legiilor comerciale, cum ar fi: testamentul, acceptarea sau renuntarea la mostenire, contractele de concesiune necomercialitatea din insusi actul savarsit de comerciant; acesta poate cumpara bunuri necesare uzului sau personal, ori al familiei sau poate imprumuta o suma de bani cu un scop strain comertului. mixte (unilaterale) avand in vedere ca marfurile si serviciile sunt destinate necomerciantilor, este posibil ca actul juridic sa fie fapta de comert numai pentru una dintre parti, iar pentru cealalta sa fie civil. (exemplu: un necomercian cumparar alimente de la un comerciant sau incheie un contract de antrepriza pentru construirea unei locuinte) in privinta acestor acte se aplica articolul 56 din cosul comercial: daca un act este comercial numai pentru una dintre parti, toti comerciantii sunt supusi, in ce priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor, si in cazurile in care legea nu dispune altfel fiind vorba despre un act juridic unic, el nu poate fi supus simultan la doua reglementari diferite. exceptii de la aplicarea legii comerciale, potrivit articolului 56 cod comercial afara de dispozitiile referitoare chiar la persoana comerciantilor legea comerciala reglementeaza numai raportul juridic, fara consecintele asupra statutului juridic al partilor, pentru care actul juridic nu este act de comert (exemplu: efectuarea reorganizarii judecatoresti cu privire la societatile comerciale); de cazurile in care legea dispune altfel dispozitiile legilor comerciale nu sunt aplocabile faptelor de comert mixte deoarece privesc obligatiile cu pluralitate de debitori, si anume: potrivit articolului 42 cod comercial, in obligatiile comerciantilor codebitori sunt obligatii solidare, afara de dispozitiile contrare. Deci legea comerciala instituie prezumtia de solidaritate a codebitorilor. Aceasta prezumtie nu se aplica necomerciantilor pentru care operatiunile, in ceea ce ii priveste nu sunt fapte comerciale. (exemplu: in cazul unui contract de vanzare-cumparare, prin cumpararea unor produse agricole acest contract se incheie intre doi agricultori cu un comerciant. raspunderea agricultorilor pentru neasumarea obligatiilor asumate, nu va fi solidara, ci divizibila, deoarece obligatia izvoraste dintr-un act care pentru agricultori nu este fapta de comert) Fapte juridice (cumpararile si vanzarile care nu au caracter comercial): cumpararea de bunuri pentru uzul si consumul individual sau al familiei; vanzarea produselor agricole de catre producatorul agricol al bunului pe care l-a obtinut prin munca sa personala, in ideea de protectie a agricultorilor jocurile de intrajutorare (nu sunt jocuri de noroc) activitatea de educatie si invatamant, chiar din invatamantul particular activitate de natura civila, materializata in prestatie de natura intelectuala profesiunile liberale (avocati, medici) se platesc onorarii, nu se obtine profit salariatii intra tot la reglementarea civila contractul de asigurare este contract unilateral, pentru asigurat este act civil, pentru asigurator comercial (operatia de asigurare - de intreprindere) CURS 5 Subiectele de drept comercial - comerciantii - Codul comercial nu da o definitie comerciantului, precizand doar cine are calitatea de comerciant. Articolul 7 prevede: sunt comercianti aceia care fac fapte de comert (avand comertul ca profesiune obisnuita) si societatile comerciale . Deci au calitatea de comercianti persoanele fizice si juridice care desfasoara o activitate comerciala cu caracter profesional. Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligatii pentru comercianti, considerate obligatii profesionale ale acestora: inainte de inceputul activitatii comerciale, comerciantul este obligat sa ceara inmatricularea (anregistrarea) in Registrul Comercial; in cursul exercitarii comertului sa ceara inscierea in acelasi registru amentiunii privind actele si faptele comerciale; la incetarea activitatii trebuie sa ceara radierea inmatricularii din Registru; are obligatia sa tina registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operatiunilor comerciale; este obligat sa desfasoare activitati comerciale in conditiile concurentei loiale. legea instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate actele savarsite de un comerciant. actele comerciale inchieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogarii de la dreptul civil: in obligatiile coemrciale, codebitorii (?) sutn prezumati ca s-au obligat solidar; datporiile comerciale in bani produc donbanzi din ziua in care devin exigibile; judecatorul nu poate acorda...................... in raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezulta din acestea se poate face cu orice mijloc de proba admis de lege. in cazul incetarii preturilor (?) pentru determinarea datoriei comerciale, comerciantul poate fi supus procedurii lichidarii si falimentului. comerciantii pot participa la constituirea unor camere de comert si industrie. comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat din activitatea comerciala. Desi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante si juridice comerciante, legea comerciala reglementeaza si aste categorii. Reglementarea comerciantului: codul comercial articolul7; legea 26/1990 republicata si modificata prin legea 161/2003, coroborata cu ordinul de urgenta 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru autorizarea functiilor comerciantului legea 507/2002 privind organizarea si desfasurarea activitatilr economice de catre persoanele fizice. Odata cu intrarea in vigoare a legii 507/2002 s-a abrogat expres decretul legii 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati comerciale pe baza liberei initiative; legea 509/2002 privind organizarea comerciantilor permanenti. Comercinatul persoana fizica Potrivit articolului 7 pentru ca o persoana fizica sa fie comerciant trebuie sa savarseasca fapte de comert ca o profesiune obisnuita. Conditii impuse comerciantilor persoane fizice: persoana fizica sa aiba capacitatea juridica ceruta de lege; persoana fizica sa exercite in mod obisnuit, cu titlu de profesie, fapte de comert; comertul astfel desfasurat sa fie in nume propriu; activitatea comerciala sa aiba drept scop obtinerea de profit excluzandu-se in principiu activitatea nelucrativa; comercinatii persoana fizica sa actioneze asumandu-si riscul comertului sau; comercinatii persoana fizica sa fie autorizati in conditiile legii. Legea 507/2002 reglementeaza atat membrii asociatiilor familiale, cat si cei care desfasoara activitatea economica in mod independent, acestia numindu-se angajati proprii. Legea prevede ca angajatii proprii nu presupune raporturi de munca fata de un angajator. Aceasta caliatate se refera la dreptul celui in cauza de a fi asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (sanatate, somaj) in conditiile prevederilor legilor speciale. Aceeasi lege interzice in mod imperativ si expres, atat pentru comerciantii independenti, cat si pentru cazul asociantiilor familiare, dreptul ca acestia sa incheie contract individual de munca cu salariati pentru desfasurarea activitatilor autorizate Agentii permanenti: reglementati de legea 509/2002; sunt comercianti persoana fizica sau juridica care in calitatea de intermediari independenti sunt imputerniciti in mod statornic: sa negocieze afaceri cu p alta persoana fizica sau juridica, numita comitent; sa negocieze afaceri in numele si pe seama comitentului. agentii permanenti isi desfasoara activitatea de intermediere cu titlu principal sau accesoriu in schimbul unei remuneratii, pe care o primeste de la comitent; sub aspectul activitatii prestate agentul permanent se incadreaza in conditiile generale impuse de articolul 7 din codul comercial, desfasoara acte comerciale in nume propriu, ca pe o profesiune obisnuita. Capacitatea comerciantului persoana fizica: O persoana fizica dobandeste capacitatea de a fi comerciant de la implinirea varstei de 18 ani, atunci cand dobandeste capacitate deplina de exercitiu. Nici minorul cu capacitate restransa de exercitiu nu poate fi comerciant, chiar daca de la 16 ani poate sa incheia anumite acte juridice (contract de munca, pentru incheierea lui nefiind necesara incuviintarea prealabila a rearezentantului legal). Pentru aceleasi ratiuni nu are capacitatea de a fi comerciant nici interzisul judecatoresc, deoarece nu are discernamand, datorita starii de alienati mintala nu are capacitate deplina de exercitiu. Coroborand cu dispozitiile legii 507/2002 in privinta capacitatilor comerciantului conchidem: comerciantii persoana fizica pot presta activitati economice in mod independent numai de la varsta de 18 ani. Persoanele fizice pot presta activitati in cadrul asociatiilor familiale de la 16 ani, in calitate de angajati proprii (507/2002 articolul 3) cu conditia sa nu aiba caliatatea de reprezentant al acelei asociatii familiale. Asociatiile familiale se constituie din membrii de familie ce locuiesc in aceeasi localitate si care hotarasc asocierea pentru obtinerea de profit. Asociatiisle familiale se constituie la initiativa unei persoane fizice din cadrul familiei respective, aceasta persoana sau un reprezentant al acesteia fiind si reprezentantul asociatiei in relatiile cu tertii. Cel din initiativa caruia s-a constituit asociatia familiala sau un imputernicit al acestuia are calitatea de reprezentant in relatiile cu tertii pentru subiectul colectiv de drept asociatia familiala in cazul acestuia (acestora) legea impune in mod expres implinirea varstei de 18 ani. Pentru ceilalti membrii ai asociatiei este sufucuenta implinirea varstei de 16 ani In privinta femeii casatorite inainte de 18 ani este recunoscuta numai in actele de drep civil, ei nu i se recunoaste capacitatea de a fi comerciant, pentru a se asigura egalitatea intre soti in timpul casatoriei (exceptie: sotia dibandeste calitatea de comerciant daca mosteneste un fond de pe cale succesoriala, fara sa aiba capacitatea de a savarsi acte de comert). Cutela - persoane supuse sub cutela desi au discernamant nu-si pot apara interesele datoritaa infirmitatii, boliibatranetii. Persoana in cauza intocmeste o cerere, prin care numeste un curator (acesta este numit de autoritatea tutelara) persoana care reprezinta interesul celui aflat in imposibilitatea de a-si administra bunurile. Nu exista nici o dispozitie legala care sa interzica acestor persoane sa exercite comertul. Incompatibilitati, decaderi si interdictii: nu pot fi comercianti datorita functiei pe care o detin: parlamentarii, functionarii publici in conditiile specifice impuse de statutul prpriu, magistratii, militarii; nu pot fi comercianti datorita profesiei acele persoane care exercita profesiuni liberale: avocat, notar. Articolul 1 aliniatul 2 din legea 507/2002 prevede ca dispozitiile legale nu sunt aplicabile persoanelor fizice care au dreptul de a exercita profesii in baza unor legi speciale CURS 6 Decaderile: au in vedere faptul ca o persoana juridica poate deveni comerciant in masura in care, in cadrul profesiunii respective de comerciant, reputatia sa nu este atinsa de savarsirea unor fapte ce l-ar putea face nedemn pentru o astfel de calitate. Decaderile privesc faptele infractionale savarsite de comerciant si care au legatura cu activitatea pe care o presteaza (legea 12/1990 modificata prevede ca persoanele care au fost condamnate penal pentru una din faptele infractionale prevazute de lege nu mai poate exercita profesia de comerciant). Legea 507/2002 prevede: pentru ca o persoana sa poata dobandi calitatea de comerciant se impune ca persoana respectiva sa nu fi fost condamnata prin fotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea unor infractiuni economice (gestiune frauduloasa) sau a unor actiuni de fals reglementate de codul penal sau de legile speciale. Aceasta dipozitie se impune pentru persoanele ce desfasoara activitati economice in mod independent si persoana care doreste sa devina membru al unei asociatii familiare. Interdictiile pot fi: legale: se refera la anumite