Regulamentele organice si locul lor in istoria dreptului romanesc

In Valahia, Obisnuita Obsteasca Adunare se compunea din 42 de membri, iar aceea a Moldovei din 35 de membri. In adunari erau membri de drept, datorita functiei pe care o detineau, mitropoliti si episcopi. Ceilalti deputati erau alesi dintre boieri, iar corpul electoral era alcatuit numai din boieri, dupa cum arata art. 45 si art. 46 din Regulamentul Organic al Valahiei, ca si art. 48 si art. 49 din Regulamentul Organic al Moldovei.

Alegatorii deputati de judete erau boierii si feciorii de boieri, in varsta de cel putin 25 ani, proprietari de mosie si domiciliati in judetul respectiv. Presedintele adunarii era Mitropolitul tarii. Membrii erau: 1) episcopii; 2) 20 de boieri de treapta I in Muntenia si 6 de treapta a II-a in Moldova, in varsta de 30 de ani, pamanteni sau impamanteniti, dupa vechiul obicei si alesi numai in capitala de semenii lor; 3) 19 deputati ai judetelor in Muntenia (cate unul de judet si unul al Craiovei), 16 in Moldova, boieri proprietari, feciori de boieri, in varsta cel putin de 30 de ani. Adunarea isi constituia biroul alegand dintre membrii sai doi secretari si doi secretari supleanti. Ministrii nu puteau fi membri ai Adunarii. Deputatii puteau fi numiti in orice alte slujbe ale statului, fara sa-si piarda mandatul.
   
Domnul avea initiativa legilor, el trimitea Adunarii proiectele de legi prin pitac domnesc (Valahia) sau ţidula domneasca in Moldova.