Reorganizarea judiciara si falimentul

REORGANIZAREA JUDICIARA SI FALIMENTUL
7.1. IMPORTANTA REGLEMENTARII SITUATIEI COMERCIANTILOR AFLATI iN DIFICULTATE
   

Evenimentele din 1989 au fost urmate in plan economic si juridic de o schimbare substantiala a statutului agentilor economici. Reglementarea activitatii comerciale [1] care deriva din spiritul legislatiei comerciale permite o libertate mare de miscare pentru actorii acesteia, comerciantii, dar presupune si obligatii stricte, datorita importantei valorilor vehiculate si a necesitatii mentinerii in functiune a sistemului econom 10410x237k ic.

Angrenarea unui comerciant in relatiile complexe si continue cu diversi furnizori si creditori, pe de o parte, si cu clientii, pe de alta parte, implica functionarea continua a mecanismului incasarilor si platilor cu acestia ; daca acest mecanism se blocheaza datorita lipsei lichiditatilor la o veriga din acest circuit, activitatea mai multor comercianti, legati prin succesiunea operatiilor lor, este amenintator [2].

Intr-o economie asezata pe principiile pietei, eliminarea continua a comerciantilor care nu mai pot face fata obligatiilor scadente are loc printr-o procedura denumita generic "faliment".

In dreptul roman, falimentul era reglementat prin dispozitiile din Codul Comercial din 10 Mai 1887, dar care nu mai erau adaptate noilor realitati economice si nici conceptiei contemporane care acorda o protectie sporita debitorilor in scopul redresarii acesteia si continuarea activitatii.

Motivat de acest fapt cat si a presiunii organelor internationale, in special cele financiare, a fost adoptata Legea nr.64/1995 privind reorganizarea  judiciara si falimentul, modificata si republicata in 1999.