activitati care nu pot face obiectul comertului practicat si care sunt monopol de stat (exemplu: prelucrarea tutunului, prospectarea si extractia fierului) sau activitati care sunt considerate infractiuni (fabricarea si comercializarea de droguri, stupefiante, in alt scop decat medical). conventionale : sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte numai intre partile contractante (exemplu: astfel de interdictii functioneaza cu privire la comerciantul agent comerciant permanent caruia in calitatea sa de intermediar independent i se poate impune o anumita restrangere de activitate printr-o clauza de nonconcurenta expresa cuprinsa in contractul de agentie). Activitatea desfasurata de comerciantul persoana fizica A doua conditie pe care trebuie sa o indeplineascao persoana fizica pentru a fi comerciant, se refera la activitatea pe care o desfasoara. Persoana fizica trebuie sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte de comert. Faptele de comert trebuie sa fie o permanenta a activitatii persoanelor. Caracterul continuu, repetat al faptelor de comert rezulta din articolele 7 si 9 codul comercial. orice persoana care in mod accidental face o operatiune de comert nu poate fi considerata ca fiind comerciant, ea este insa supusa legilor si juristictiei comerciale pentru toate contestatiile care se pot ridica din aceasta operatiune. Cea de-a treia conditie se refera la desfasurarea comertului in nume propriu. Persoana care exercita calitatea de comerciant in numele si pe seama altei persoane nu dobandeste caliatatea de comerciant. nu sunt comercianti auxiliari de comert (prepusul, procuristul, vanzatorul, comisul-voiajor) deoarece actele de comert pe care le incheie nu sunt incheiate in nume propriu, ci in numele si pe contul comerciantului pentru care lucreaza si unde sunt angajati. O situatie speciala o reprezinta cazul agentilor comerciali permanenti, potrivit legii 502/2002 in calitatea lor de intermediari sunt imputeniciti ai beneficiarului (comitentului agentilor) pentru a negocia afaceri in numele si pe seama comitentului, agentul nu este prepus al comerciantului, adica la baza raportului dintre agent si comitent nu sta un raport de munca, agentul permanent este obligat sa actioneze cu buna credinta si cu diligenta unui profesionist in realizarea comertului. Conditia a patra se refera la desfasurarea comertului pentru obtinerea unui profit. Activitatea comerciala trebuie sa se finalizeze intr-un castig care din care sa-si asigure existenta. Se exclude, in principiu, activitatea nelucrativa. Intereseaza aspectul subiectiv, intentional al comerciantului de a obtine un profit. Aceasta activitate nu trebuie neaparat sa fie singura sursa de castig, comerciantul poate sa fie angajat intr-o unitatea de unde obtine un salariu in baza unui contract de munca. Cea de-a cincea conditie se refera la desfasurarea comertului pe riscul comercial. riscul este specific oricarei afaceri. De aceea este important ca intr-un contract comercial sa fie stipulate clauze de modificare (adaptare) a obligatiilor partilor contractante in funtie de diferiti factori, in principiu concurenta tertei persoane. Caracteristica comerciantului persoana fizica este raspunderea nelimitata a acestuia. El raspunde pentru toate datoriile comerciale (adica cele care izvorasc din fapte de comert) cu toate bunuri mobile si imobile, prezente si viitoare care se gasesc in patrimoniul sau. Raspunde deci cu intreaga avere. Comerciantul poate avea calitatea de debitor in privinta a doua categorii de creditori: creditori ale caror creante izvorasc din actele civile; creditori ale caror creante izvorasc din fapte de comert. Ambele categorii de creditori se gasesc pe aceeasi pozitie. Creditorii comerciali nu beneficiaza de garantii legale pe baza carora sa fie satisfacuti, adica indestulati cu preferinta. Conditia a sasea se refera la obtinerea autorizatiilor prevazute de lege. Obtinerea de catre comercianti a autorizatiilor prevazute de lege este o alta conditie necesar exercitarii activitatii de comert. Autorizatia se elibereaza la cerere de: primarii pe a caror raza teritoriala isi are domiciliul persoana fizica. Pentru asociatiile famiale comepetenta teritoriala este a primariilor pe a caror raza teritoriala iti au domiciliul persoanele ce compun asociatia. Legea 507/2002 pot desfasura activitati economice in mod independent sau pot constitui asociatii familiale nu numai cetatenii romani ci si cetatenii statelor membre UE si a celorlalte state apartinand spatiului economic european. Pentru obtinerea autorizatiei trebuie sa depuna o documentatie formata din cazierul judiciar, copii de pe actele de identitate, certificate medicale, iar pentru persoanele fizice sa se mentioneze : cetatenia, iar pentru cetatenii straini sa se depuna actele care sa dovedeasca resedinta acestora in Romania. Persoanele fizice trebuie sa depuna documentatia care atesta calificarea profesionala, atat pentru persoanele fizice independente, cat si pentru membrii asociatiei familiale dupa caz. Se impun asemenea acte pentru ca una din conditiile impuse de articolul 4 din legea 507/2002 este ca persoanele sa poata desfasura activitati economice numai daca au dovedit existenta unei calificari corespunzatoare activitatii economice. Prin asemenea conditii se urmareste aptitudinea profesionala a persoanelor. Legea impune reguli aparte si in ceea ce priveste recunoasterea profesionale a cetatenilor straini, care solicita asemenea autorizatie. Ei depun o dovada a recunoasterii calificarii pe care spun ca o au, obtinuta de la autoritatile competente in domeniu din statul in care a fost emisa. Actele se depun traduse si legalizate, cu certificarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Cetatenii straini este necesar sa depuna si atestatul de recunoastere si echivalare a diplomei sau certificatului de absolvire a unei forme de invatamant in specialitatea pentru care se solicita autorizatia. Exercitarea activitatilor economice fara autorizatie constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale. Daca ulterior obtinerii autorizatiei, persoana fizica desfasoara si o alta activitate decat cea din autorizatie, trebuie sa solicite completarea autorizatiei. Autorizatia poate fi suspendata sau anulata daca titularul incalca dispozitiile legale. Poate intervenii si renuntarea la autorizatie, caz in care se adreseaza o cerere de renuntare acelorlasi autoritati care au emis autorizatia. Aceasta se solutioneaza in termen de 15 zile de la data inregistrarii. Masura anularii autorizatiei poate fi contestata in instanta in conditiile contenciosului administrativ (deoarece autorizatia nu este un act civil, ci unul administrativ). Se poate solicita o noua autorizatie, in cazul in care anularea are caracter sanctionar, numai dupa 1 an de la comunicarea masurii de anulare a autorizatiei. CURS 7 Statutul comerciantului Comerciantul are drepturi si obligatii, care formeaza statutul juridic al acestuia. Principalele obligatii sunt: Inregistrarea in registrul comertului: articolul 1, aliniatul 1 din legea numarul 26 din 1990, modificata prin legea 161 din 2002 prevede: comerciantii au obligatia ca inainte de inceperea activitatii sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sau dupa caz, activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevauta de lege registrul comertului este un document public care asigura publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor acestora, dar mai ales a tertelor persoane din punct de vedere organizatoric, registrul comertului, se tine de Oficiul Registrului Comercial, organizat in fiecare judet si in Bucuresti, pe langa Camera de Comert si Industrie teritoriala inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau a hotararii tribunalului, in cazurile prevazute de lege judecatorul, delegat anual pe (de) teritoriul unui judet asigura controlul legalitatii operatiunilor efectuate in registrul comertului inregistrarea comerciantului in registru se face pe baza unei cereri de inregistrare semnate de comerciant, sau de o persoana imputernicita prin procura speciala incheiata in forma autentica cererea trebuie sa cuprinda: identificarea comerciantului: nume, prenume, domiciliu, cetatenie, data si locul nasterii, starea civila, averea, modul ei de evaluare si activitatile comerciale anterioare firma comerciala + sediul activitatea de coemrt, domeniul, activitatea principala numarul, data, organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. comerciantu persoana fizica va semna in registrul comertului in prezenta judecatorului delegat sau a directorului Oficiului Registrului Comercial, pentru a se dovedi specimenul de semnatura semnatura poate fi inlocuita prin prezentarea unui specimen de semnatura legalizat de notarul public comerciantul este obligat sa evidentieze in registrul comertului modificarile referitoare la donatia, vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondulu de comert; date privind identificarea imputernicitului; brevete de inventie, marci de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora comerciantul persoana fizica are un drept; hotararea de divort a comerciantului si aceea de partajare a bunurilor comune, pronuntate in timpulexercitarii comertului; hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei sau cele prin care se ridica aceste masuri; hotararea judecatoreasca de declarare a falimentului; hotararea judecatoreasca de condamnare a administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incapabil de a mai exercita comertul; orice modificare la faptele (actele) inregistrate. potrivit articolului 24 din legea 26 pe 1990, republicata, cand comerciantul are sediul in strainatate si infiinteaza o sucursala sau filiala este obligat sa respecte prevederile legale referitoare la inregistrarea si, dupa caz, autorizarea sucursalelor si filialelor constituite in Romania raspunderea comeciala pentru nerespectarea legii 26 din 1990 privind regostrul comertului: raspunderea civila: in acest caz comerciantul este obligat la plata unei amenzi civile pentru neandeplinirea obligatiilor referitoare la inmatricularea sau inregistrarea unei mentiuni, ori depunerea unor acte sau semnaturi; raspunderea penala: daca faptele comerciale intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals, uz de fals, inselatorie, comerciantul va fi pedepsit potrivit legii penale. radierea inregistrarii: comerciantul sau orice alta persoana prejudiciata prin inmatricularea sau prin orice alta mentiune in registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei; de asemenea retragerea autorizatiei unei persoane fizice autorizate sa desfasoare activitate economica are ca efect radirea din registrul comertului. Intocmirea registrelor comerciale: spre deosebire de registrul comertului care este un document public, registrele comerciale sunt registre private, in care sunt mentionate toate operatiunile cu privire la patrimoniul comerciantului reglementari legale care contin dispozitii referitoare la registrele comerciale: codul comerial reflementeaza intocmirea registrelor comerciale in articolele 19-25; legea 82 din 1991 legea contabilitatii republicata prevede urmatoarele obligatii: obligatia tinerii registrului jurnal, obligatia tinerii registrului inventar, obligatia tinerii registrului Cartea Mare. registrul jurnal: cuprinde operatiile economico-juridica efectuata de comerciant zilnic, in ordinea cronologica, referitoare la patrimoniul sau; registrul inventar: contine inventarul patrimoniului comerciantului; comercianntul este obligat sa faca la inceputul exercitarii comertului si in fiecare an un inventar al tuturor bunurilor mobile si imobile, al activului si al pasivului, incheind bilantul contabil; inventarul si registrul contabil se trec in registrul inventar; cartea mare: se tine de comerciantii care au un volum mare de activitate si unde contabilitatea se face in partida dubla; potrivit articolului 24 din legea 82 pe 1990 registrele de contabilitate, actele si documentele care au stat la baza inregistrarii, se pastreaza o perioada de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar, in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de plata care se pastreaza timp de 50 de ani. Alte obligatii ale comerciantului: plata impozitului pe profit: legea 114 pe 2001; plata impozitului pe venituri: ordonanta de guvern numarul 7 din 2001; plata T.V.A.