Rezolutiunea contractelor

1. INTRODUCERE

Rezolutiunea este considerata un efect specific al contractelor sinalagmatice, fiind tratata in capitolul dedicat efectelor contractului dar in realitate acest concept se situeaza pe taramul executarii contractului.

Caracterul specific, se regaseste, desigur, si in domeniul efectelor contractului, in ideea interdependentei obligatiilor nascute din contractele sinalagmatice.

Rezolutiunea este sanctiune civila care se aplica in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor asumare de parti printr-un contract. Notiunea este deci strans legata de ideea de neexecutare culpabila a contractului si, implicit, de ideea de raspundere contractuala. 

Plecand de la aceste idei, in cuprinsul acestei lucrari vom analiza reglementarea si notiunea de reziliere a contractelor, conditiile rezolutiunii, actiunea in rezolutiune, efectele rezolutiunii si aspecte in dreptul strain privind rezolutiunea.

         

1.1. Notiune
 

Rezolutiunea reprezinta desfiintarea, cu efect retroactiv, a unui contract, in cazul in care una din obligatiile reciproce ale partilor, carora contractul le da nastere, nu a fost executata.

Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic (bilateral, care se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce.) constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.
Temeiul juridic al rezolutiunii este reciprocitatea obligatiilor din contractul sinalagmatic.

Pentru rezolutiune este nevoie de o hotarare judecatoreasca. Rezolutiunea contractului nu opereaza de drept, partea indreptatita trebuie sa se adreseze instantei judecatoresti cu o actiune in rezolutiune, iar instanta are posibilitatea, de la caz la caz, sa dispuna rezolutiunea contractului sau chear sa acorde un termen de gratie partii care care nu si-a executat obligatiile.
 

Dupa cum este cunoscut, contractele se impart, dupa natura lor, in contracte unilaterale, si contracte bilaterale ori sinalagmatice. contractele sinalagmatice nasc obligatii in sarcina ambelor parti, ceea ce se explica in ideea reciprocitatii obligatiilor, fiecare parte asumandu-si si obligatii in considerarea obligatiilor celeilalte parti, ceea ce creeaza interdependenta acestor obligatii.

In primul rand, obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa aiba un izvor comun, de natura contractuala. este posibil ca obligatiile partilor sa fie reciproce, dar nascute din izvoare diferite, contractuale sau extracontractuale, de exemplu contractele sinalagmatice imperfecte.

In al doilea rand nu trebuie sa se confunde ideea de reciprocitate a obligatiilor cu ideea de reciprocitate a prestatiilor. intotdeauna insa fiecare parte are de executat cel putin o prestatie iar contractele sinalagmatice nasc nu numai obligatii, ci si prestatii in sarcina tuturor partilor.

In al treilea rand, reciprocitatea obligatiilor nu se confunda nici cu echivalenta prestatiilor. incercarea de a conditiona existenta contractelor sinalagmatice nu numai de reciprocitatea obligatiilor, ci si de echivalenta, obiectiva sau subiectiva, a prestatiilor corespunzatoare esuate in cele din urma. 

Rezolutiunea  se aplica contractelor cu executarea instantanee, pe cand rezilierea se aplica contractelor cu executarea succesiva, dar amandoua duc la desfiintarea contractului.

Efectele sunt insa diferite. in timp ce rezolutiunea desfiinteaza contractul retroactiv(ex.tunc), rezilierea lasa neatinse prestatiile care au fost executate inaintea rezilierii desfiintand contractul pentru viitor (ex.nunc).
   

Rezolutiunea nu trebuie confundata nici cu nulitatea. Temporal, nulitatea este contemporana actului juridic, rezolutiunea fiind ulterioara incheierii contractului sinalagmatic, deci si aplicarea cormelor de la prescriptia extinctiva va fi diferita.