-ului: legea 345 pe 2002 modificata; neplata obligasiilor fiscale atrage raspunderea contraventionala (penala): legea 87 pe 1994 cu privire la evaziunea fiscala; obligatia de a exercita comert cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite ( articolul 1 din legea 11 pe 1999) si sa nu faca concurenta neloiala celorlalti comercianti; legea 11 pe 1999 considera infractiunea de concurenta neloiala punerea in circulatie a marfurilor contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul in legatura cu calitatea produselor. CURS 8 Fondul commercial Fondul de comert poate fi definti ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si obtinerii de profit. Delimitarea notiunii de fond de comert de alte notiuni Fondul de comert si patrimoniul fondul de comert are ca izvor vointa personala, iar patrimoniul legea; patrimoniul: totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului, ce are valoare economica, deci fondul de comert nu cuprinde creantele si datoriile comerciantului; doctrina denumeste fondul de comert ca patrimoniu comercial; aceasta este o acceptie economica incorecta din punct de vedere juridic, deoarece in sistemul nostru de drept, o persoana nu poate avea doua patrimonii. Fondul de comert si intreprinderea intreprinderea: organizarea sistematica, de catre comerciant, a factorilor de productie, priveste nu numai bunurile ci si munca si capitalul, deci inglobeaza si elemente care nu fac parte din fondul de comert (factorul de munca, factorul socia). Elementele fondului de comert Corporale: bunurile mobile si imobile; bunurile imobile pot fi: imobile prin natura sau prin destinatie; desi actele de vanzare-cumparare ale bunurilor imobile sunt acte civile, doctrina arata ca vanzarea-cumpararea bunurilor imobile care fac parte din fondul comercial sunt acte de comert; bunurile mobile materii prime, materiale, produse rezultate din activitatea comerciala; chiar daca marfurile rezultate din activitatea comerciala au o legatura mai slaba cu fondul comercial, ele fac parte din acesta. Necorporale: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevete de inventii, drepturi de autor, marcile de fabrica, marcile comerciale, servicii. Firma: elementul de individualizare a comerciantului si consta in: numele sau denumirea sub care un comerciant este inmatriculat in registrul comercial; in cazul in care comerciantul este persoana fizica, firma se compune din numele comerciantului, scris in intregine (nume si prenume), deci firma comerciantului persoana fizica corespunde cu numele civil al comerciantului in cazul societatilor comerciante firma are continut diferit, in functie de forma juridica a societatii comerciale: SNC firma se compune din numele a cel putin unui dintre asociati, cu mentiunea societate in nume colectiv scrisa in intregime (se poate scrie numele si initiala prenumelui); SCS (societate in comandita simpla) firma se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati comanditati (nume si prenume) si mentiunea societate in comandita simpla scrisa in intregime; in scopul protejarii tertilor legea prevede ca daca se trece din greseala numele unei persoane straine in firma societatii sau a unui comanditar, persoana respectiva va raspunde nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii; SA si SCA firma se compune dintr-o denumire proprie, deosebita de firma altor societati si mentiunea societate pe actiuni sau societate in comandita pe actiuni scrisa in intregime sau prescurtat SA sau SCA ; SRL firma se compune dintr-o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau mai multor asociati, insotita de mentiunea in intregine sau prescurtata societate cu raspundere limitata . firma comerciantului persoana fizica si a comerciantului societate comerciala se scrie in limba romana, trebuie sa aiba caracter de noutate, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente; nici o firma nu poate contine o denumire folosita de comerciantii din sectorul public; legea prevede ca : Oficiul Registrului Comercial este obligat sa refuze inscrierea unei firme care poate produce confuzie cu alte firme inregistrate; prin inregistrare (inmatriculare) comerciantul dobandeste un drep de folosinta exclusiva asupra ei; firma dobandeste si valoare economica ea poate fi instrainata numai impreuna cu fondul de comert; daca nu se instraineaza fondul de comert, dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara ce cuprinde numele unui comerciant persoana fizica si va putea continua activitatea cu acordul expres al transmitatorului sau al succesorilor sai in drepturi; pastrarea firmei este permisa fara mentionarea raportului de succesiune si in cazul SA si SCA. Emblema: semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen; este un supliment de individualizare; daca emblema are caracter facultativ, firma are caracter obligatoriu; firma deosebeste un comerciant de altul, iar emblema un comerciant de altul de acelasi fel (un comert de alt comert); emblema este semnul folosit sau poate fi o figura grafica, prin inscrierea acesteia comerciantului dobandeste un drept exclusiv asupra acesteia; ea poate fi folosita pe: panouri de reclama, facturi, scrisori, afise, cu conditia sa fie insotita vizibil de firma comerciantului; emblema se instraineaza si separat si impreuna cu fondul de comert, iar dobanditorul va putea folosi numai cu consimtamantul transmitatorului; Clientela si vadul comercial clientela: totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant, la fondul de comert al acestuia pentru promovarea de marfuri si servicii; vadul comercial: aptitudinea fondului de comert de a atrage clienti, aptitudine determinata de locul in care seafla amplasat imoblul, calitatea serviciilor, preturile practicate, etc.; clientela apare ca un factor obiectiv, iar vadul comercial un element subietiv; in conceptia traditionala cele doua notiuni sunt identice, iar dupa o alta opinie sunt foua notiuni distincte, aflate in stransa corelatie clientela este consecinta vadului. Dreptul de proprietate industriala: creatii noi, inventii, know-how, desene si modele industriale, semne noi (marcile de fabrica, marcile comerciale, de serviciu) sunt semne distinctive folosite de agentii economici, pentru a deosebi produsele, lucrarile, serviciile lor de cele identice sau similire ale altor organizatii. Drepturile de autor rezulta din creatia stiintifica, literara si artistica. Registrul jurnal al creantelor si datoriilor: nu face parte din fondul de comert, pentru ca fondul de comert este un ansamblu de elemente coporale si necorporale, nu este o universalitate juridica, reprezinta o universalitate, de fapr, mobiliara; nu se transmite cu fondul de comert, in cazul instrainarii acestuia. CURS 9 Acte juridice privind fondul de comert sunt fapte de comert obiective, conexe sau accesorii; fondul de comert se poate transmite si pe cale succesorala, in conditiile prevazute de Codul Civil; Vanzarea fondului de comert: se poate face in intregul sau sau pe elemente (privite singular), cu respectarea reglementarilor pentru fiecare element in parte. Sunt aplicabile reglementari ale dreptului conum referitoare la instrainarea imobilelor, inclusiv reglementarile de la publicitatea imobiliara. Vanzarea fondului de comert este un act civil care trebuie inregistrat in registrul comertului. Firma, clientela si vadul comercial se vand numai impreuna cu fondul de comert, pe cand dreptul de proprietate industriala, drepturile de autor si emblema se vand separat de fondul de comert. Transmiterea ca aport a fondului de comert in societatea comerciala: acest act se deosebeste de vanzarea fondului de comert, deoarece nu comporta primirea unui pret in schimbul fondului de comert. Asociatul primeste parti sociale si actiuni, in functie de forma juridica a societatii. Locatiunea fondului de comert: in schimbul unui pret proprietarul fondului de comert ca locator, transmite locatarului dreptul de folosinta asupra fondului de comert. locatarul are dreptul sa continue exercitarea comertului sub firma proprie exploatand fondul de comert, poate sa continue activitatea si sub firma anterioara, cu mentiunea calitatii de succesor. obligatiile locatarului: sa respecte destinatia economica si functionala a fondului de comert; nu poate aduce schimbari in organizarea si in structura fondului de comert decat cu acordul locatorului obligatiile locatorului: are obligatia sa nu faca concurenta locatarului prin desfasurarea unui comert de acelasi gen despre locatiune se face mentiune in registrul comertului o aplicatie a contractului de locatiune este locatia de gestiune: gestiunea presupune ansamblul operatiunilor care asigura administrarea bunurilor unei sectii, uzine si punerea lor in valoare pentru obtinerea de rezultate economice superioare. Garantia reala mobiliara asupra fondului de comert: Potrivit legii 99 pe 1999 garantia reala poate sa aiba ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic, ori o universaliate de bunuri mobile. Daca bunul afectat garantiei consta intr-o universaliate de bunuri mobile, inclusiv un fondul de comert, continutul si caracterul acestuia vor fi determinate de parti pana la data constituirii garantiei reale. garantia se constituie pe baza unui contract de garantie, ea se poate constitui cu sau fara deposedarea de bunul care face obiectul garantiei; legea cere indeplinirea unei formalitati de publicitate, pentru protejarea dreptului real de garantie dobandit de creditor; aceasta conditie este indeplinita din momentul inscierii avizului de garantie reala la arhiva electronica de garantii reale mobiliare; legea 26 pe 1990 prevede obligatia comerciantului de a cere inscierea in registrul comertului a mentiunii privind constituirea garantiei reale mobiliare asupra fondului de comert; aceasta mentiune este opozabila tertilor de la data efectuarii ei in registrul comertului. Societatile comerciale Legea 31 pe 1990 reprezinta legea generala privind societatile comerciale, ea a fost modificata prin legea 99 pe 1999 si prin legea 161 pe 2003. distinct de aceasta reglementare generala avem si reglementari speciala ale unor societati comerciale: legea societatilor bancare 58 pe 1998, legea societatilor agricole 36 pe 1991, legea societatilor de asigurpri 32 pe 2000. prin ordinul numarul 30 din 2000 s-a modificat insasi existenta regiilor autonome, constituite prin legea 15 pe 1990 cu privire la transformarea intreprinderilo socialiste de stat in societati comerciale si regii autonome. Potrivit acestei legi sunt doua tipuri de regii autonome: regii care functioneaza in domenii esentiale, care privesc interesele statului, care au continuat sa existe si dupa ordinul 30 pe 2000; regiile autonome care insa s-au transformat prin ordinul 30 pe 2000 si s-au reorganizat sub forma unor societati nationale sau companii nationale si sunt considerate a fi societati comerciale potrivit legii 15 pe 1990. Prin legea 161 pe 2003 s-au constituit grupurile de interes economic (GIE), care reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii economice respective. Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant, iar activitatea economica a membrilor sai trebuie sa se raopteze la activitatea principala a acesteia si sa aiba doar caracter accesoriu fata de aceasta. Trasaturi GIE: se aseamana cu societatile de persoane (SNS, SNC) au caracter intuitu-personae numarul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50; se poate constitui si fara capital; in cazul existentei unui capital, aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar, natura, creante, munca - industrie); capitalul social este impartit in parti de interese; raspunderea membrilor sai este solidara si nelimitata, cu exceptia cazului in care actul constitutiv prevede altfel; nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile; nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european; sediul GIE se poate muta si in alt stat, dispunandu-se radierea din registrul comertului; conducerea GIE se realizeaza de Adunarea Generala a membrilor grupului, care hotaraste cu unanimitate de voturi; administrarea grupului revine, de regula membrilor lui; controlul gestiunii se face de catre membrii grupului, care pot sa desemneze si cenzori; dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societatilor comerciale si pentru cauze specifice societatii in nume colectiv. Notiunea si caracterul juridic al societatii comerciale: societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a imparti foloasele ce ar deriva din aceasta; articolul 1491 Codul Civil (1492) reglementeaza obiectul de activitate; elementele contractului de societate (speciale ele rezulta din definitie): fiecare asociat se obliga sa puna in comun o valoare patrimoniala; asociatii se obliga sa desfasoare impreuna o activitate obiectul de activitate; toti asociatii participa la realizarea si impartirea beneficiilor; caracteristicile juridice ale contractului de societate: plurilateral: participa doua sau mai multe persoane; titlu oneros: fiecare asociat urmmareste un scop patrimonial; comutativ: intinderea obligatiilor este cunoscuta; consensual Societatea civila si societatea comerciala: ASEMANARI DEOSEBIRI Fiecare reprezinta o grupare de persoane si bunuri, in scop comercial Pentru societatile comerciale obiectul este comercial, in timp ce pentru societatea civila obiectul este civil Ambele iau nastere prin contractul de societate Societatea comerciala are personaliate juridica (societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice in Romania) Ambele au scop lucrativ (urmaresc realizarea si impartirea beneficiilor) Sociatatea comerciala este si contract, dar si subiect de drept Pentru societatile comerciale legea prevede anumite forme juridice: SNC, SCSM SA, SCA, SRL, in timp ce societatea civila are forma care nu depinde de cadrul contractual * comercialitatea societatii comerciale este determinata de obiectul de activitate, nu de forma juridica; Elemente specifice ale contractului de socieate: aportul este obligatia pe care si-o asuma fiecare dintre asociati, de a aduce in societate un bun sau o valoare patrimoniala, si in limita aportului asociatul devine debitor al societatii; obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economica, in numerar, natura si in industrie. CURS 10 aportul in numerar are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga s-o plateasca intr-un anumit termen; sumele de bani sunt indispensabile inceperii activitasii comerciale si de aceea indiferent de forma juridica a societatii comerciale, aporturile in numerar sunt obligatorii pentru orice societate comerciala; aportul asociatului la capitalul social nu este purtator de dobanda. aportul in natura are ca obiect anumite bunuri imobile (cladiri, instalatii) si bunuri mobile corporale; sunt admise la toate formele de societati comerciale; catre societati se poate transmite atat titlul de proprietate, cat si dreptul de folosinta asupra bunului; bunul devine proprietatea societatii din momentul inmatricularii in registrul comertului; bunul (imobilului) ce face obiectul aportului in natura trebuie evaluat in bani pentru a se putea stabili valoarea partilor de interes (parti sociale) sau actiunilor in schimbul aportului; evaluarea se face de catre asociati sau de catre experti; aportul in natura poate avea ca obiect si bunuri mobile necorporale (creante, brevete, inventii, marci); legea interzice creantele ca aport in societatile comerciale pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni, care se constituie prin subscriptie publica; acestea sunt interzise si la SRL-uri. aportul in industrie consta in munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze in societate; este permis numai asociatilor in SCS si asociatilor in SCA; aportul in industrie nu este cuprins in capitalul social, deoarece nu poate constitui un element al gajului (garantiei) pentru creditorii societatii; aportul in industrie trebuie evaluat si precizat in actul constitutiv; in schimbul lui asociatul are dreptul sa participe la impartirea beneficiilor si are obligatia sa suporte pierderile asumarea obligatiei de aport se numeste subscriere si se naste prin semnarea contractului de societate; efectuarea aportului se numeste varsarea capitalului; legea nu cere ca aporturile sa fie egale sau sa aiba acelasi obiect; asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite; cand aportul este in numerar, asociiatul este obligat si la plata dobanzii legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul, nu de la data chemarii in judecata, cum se face in conditiile dreptului civil; solutia este aplicarea principiului potrivit caruia in comert dobanzile curg de drept din ziua in care devin exigibile Capitalul social si patrimoniul societatii capitalul social este expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea societatii se mai numeste si capital nominal si are dubla semnificatie contabila si juridica din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenta reala, este o cifra convenita de societate, iar in bilantul societatii capitalul este evidentiat in pasiv, pentru ca la dizolvarea societatii trebuie restituit asociatilor, iar bunurile figureaza la activ pentru ca ele apartin societatii din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societatii capitalul este fix pe toata durata existentei societatii, el poate fi marit sau micsorat in conditii legale numai prin modificarea actului constitutiv este intangibil, nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajati trebuie sa fie real, adica presupune intrarea efectiva in patrimoniul societatii a bunurilor care constituie aporturile asociatiilor capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa constituie societatea capitalul varsat reprezinta valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul acesteia pentru SA si SCA: capitalul varsatnu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris; restul trebuie varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii; capitalul social este fractionat pe actiuni, parti sociale si parti de interes Patrimoniul societatii: cuprinde activul si pasivul social. Deosebiri fata de capital: capitalul este expresia valorica a tutror aporturilor, in timp ce patrimoniul este o universalitate juridica de drepturi si obligatii; capitalul nu are existenta reala, pe cand patrimoniul cuprinde elemente concrete; capitalul este fix, patrimoniul este variabil in functie de rezultatele activitatii economice Desi rolul capitalul societatii este de a constitui gajul general al creditorilor societatii, veritabila garantie a crediotrilor societatii o reprezinta patrimoniul social, dar limita urmaririi este data de capitalul social, pentru ca tertii au luat cunostinta de acesta prin inmatriculare si mai ales prin publicitatea contractului de societate. Intentia de a colabora: acest element implica convergenta de interese in realizarea obiectivelor de activitate, pentru realizarea si impartirea beneficiilor. Relizarea si impartirea beneficiilor: Notiunea de beneficiu a inregistrat o largire, plecand de la castigul material, mergand pana la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima in cazul societatilor de asigurare mutuala). Conditiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: trebuie sa fie reale, adica sa se fi inregistrat un excedent, adica o suma mai mare decat capitalul social; trebuie sa fie utile, sa reprezinte beneficiile ramase dupa inregistrarea capitalului social. Daca potrivit bilantului si contului de profit si pierdere nu exista beneficii, nu pot fi distribuite dividende asociatilor. Criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie sa prevada: partea fiecarui asociat din beneficii si pierderi; modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine, adica acele clauze menite sa favorizeze unii asociati in detrimentul altora. Contractul este nul. Criteriul de repartizare este contributia asociatilor la formarea capitalului social al societatii. Daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel, dividentele se vor plati asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social varsat. Formele de societati comerciale: SNC este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor. SCS este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati. Comanditarii raspund numai pana la concurenta aportului lor. SA este societatea al carei capital este impartit pe actiuni. Obligatiile sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar actionarii raspund in limita aportului. SCA - este societatea al carei capital este impartit pe actiuni. Obligatiile sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar raspunderea celor doua categorii de asociati este la fel ca la SCS. SRL - este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar toti asociatii raspund in limita aportului lor. Caracterul enumerarii (?) societatilor este limitativ. Clasificarea societatilor comerciale: societati de capitaluri: se constituie dintr-un numar mare (nelimitat) de asociati. Elementul esentia nu mai este increderea si cunoasterea reciproca, cota de capital investita. se admit aporturi in natura si in numerar sunt societati cu caracter deschis transmiterea actiunilor este reglementata in conditii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante societati de persoane: se constituie dintr-un numar mic de asociati, pe baza cunoasterii si increderii reciproce. aporturi in natura, munca, numerar etse o societate cu caracter restrictiv, iar conditiile de transmitere a partilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment, incapacitate, excludere, retragere, decesul unui asociat. SRL nu se incadreaza in nici una dintre cele doua categorii, imprumuta si de la una si de la alta. CURS 11 Etapele de constituire Prin ordinul de urgenta 76 din 2001, privind simplificarea unor formalitati administrative, se instituie o procedura unica de inregistrare si autorizare a functionarii societatilor comerciale. Unicitatea procedurala rezida in aceea ca in baza unei cereri de inregistrare se va obtine de la aceasta institutie Biroul Unic certificatul de inmatriculare comerciala, continand codul unic de inregistrare. Etapele constituirii societatii comerciale pot fi sintetizate astfel: depunerea cererii tip de inregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi insotita de documentele care dovedesc varsamintele efectuate si dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate) cererea tip, odata depusa, declanseaza obligatiile Biroului Unic: de a rezerva firma societatii comerciale si de a efectua in numele acesteia a varsamintelor reprezentand aportul in numerar; de a redacta actul constitutiv, care se va incheia in forma autentica, dar nu este obligatoriu, fiind admis si sub forma de inscris sub semnatura privata, dar cu data certa; de a redacta si de a obtine declaratia pe proprie raspundere a administratorilor, proprietarilor (cei care constituie societatea comerciala) si a cenzorilor ca indeplinesc cerintele legii; de a obtine de la judecatorul delegat de a incheierea de autorizatii de functionare a societatii comerciale; de a comunica incheierea judecatorului delegat catre Oficiul Directiei Generale a Finantelor Publice si apoi de a obtine toate avizele, autorizatiile si acordurile necesare functionarii. Actul constitutiv sau contractul de societate In functie de forma de societate actul constitutiv poate sa fie: numai contract de societate, in cazul societatii in nume colectiv si comandita simpla; contract de societate si statul in cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni si in cazul societatilor cu raspundere limitata pluripersonale (cel putin doi asociati); numai statut in cazul SRL unipersonale Continutul actului constitutiv in cazul societatii in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere limitata: clauze prinvind identificarea asociatilor (persoane fizice sau juridice); clauze privind forma, denumirea, sediul si daca este cazul emblema societatii; clauze privind obiectul de activitate al societatii cu precizarea denumirii si activitatii principale; clauze privind capitalul social subscris si cel varsat, aportul fiecarui asociat, valoarea aportului in natura si modul de evaluare (conv. sau pe baza unei expertize); la SRL se va mentiona numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat si valoarea fiecaruia; clauze privind asociatii ce administreaza si reprezinta societatea, ori persoana din afara societatii desemnata pentru realizarea acestor activitati; clauze privind participarea la beneficii si la pierderi; clauze privind sediile secundare, sucursale, agentii, reprezentante; clauze privind durata societatii; clauze privind modul de dizolvare si lichidare. Continutul actului constitutiv in cazul societatii pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana si societatii in comandita simpla: clauze privind identificarea actionarilor; clauze privind forma, denumirea, sediul, emblema; clauze privind obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si activitatii principale; clauze privind capitalul subscris si cel varsat; clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport in natura si modul lor de ealuare; clauze privind numarul actiunilor, valoarea lor nominala si felul lor (nominative, la purtator sau preferntiale); clauze privind persoanele fizice sau juridice care administreaza societatea, cu indicarea cetateniei, a garantiei si a dreptului de reprezentare ale administratorilor; clauze privind durata societatii; clauze privind participarea la beneficii si pierderi; clauze privind avantajele acordate fondatorilor; clauze privind sediile secundare; clauze privind operatiunile incheiate de fondatorii societatii, in contul societatii si care urmeaza sa fie preluate de aceasta; clauze privind modul de dizolvare si lichidare. In cazul SA si SCA in afara constituirii prin subscriptie simultana (in sensul ca actionarii care au initiat societatea pot constitui prin contributia lor minimul de capital cerut de lege 25 de milioane neapeland astfel la terte persoane pentru a-l realiza) este posibila si constituirea prin subscriptie publica, caz in care societatile astfel constituite sunt considerate deschise, in sensul legii 52 din 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, denumirea provine de la faptul ca pentru a-si realiza capitalul social se apeleaza la banii publici, in sensul ca alaturi de fondatori vor contribui si terte persoane, numite subcriitori, care completand prospectele de emisune isi manifesta dorinta de a deveni actionari ai societatii ce a emis prospectele. Prospectele de emisiune contin mentiunile prevazute de lage pentru actul constitutiv al SA prin subscriptie simultana, cu exceptia clauzelor privind administratorii si cenzorii, care vor fi alesi la prima adunare generala, la care vor participa actionarii fondatori si subscriitorii, motiv pentru care adunarea generala se numeste Adunare Constitutiva. Prospectul de emisiune va contine in plus data incheierii subscriptiei si consemnarea sumei cu care subscriptorul intelege sa contribuie la formarea capitalului societatii. Prospectul de emisiune, semnat de fondatori se intocmeste in forma autentica si se depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie teritoriale, apre a fi autorizat de catre judecatorul delegat, dupa care va fi publicat in Monitorul Oficial. Forma actului constitutiv contractul de societate se incheie de regula sub forma inscrisului sub semnatura privata, dar cu data certa; forma autentica este ceruta ca conditie advaliditatem (pentru valabilitate), doar pentru anumite situatii exceptionale: atunci cand printre bunurile subscise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren; forma juridica a societatii implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a unora dintre ei; cans societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica. contractul de societate si statutul pot fi incheiat si sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv, care si el poate fi, fie numai contract de societatea, fie numai statut social; semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant la constituirea societatii sunt considerati fondatori, nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotarare judecatoreasca si persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselatorie, delapidare, marturie mincinoasa, dare/luare de mita, precum si pentru infractiunile prevazute de legea 31 din 1990 republicata si modoficata; pentru constituirea valabila fondatorii trebuie sa depuna la Biroul Unic declaratie pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. CURS 12 Functionarea societatiilor comerciale Dispozitii comerciale: cuprind regulamentul juridic al bunurilor aduse ca aport la societate dreptul asociatilor la dividende si administrarea societatii; administratorii societatii. Adunarea Generala: organul de deliberare si decizie al societatii comerciale; legea 31 reglementeaza Adunarea Generala numai in cazul SA, SCA si SRL, pentru SNC si SCS nu se institutionalizeaza Adunare Generala. Felurile Adunarii Generale: Adunare Generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar; se tine la sediul societatii; este obligata sa discute, sa aprobe, sa modifice bilantul, sa fixeze dividendele, sa aleaga administratorii si cenzorii; in cazul SA si SCA pentru validitatea deliberarilor adunarii este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; luarea deciziilor are la baza principiul majoritatii. Adunarea Generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme ce solicita modificarea actelor constitutive ale societatii, marirea sau micsorarea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei juridice a societatii, mutarea sediului, fuziunea cu alte societati, dizolvarea anticipata a societatii; pentru deliberarea acestei adunari este necesara prezenta actionarilor care reprezinta din capitalul social, iar votul sa reprezinta cel putin din capitalul social. Adunarea Generala Speciala (numai pentru SA si SCA): cuprinde anumite categorii de actionari; legea 31 pe 1990 prevede adunarea Speciala a Titularilor de Actiuni Preferentiale cu dividend prioritar, fara drep de vot; Adunarea Speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie. hotararile Adunarii Generale sunt obligatorii pentru toti asociatii; in cazul SA si SCA hotararile sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat impotriva; pentru SA si SCA hotararile sunt luate la RC si publicate in Monitorul Oficial. Administratorii societatii: calitatea de administrator, in mod obisnuit o poate avea o persoana fizica, iar legea 31 pe 1990, in forma actuala prevede ca o poate avea si o persoana juridica; daca administrator este o persoana juridica, aceasta trebuie sa-si desemneze reprezentant o persoana fizica; conditii cerute: capacitatea: sa aiba capacitate deplina de exercitiu; potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori; onorabilitatea: sa aiba o moralitate cetatenie: poate fi desemnat un cetatean roman, dar aceasta calitate o poate avea si unul strain, daca legea si actul constitutiv nu prevad restrictii; pentru SA si SCA unicul administrator, presedintele Consiliului de Administratie sau cel putin jumatate din numarul administratorilor vor fi cetateni romani; caliatatea de asociat al administratorului: in prezent, in orice forma de societate comerciala administratorul poate fi asociat sau neasociat; limitarea cumulului: o persoana, potrivit legii nu poate functiona in mai mult de 3 Consilii de Administratie; aceasta interdictie nu se aplica cand cel ales in Consiliul de Administratie este proprietar a cel putin din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea mentionata; se permit cumulul restrictiv (SA si SCA) si consideram ca administratorii SNC, SCS, si SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societati; pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociatilor; s-a pus problema daca un asociat poate cumula aceste functii cu calitatea de salariat al aceleiasi societati comerciale in baza unui contract de munca; legea nu reglementeaza un asemenea cumul, dar nici nu-l interzice nu este exclus; De asemenea administratorii: sunt desemnati la constituirea societatiiprin actul constitutiv sau ulterior de catre Adunarea Generala administratorul persoana juridica este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociatilor; dupa desemnarea lui se va incheia un contract de administrare cu societatea, prin care se stabilesc drepturi si obligatii; persoana juridica va desemna in mod obligatoriu un reprezentant persoana fizica; Durata functiei de administrator: pentru societatile de persoane durata este desemnata de asociati; pentru societatile de capital 4 ani; daca nu a fost stabilita prin contract, durata este de 2 ani, la expirare pot fi realesi Garantia administratorului: trebuie depusa inainte de intrarea in functiune; suma nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare; se restituie la incetarea functiei de administrator si nu exclude raspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societatii; Numirea administratorului trebuie publicata publica, dar numai aceea a administratorilor imputerniciti cu reprezentarea pentru care exista obligatia sa depuna la Registrul Comertului semnaturile lor. Administratorii sun remunerati. Natura juridica a raportului dintre administrator si societatea comerciala: contract de mandat; puterile administratorului sunt foarte largi, dar nu nelimitate; pot incheia acte de conservare, administrare si dispozitie; unii au putere de administrare, altii de reprezentare; pentru societatile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea apartine tuturor administratorilor; pentru societatile de capital: cei desemnati prin contractul de societate au putere de reprezentare, sa angajeze societatea in raporturi cu tertii; pentru toate formele de societate comerciala: actele juridice incheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societatii, angajeaza societatea comerciala. CURS 13 Incetarea functiei de administratie revocarea; renuntarea; deces; incapacitate Reguli privind pluralitatea administratorilor in cazul SNC, SCS, SRL asociatii pot desemna mai multi administratori; daca prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii sa lucreze impreuna decizia se ia in unanimitate in cazul SA si SCA pluralitatea este organizata prin lege, astfel: consiliul de administratie: daca sunt mai multi administratori. Este un organ colegial condus de catre un presedinte care poate fi director general sau director al societatii. Consiliul se intruneste ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe luna. comitetul de directie: consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, condus de directorul societatii. Este un organ operativ care se intruneste cel putin o data pe saptamana. Raspunderea administratorilor este o raspundere contractuala care decurge din contractul de mandat, iar raspunderea are ca temei culpa administratorilor cenzorii societatii realizeaza controlul actelor si activitatii administratorilor. Controlul se exercita diferit: pentru o societate de persoane controlul se realizeaza de toti asociatii cu exceptia celor care au calitatea de administratori; pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor; societatile SA si SCA vor avea 3 cenzori si 3 supleanti daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;SRL poate avea unul sau mai multi cenzori; daca numarul asociatilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. Desemnarea cenzorilor: cenzorii sunt desemnati diferit: in cazul SA si SCA sunt stabiliti de catre actele constitutive, acte ce trebuie sa prevada identificarea acestora, ulterior sunt alesi de adunarea generala ordinara; mandatul lor este de trei ani, existand posibilitatea de a fi realesi; cenzorii pot fi: persoane fizice asociati persoane fizice neasociati garantia depusa de cenzori trebuie sa reprezinte a treia parte din garantia ceruta pentru administratori; sunt remunerati cu indemnizatie fixa. Drepturile cenzorilor: au dreptul sa participe la adunarea administratorilor fara drept de vot; pot obtine in fiecare luna de la administrator o situatie despre mersul operatiunilor comerciale. Obligatiile administratorilor: sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii; sunt obligati sa verifice daca bilantul , contul de profit si pierdere sunt legal intocmite; sunt obligati sa faca inspectii. Cenzorii pot sucra impreuna dar si separat. Raspunderea lor poate fi civila, dar si penala raspunde penal pentru nerespectarea obligatiilor societatii. Pentru SA cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili. Reguli speciale aplicabile societatilor comerciale SNC cea mai veche forma de societate comerciala caractere: asociatia este bazata pe deplina incredere; capital impartit in parti de interes; obligatiile sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatiilor. In conceptia traditionala asociatii acestui tip de societate aveau caliatea de comercianti, fiind considerata o asocatie de comercianti, ce faceau comert in nume colectiv. constituire: potrivit regulilor stabilite: contract in forma autentica, asociatii nu au caliatea de comercianti (?), firma se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati, plus mentiunea scrisa in intregime SNC (societate in nume colectiv). capital social: contractul trebuie sa prevada capitalul subscris si capitalul varsat, aportul fiecarui asociat. Obiectul aportului nu cunoaste nici o restrictie, prin urmare poate fi orice bun, numerar, creante, preatatii in munca. fomalitatile sunt cele amintite functionarea SNC: pentru societatea in nume colectiv nu se impune institutionalizarea adunarii generale a asociatilor. Deciziile se iau impreuna si pentru aceasta se consacra principiul majoritatii. administratorii SNC: unul sau mai multi administratori, care pot fi asociati, neasociati, persoane fizice sau juridice. Daca actul constitutiv prevede ca acestia sa lucreze impreuna decizia se ia in unanimitate. Controlul gestiunii il poate face orice asociat care nu are calitatea de administrator datorita numarului redus de asociati. drepturile asociatilor: participa la deliberari si la luarea deciziilor; au dreptul la bemeficii; folosesc fondurile societatii; au dreptul la restituirea valorii aporturilor, in caz de dizolvare si lichidare. obligatiile asociatilor: efecueaza aportul promis; de a nu aduce atingere patrimoniului societatii; de a nu face concurenta societatii; legea interzice asociatiilor chiar sa ia parte in calitate de asociat cu raspundere nelimitata intr-o alta societate concurenta sau avand acelasi obiect de activitate sau sa efectueze operatiuni in contul sau sau al altora. raspunderea pentru obligatiiloe societatii: societatea raspunde cu patrimoniul propriu; legea reglementeaza o dubla raspundere pentru obligatiile societatii: creditorii societatii trebuie sa urmareasca mai intai societatea, pentru ca daca urmaresc asociatii, acestia se pot apara invocand beneficiu de discutiune asemanator celui al fideiusorului (?). Nu se bucura de diviziune ci doar de discutiune. creditorii se pot indrepta impotriva asociatiilor daca societatea nu plateste creantele in termen de 15 zile de la data punerii in intarziere. Raspunderea asociatiilor este nelimitata si solidara. Asociatul va raspunde pentru creanta creditorului cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare, neputand invoca beneficiu de diviziune. cesiunea partii de interes: partea de interes confera calitatea de asociat cu toate drepturile si obligatiile aferente. Cesiunea are caracter restrictiv si este permisa daca a fost prevazuta in actul constitutiv si daca exista consimtamantul tuturor asociatilor. Conditiile cesiunii sunt de fapt regulile generale de la cesiunea de creanta (an I). Cesiunea este un contract prin care cedentul se obliga in schimbul pretului sa transmita creanta, adica partea sa de interes cesionarului. Conditiile cesiunii partii de interes: consimtamantul asociatilor; forma autentica; cesiunea trebuie notificata societatii si trebuie inscrisa in registrul comertului; dizolvarea societatii care se realizeaza din cauze generale si speciale. Cauzele generale sunt acelea aplicabile tuturor societatilor comerciale: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectivelor sau realizarea obiectului societatii; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului; falimentul societatii; cand nu mai are organe statutare; cand societatea nu a dispus 3 ani consecutiv bilantul la registrul comertului,; inactivitatea temporara nu duce la dizolvarea societatii. conditiile speciale pentru societatile de persoane: falimentul unui asociat daca este comerciant. incapacitatea, retragerea, excluderea, decesul daca numarul asociatilor s-a redus la 1 singur si nu exista o clauza potrivit legii de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii asociatilor. Societatea in comandita simpla: elemente caracteristice: 2 categorii de asociati comanditatii: care raspund nelimitat si solidar; comanditarii: raspundere in limita aportului lor. Legea stabileste sa existe obligatoriu cel putin un asociat comanditat si un comanditar. Firma se compune din cel puti numele unui comanditat plus mentiunea SCS. functionarea SCS: legea nu institutionalizeaza adunarea generala; asupra problemele esentiale delibereaza si decid toti asociatii comanditari si comanditati. administratorii societatii: se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati pentru ca raspund nelimitat; legea nu recunoaste asociatilor comanditari dreptul de a participa la numirea si revocarea administratorilor; daca actul constitutiv prevede ca administratorii sa lucreze impreuna deciziile trebuie luate in unanimitate; reprezentantul societatii este administratorul desemnat in aceasta caliate prin contractul de societate (?). gestiunea: controlul il are orice asociat care nu are calitatea de aministrator drepturile asociatiilor: unele drepturi apartin atat asociatilor comanditati cat si celor comanditari; ambele categorii de asociati au dreptul sa participe la deliberari si decizii, le beneficii si la restituirea valorii aporturilor in caz de dizolvare si lichidare a societatii; numai asociatii comanditati au dreptul de a folosi fondurile societatii pentru cheltuielile societatii; numai asociatii comanditari au dreptul dea indeplini servicii in administrarea interna; au dreptul de supraveghere si control in societate (?). obligatiile asociatiilor: indiferent de calitatea asociatilor exista obligatia de a efectua aportul si de a nu aduce atingere patrimoniului societatii; comanditatii sunt obligati sa nu faca concurenta societatii. raspunderea: la fel ca la SNC si creditorii sociali pot actiona numai pe asociatii comanditati cesiunea si dizolvarea la fel ca la SNC. CURS 14 Societatea pe actiuni Cea mai complexa si evoluata forma de societate. Caracterele societatii: societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati numiti actionari; capitalul este divizat pe actiuni (titluri negociabile si transmisibile) raspunderea asociatilor este limitata (pana la concurenta capitalului subscris) Constituirea SA prin constituirea obisnuita (simultana) prin aporturile asociatilor toti asociatii; si prin subscriptie publica contractul se semneaza de fondatori. Acte constitutive: Contractul: prin contract de societate si statut inscris unic. Asociatii: pot fi persoane fizice sau juridice si numarul lornu poate fi mai mic de 5. Firma: vezi fondul de comert Capitalul social: contractul de societate trebuie sa prevada capitalul social subscris si varsat si minim 25 milioane de lei. La constituire capitalul varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Restul de capital urmeaza a fi varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii. Aporturile: pot fi in numerar in natura creante pentru simultana (pentru cea care se constituie prin subscriptie publica nu) sa prevada modul de evaluare Actiunile: contractul trebuie sa prevada numarul valoarea nominala a actiunilor cu specificarea daca sunt nominative sua la purtator valaoreanominala (de emisiune) nu poate fi mai mica de 1000 lei Administratorii: identificarea acestora, puterile, pentru constituirea prin subscriptie publica, administratorii sunt numiti de catre adunarea constitutiva la fel si cenzorii. Avantaje rezervate fondatorilor (prevazute in contract) Modalitati de constituire a societatii: prin formarea capitalului social prin aporturile asociatilor prin formarea capitalului cu contributia altor persoane dect cele ce initiaza constituirea societatii (fondatorii) formarea capitalului are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive deoarece initiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie intregul capital social si sa verse minimul cerut de lege. Ei pot face oferta de subscriere adresata oricarei persoane care doreste sa investeasca prin cumparare de actiuni. Fazele constituirii succesiune Intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor. Subscrierea actiunilor. Validarea actiunilor. Validarea subscriptiei. Aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiv a subscriptiilor. Prospectul de emisiune este intocmit de membrii fondatori (in forma autentica), inscris in Registrul Comertului si publicat in presa. Subscrierea actiunilor (in conceptia Codului comercial) este asimilata cumpararii actiunilor societatii comerciale si deci e considerata fapta de comert (articolul 3 punctul 4) este fapta de comert obiectiva conexa. Aportul in creante nu sunt admise in cazul subscriptiei publice. Drepturile si obligatiile fondatorilor: Dreptul - distinct de drepturile cuvenite lor ca actionari sunt remunerati ( pentru activitatea depusa pentru constituirea societatii). Au dreptul la o cota din beneficiul net al societatii constitutive - ea nu poate depasi 6% din beneficiul net, si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.. Obligatiile fondatorilor trebuie sa indeplineasca, obligatiile in scopul constituirii societatii pe actiuni. Fondatorii raspund pentru actele lor privind constituirea societatii prin subscriptie publica. Fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori fata de societate si terti pentru: subscrierea integrala a capitalului social efectuarea varsamintelor existenta aporturilor in natura veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii. SA constituite prin subscriptie publica pot fi considerata societati deschise. Orice subscriptie publica in vederea constituirii trebuie sa indeplineasca cerintele instituite prin L52/94 privind valorile mobiliare. Formalitatile necesare constituirii societatii sunt cele cunoscute. Functionarea societatii pe actiuni Actiunile emise de societate notiuni si caractere: este o fractiune a capitalului social este un titlu de credit constata drepturi si obligatii izvorate din calitatea de actionar desemneaza un raport societar (dintre actionar si societate) este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului ce confera posesorului calitatea de actionar Caracterele actiunii: fractiuni ale capitalului social ce au o anumita valoare nominala sunt fractiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) sunt indivizibile titluri negociabile (valoare nominala, valoare de emisie) valoare reala Felurile actiunilor: se impart in doua categorii actiuni ordinare si actiuni preferentiale Actiunile ordinare dupa modul lor de transmitere sunt actiuni nominative, la purtator Nominative: identifica titularul actiunii (cu elementele de identificare) drepturile actinii sunt exercitate numai de titularul ei pot fi emise in forma materiala (pe suport de hartie) sau in forma dematerializata (prin inscriere in cont) actiunile nominative in forma materiala pot fi si ca titluri cumulative pentru mai multe actiuni/ un multiplu. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere cate un certificat de actionar. La purtator: elementele de identificare ale titularului actiunii nu se inregistreaza pe titlu titlar al actiunii este posesorul ei drepturile aferente actiunii pot fi exercitate de persoane care poseda titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Actiunile preferentiale confera drepturi diferite de cele ale titularilor actiunilor ordinare; sunt cu dividend prioritar si ca suma si ca timp; fara drept de vot; ele vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare; nu pot depasi din capitalul social; nu pot fi titulari ai acestor actiuni: reprezentantii, administratorii, cenzorii societatii; sunt intotdeauna nominative. actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative. In absenta mentionarii felurilor, actiunile vor fi la purtator; legea permite convertirea lor: a actiunilor in actiuni la purtator si invers, si a actiunilor ordinare in actiuni preferentiale si invers. Convertirea lor va putea fi hotarata de adunarea generala extraordinara. Conditii pentru emiterea actiunilor: actiunile pot fi emise numai dupa imatricularea societatii in Registrul Comertului; nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea lor nominala; emiterea de actiuni noi, pentru majorarea capitalului social, este interzisa, pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta. actiunea trebuie sa cuprinda elemente care privesc societatea emitenta precum drepturile si obligatiile titularului. Drepturile si obligatiile actionarilor Drepturile: de a participa la adunarea generala a actionarilor; dreptul la vot: se exercita acest drept proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, se poate limita numarul voturilor pentru actionarii care poseda mai mult de o actiune, acest drept este suspendat pentru actionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la scadenta; de informare cu privire la desfasurarea activitatii societatii; la dividende; asupra partii cuvenite din lichidarea societatii. Obligatiile: principala obligatie este de a efectua plata varsamintelor. Transmiterea actiunilor: se transmit in mod diferit dupa cum sunt actiuni nominative sau actiuni la purtator. Nominative: dreptul de proprietate asupra actiunilor se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor societatii emitente, si prin mentinerea facuta pe titlu. Pentru cele emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata aceasta transmitere se realizeaza in conditiile prevazute de legea 52/1994. La purtator: se transmite prin simpla tranzactionare a acestora. Vanzarea prin oferta publica se face potrivit legii 52/1994. exista si actiuni proprii dobandite de societate (in mod exceptional) si care nu dau dreptul la dividende iar exercitiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedarii lor de societate. Obligatiunile emise de societate: avand nevoie de capital suplimentar, societatea poate folosi multe cai: poate apela la un credit acordat de o banca (este insa pe termen scurt, ceea ce nu este avantajos pentru societate); dezideratul privind obtinerea unui capital suplimentar se poate realiza de SA printr-un imprumut pe termen lung a emisiunii de obligatiuni. Definitie: obligatiunile sunt tituluri de credit emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume, si de a plati dobanzile aferente. Natura juridica a obligatiunilor: sunt fractiuni ale unui imprumut unic; sunt titluri de valoare (sunt ca si actiunile valori mobiliare); au o anumita valoare nominala; sunt egale; indivizibile. calitatea de obligatar nu se confunda cu calitatea de actionar, are calitatea de creditor al societatii avand dreptul la restituirea sumei datorate (indiferent daca societatea a obtinut sau nu beneficiu). Felurile obligatiunilor: nominative cuprinde elementele de identificare a acesteia, dreptul incorporat in titlu apartine si se exercita numai de catre titular; la purtator nu cuprinde mentiuni de identificare, dreptul apartine posesorului titlului. obligatiile nominative pot fi emise in forma materiale (pe suport hartie) sau in forma dematerializata (prin inscriere in cont). Conditiile emiterii obligatiunilor Conditii de fond: este hotarata de adunarea generala extraordinara a societatii; suma pentru care se poate emite obligatiuni nu poate depasi din capitalul varsat si existent, conform ultimului bilant contabil aprobat; valoarea nominala a unei obligatiuni nu va putea fi mai mica de 25.000 lei; obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sp fie de valoare egala. Conditii de forma: daca obligatiunile fac obiectul unei oferte publice (definite de legea 52/1994) emiterea si tranzactionarea lor sunt supuse acestei legi. In vederea emiterii de obligatiuni prin oferta ublica, administratorii societatii vor intocmi un: prospect de emisiune (oferta publica de obligatiuni trebuie autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare). Dupa autorizare va fi publicat (legea nu spune, dar presupunem ca in presa). subscrierea obligatiunilor cele emise prin oferta publica se subscriu prin intermediul societatilor de valori mobiliare. Persoanele vor subscrie obligatiunile pe exemplarele prospectului de emisiune ( care vor fi insotite de semnatura administratorilor). Valoarea obligatiunilor subscrise vor fi integral varsate. transmiterea obligatiunilor cele emise prin oferta publica se transmit in conditiile legii 53/1994. Rambursarea obligatiunilor: se ramburseaza la scadenta ( valoarea egala cu cea nominala, potrivit legii), sau anticipat (valoarea superioara celei nominale). Rambursarea se face de catre societatea emitenta. La scadenta fiecare titular al unei obligatiuni va primi suma de bani corespunzatoare valorii nominale a obligatiunii si dobanda aferenta. Rambursarea anticipata (inainte de termen) obligatiunile din aceeasi emisiune pot fi rambursate inainte de scadenta prin tragere la sorti. Rambursarea anticipata se face la o suma superior valorii nominale a obligatiunilor. obligatiunile emise de societate pot fi liberate prin convertirea lor in actiuni ale societatii. Adunarea generala a obligatarilor: formele, conditiile, termenele convocarii sunt aplicabile dispozitiile legale prevazute de adunarea generala a actionarilor. Atributii: numeste un reprezentant al obligatorilor; indeplineste toate actele de supraveghere si aparare a intereselor comune ale obligatarilor; constituie un fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare apararii drepturilor obligatarilor pot face opozitie cu privire la modificarea actelor constitutive ale societatii se pot pronunta asupra emiterii de noi obligatiuni de catre societate. Dizolvarea SA: cauzele de dizolvare sunt cele comune prevazute pentru orice societate comerciala. Cauzele specifice de dizolvare pentru SA: reducerea capitalului social sub minimul legal; reducerea numarului de actionari sub limita prevazuta de lege ( SA, nu se dizolva daca in termen de 9 luni de la data constituirii reducerii, acest numar este completat. Societatea in comandita pe actiuni Este asemanatoare SCS deoarece cuprinde doua categorii de asociati. Este asemanatoare SA datorita capitalului care este impartit pe actiuni. Totul este asemanator similar cu SA. Dizolvarea daca singurul asociat comanditat sau comanditar este supus: procedurii falimentului; este incapabil; exclus; se retrage; decedeaza si actul constitutiv nu prevede o clauza cu continuarea cu mostenitori. CURS 15 c.Societatea cu raspundere limitata: a aparut mai tarziu in activitatea comerciala deoarece este o societate care favorizeaza asocierea persoanelor (si din acest punct de vedere se aseamana cu societatea de persoane) care raspund in limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). caracterele societatii: asociatia se bazeaza pe increderea asociatilor; capitalul este impartit pe parti sociale si este singura societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. O singura persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura SRL. constituire: numarul minim este de doi, numarul maxim este de 50 de asociati; capitalul minim este de 2 milioane; aporturile pot fi in numerar si in natura munca si creantele nu pot constitui aport. partile sociale: sunt fractiuni de capital social; au o valoare nominala egala, care insa nu poate fi de 100.000 lei; numarul partilor sociale cuvenite fiecarui asociat este proportional cu cota sa de participare la capitalul societatii. formalitatile necesare constituirii: sunt cele cunoscute, iar pentru luarea hotararilor legea cere o dubla majoritate majoritate in numarul asociatilor si in numarul partilor sociale. functionarea : adunarea asociatilor este organul de deliberare si decizie. Asociatii exercita dreptul la vot in Adunarea Asociatilor proportional cu participarea la capitalul societatii. Fiecare parte sociala da dreptul la 1 vot. Pentru SRL legea cere o dubla majoritate deoarece societatea imbina atat caractere ale societatii de persoane, cat si a societatilor de capitaluri. administrarea societatii: SRL este administrata de unul sau mai multi administratori care pot fi asociati sau neasociati. Daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator detine puterea de reprezentare a societatii, legea prezuma ca dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator. cenzorii societatii: Legea 31 prevede ca dispozitiile referitoare la cenzorii SA se aplica si cenzorilor din SRL, cu exceptia faptului ca pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori, si tot atatia supleanti ca la SA. Se cere conditia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor sa fie contabil autorizat. Cenzorii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili. Daca cenzorii nu sunt desemnati prin actul constitutiv, controlul gestiunii il poate realiza orice asociat care nu este administrator. transmitera partilor sociale: Legea 31 reglementeaza transmiterea partilor sociale intre asociati, catre persoane straine de societate (?) si prin succseiune. Transmiterea poate fi cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit. Cel mai adesea se realizeaza cu titlu oneros si imbraca forma cesiunii. cesiunea partilor sociale intre asociati: in absenta unor conditii speciale se aplica unele reguli generale: cesiunea presupune un contract de cesiune; cesiunea trebuie sa imbrace forma autentica. Nu este nevoie de consimtamantul asociatilor deoarece fiind incheiata intre persoane care au calitatea de asociati nu este lezat caracterul intuitum personae a societatii; cesiunea trebuie notificata societatii; cesiunea se inscrie in Registrul comertului si nu se poate realiza daca a fost interzisa prin actul constitutiv. cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii: aceata cesiune este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii care reprezinta cel putin din capitalul social. Este o majoritate calificata pe baza careia se incheie contractul de cesiune. transmiterea partilor sociale pe cale succesorala: nu este posibila daca actul constitutiv nu permite altfel. Mostenitorii asociatului decedat dobandesc partile sociale, drepturi depline pe baza decesului asociatului. Actul constitutiv se refera in realitate nu la trasmiterea partilor sociale ci la continuarea societatii cu mostenitorii asociatului decedat. Mostenitorii devin titulari ai partilor sociale, deci asociati in SRL. Daca prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depasi numarul de 50 de asociati, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari care sa nu depaseasca maximul legal. Daca s-a interzis continuarea societatii cu mostenitori, acestia in calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea partilor sociale calculate conform ultimului bilant contabil aprobat , se notifica societatea si se inregistreaza in Registrul Comertului. Este posibil ca pe parcursul existentei societatii, un SRL cu un asociat sa se transforme intr-un SRL cu mai multi asociati prin transmiterea partilor sociale catre alte persoane care devin astfel asociati. cazurile de dizolvare: sunt cele amintite - generale si speciale iar in cazul capitalului social care se reduce sub minimul prevazut de lege nu se dizolva decat in 9 luni, daca acesta nu este reantregit. Pentru SL cu asociat unic este si un caz special de dizolvare prevazut de articolul 14, legea 31. efectele dizolvarii: deschiderea procedurii de lichidare si interdictia desfasurarii de operatii comerciale noi; societatea nu se desfiinteaza, ea isi continua existenta juridica, insa numai pentru operatii de lichidare; deschiderea procedurii de lichidare se face de administratori care au obligatia de a convoca Adunarea Generala pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare prin fuziunea societatii comerciale; interdictia unor operatiuni comerciale noi presupune ca administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni lichidarea societatii: opeatiile ce fac obiectul lichidarii sunt realizate de persoane investite, si anume lichidatori. Bunurile societatii sunt transformate in bani pe calea licitatei publice. Lichidarea prespune urmatoarele operatiuni: terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii; incasarea creantelor societatii; transformarea bunurilor societatii in bani; plata datoriilor societatii; impartirea activului net intre asociati. principiile generale ale lichidarii societatii comerciale: personalitatea juridica subzista pentru nevoile lichidarii;; lichidarea se face in interesul asociatilor prin aceasta se deosebeste de procedura falimentului care este menita sa ocroteasca exclusiv interesele creditorilor; lichidarea poate fi ceruta numai de asociati cu excluderea creditorilor; lichidarea societatii este obligatorie, nu facultativa. consecintele lichidarii: obiectul de activitate se restrange activitatea societatii se limiteaza la realizarea operatiunilor comerciale aflate in derulare in momentul dizolvarii societatii; administratorii se inlocuiesc cu lichidatorii; administratorii pradau gestiunea societatii catre lichidatori. statutul lichidatorilor: lichidatorul poate fi o persoana fizica sau juridica. Sunt numite prin hotararea adunarii asociatilor. In cazul SNC, SCS, SRL hotararea se ia in unanimitate daca actul constitutiv nu prevede altfel. Pentru SA si SCA hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. natura juridica a functiei lichidatorilor: legea prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii daca sunt mandatari ai societatii. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Pentru societatea unde nu exista cenzori controlul apartine asociatilor. puterea lichidatorilor: ei trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare, sa incaseze creantele societatii. Sunt indreptatiti sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii (bunurile se vand singular). Pot sa contracteze obligatii si pot sa faca imprumuturi neipotecare si orice act necesar lichidarii. Sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in int. lichidarii. lichidarea patrimoniului: presupune incasarea activului si plata pasivului; prin lichidare activul se transforma din bunurile societatii in bani pe calea licitatiei publice. Fiecare bun trebuie evaluat in mod individual; lichidatorul trebuie sa incaseze creantele de la debitori la scadenta. Plata pasivului societatii presupune plata datoriilor societatii catre credotori. Plata se face cu banii rezultati din lichidarea activului societatii. In ce priveste SRL cu unic asociat dizolvarea ei nu duce la lichidarea partilor sociale. Dizolvarea acestei societati atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic. fuziunea si dizolvarea societatii: sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor. Fuziunea: se realizeaza printr-o concentrare a societatilor si are 2 forme: absobtia: inseamna inglobarea de o societate a unei sau mai mustor societati care isi inceteaza existenta are efect extinctiv; contopirea: presupune reunireaa doua sau mai multe societati comerciale care isi inceteaza existenta si duce la constituirea alteia noi efect extinctiv si creator Divizarea: se realizeaza impartirea societatilor sau desprinderea unei parti din societate. Impartirea presupune divizarea totala si presupune ca intregul patrimoniu se imparte formand alte societati comerciale, iar societatea impartita isi inceteaza existenta. Desprinderea inseamna divizarea paartiala adica separarea unei parti din patrimoniul unei societati care nu isi inceteaza existenta, continua sa isi desfasoare activitatea cu un patrimoniu mai mic are numai efect creator. Pot fi implicate in fuziune sau divizare numai societatile nu si sucursalele si filialele. specificitatea obligatiilor comerciale fata de cele civile: Pretul: in dreptul comercial va fi potrivit articolului 40 codul comercial, cel din listele bursei din locul unde s-a incheiat contractul respectiv, al locului cel mai apropiat.l Locul executarii contractului: o obligatie comercialase executa in locul prevazut in contract. Locul executarii poate rezulta si din natura operatiunilor sau din intentia partilor contractuale. Daca obligatia este o suma de bani, in dreptul comercial plata este portabila spre deosebire de dreptul civil unde plata este cherabila. Dobanzile: in dreptul comercial, dobanzile curg din ziua in care devin exigibile, adica de la data scadentei. In dreptul civil dobanzile sunt datorate din ziua cererii de chemare in judecata, deci debitorul se afla de drept in intarziere nemai fiind nevoi de o notificare. Conditia obligatei este ca plata sa conste intr-o suma de bani lichida si exigibila. CURS 16 Anatocismul In dreptul comercial debitorul datoreaza dobanda la dobanda. In dreptul civil era interzis pete tot, dar astazi in materie civila nu se aplica. Interdictia acordarii termenului de gratie Intr-un contract sinalagmatic, daca debitorul nu isi executa obligatia, creditorul are dreptul sa ceara: fie executarea pe cale silita, fie rezilierea sau rezolutiunea. Cand creditorul cere rezolutiunea, instanta tinand cont de imprejurarile expuse de debitor poate acorda un timp de gratie. Conditii: contractul sa fie sinalagmatic; contractul sa prevada termen de executare; obligatia debitorului sa aiba caracter comercial. Solidaritatea codebitorilor In obligatiile comerciale, debitorii sunt tinuti solidari. Este o prezumtie legala de solidaritate. Fiecare debitor este tinut pentru intreaga datorie, neputand pretinde creditorului sa primeasca o plata partiala. In dreptul civil obligatiile sunt divizibile. Fiecare debitor este tinut pentru partea sa. Solidaritatea este o exceptie de la regula divizibilitatii. In materia probelor, in dreptul comercial se admite orice fel de mijloc de proba, inclusiv proba cu martori, sau testimoniala. In dreptul civil, termenele sunt mai scurte. Dreptul de vanzare-cumparare Cu ce se deosebeste vanzarea-cumpararea comerciala de ceacivila este functia economica, adica interpunerea in schimbul bunurilor. Conditiile legale ale vanzarii-cumpararii comerciale au fost analizate la faptele de comert (articolul 3 cod Comercial, articolele 1 si 2). Vanzarea cumpararea este acel contract prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte, cumparatorul care se obliga sa plateasci o suma de bani drept pret. Caracterele juridice: caracter bilateral (sinalagmatic) da nastere la obligatii pentru ambele parti; caracter cu titlu oneros ambele parti urmaresc foloase patrimoniale; caracter comutativ partile cunosc din momentul incheierii contractului intinderea prestatiilor; caracter consensual pentru ca se incheie prin simplul acord de vointa; caracter translativ de proprietate dreptul de proprietate asupra bunului vandut se transmite de la vanzator la cumparator. Conditii de validitate: consimtamantul reprezinta acordul de vointa a partilor. Uneori incheierea contractului de vanzare-cumparare nu se poate perfecta imediat si poate prezenta un interes pentru viitor, care se manifesta printr-o promisiune (unilaterala) de vanzare. Promisiunea de vanzare are 2 forme: promisiune unilaterala de vanzare: este un contract, mai precis un antecontract care se incheie in vederea perfectarii in viitor a contractului de vanzare-cumparare propriu-zis si un act juridic unilateral o simpla oferta de a contracta. Promisiunea vanzatorului da nastere la o obligatie de a face in sarcina comitentului, de a vinde bunul. Daca beneficiarul isi va manifesta vointa in sensul de a cumpara bunul.... promisiune bilaterala de vanzare este un antecontract, prin care ambele parti se obliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare. Obligatia este de a face faptul de referinta in acest caz promitentul se obliga ca in cazul in care in viitor se hotaraste sa vanda, sa acorde preferinta unei anumite persoane, si numai daca aceasta refuza sa cumpere, promitentul are dreptul sa se adreseze unei terte persoane. Capacitatea partilor trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege, pe langa interdictiile prevazute de codul civil cu privire la capacitate, adica la incapaciate, exista prevederi si in codul civil, si anume: interdictia incheierii de catre prepus a unor operatiuni de aceesi natura cu care a fost insarcinat de patron, fara incuvintarea patronului pe contul sau (asociatiiin SNC si comanditatii in SCA si SCA nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau care au acelasi obiect de activitate. Legea permite efectuarea unor astfel de operatiuni doar cu consimtamantul celorlalti asociati). Obiectul contractului este prevazut in codul civil cu privire la lucrul vandut si pretul vanzarii. Efectele contractului de vanzare-cumparare (drepturi si obligatii) Reguli cu privire la tranmiterea dreptului de proprietate si a riscurilot de la vanzator la cumparator: Reguli prevazute in codul civil: transmiterea proprietatii si a riscurilor in cazul bunurilor determinate generic care circula de pe o piata pe alta prin intermediul carausului, aceasta trasmitere se realizeaza de la data individualizarii bunurilor. Pentru bunurile determintate individual se face la predarea lor pentru transport de catre vanzatorul expeditor catre caraus, in intermediul contractului de transport. Daca bunurile sunt pierdute in cursul transportului, riscul in suporta cumparatorul. Transmiterea proprietatii si a riscurilor in cazul maarfurilor care se transporta pe apa, daca se efectueza cu aratarea vasului cu care se face transportul este considerat un contract incheiat sub conditia suspensiva a sosirii vasului in portul de destinatie. Daca bunurile se deterioreaza in cursul transportului, inaintea de indeplinirea conditiilor, inaintea de sosirea vasului riscurile sunt suportate de vanzator. Regulile stabilite in codul comercial privind trasmiterea riscurilor si a proprietatii pot fi modificate prin stipularea in contractul de vanzare-cumprare a clauzelor: CIF :cost, asigurare, navlu; CAF; FOB Obligatiile partilor vanzatorului: predarea cu termen esential al lucrului catre cumparator; obligatia de garantie cu privire la bunul vandut predare = punerea la dispozitia cumaratorului a bunului; poate fi reala (se da bunul efectiv) sau simbolica (bunuri se gasesc in dispozitie, docuri, silozuri, antrepozuri, prin predarea ..... de deport catre cumparator daca bunul se afla afla in cursul calatoriei pe apa predarea se face prin remiterea politei de incarcare, conosamentul) bunurile se predau cumparatorului impreuna cu factura care cuprinde termenul de predare.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat Tot ce trebuie sa stii despre dreptul comercial". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...