REFERAT ECOLOGIE: DOCTRINE POST-MATERIALISTE

Incarcat la data: 08 Aprilie 2009

Autor: Claudiu Baltazar

Pret: 50 credite

4 (4 review-uri)
Ecologismul a aparut in Europa in anii 70 ca o reaciie la semnalele tot mai numeroase privind o serie de probleme ce vizau mediul. Intre acestea au fost: accentuarea poluarii generale, mareele negre, miacarea antinucleara, foametea indusa in iarile Sahelului de deaertificare, defriaarea nesabuita a padurilor inter tropicale, accidentele tehnice majore, criza petrolului, distrugerea a numeroase specii de plante ai animale, profeiiile privind epuizarea materiilor prime minerale. La acestea s-au adaugat contestaiiile de ordin social de natura rasista (SUA, Africa de Sud) sau social-politice (concretizate in miacarile studenieati din Frania in 1968), precum ai penetrarea tot mai puternica in randurile tineretului a ideologiilor de stanga, ca o reaciie la exacerbarea industrializarii ai a produc tivitaiii specifice societaiii de consum. Cu astfel de motivaiii au inceput sa se constituie asociaiii cu scop nelucrativ, independente, denumite in Frania organizaiii asociative sau, cum se spune acum organizaiii neguvernamentale (ONG, sau in engleza NGO) dedicate mediului. In curand, luptatorii pentru mediu pe taram obatesc ai-au dat seama ca nu vor putea realiza prea mult daca nu sant implicaii in structurile de putere ale statului, fapt pentru care unele din aceste ONG-uri s-au transformat in partide politice. Primul a fost Value Party din Noua Zeelanda, intemeiat in 1972, apoi, in anii 80 au luat fiinia partide ecologiste in toate iarile Europei libere, iar dupa 1990 ai in cele ale Europei de Est. Daca societatea ar fi recepiionat in mod adecvat semnalele de lupta ale ecologiatilor, poate ca ei nu ar fi reuait sa se impuna ca foria parlamentara in numeroase iari ale Europei. Ei au intrunit insa asentimentul unei mari parii a electoratului mizand pe caiiva factori psihologici ce agitau spiritele acelor ani: criza ecologica, frica de izbucnirea unui razboi atomic ai eaecul partidelor de a face faia unui numar mare de probleme sociale, economice ai politice. De la aceste teme iniiiale s-a dezvoltat cu timpul o intreaga doctrina care acopera toate marile probleme ale lumii contemporane, ecologismul oferind nu un adaos ataaabil la diversele concepiii politice, ci o noua formula, alternativa, in raport cu doctrinele politice clasice. Dintre temele atacate vom examina cateva care contureaza mai bine specificul ecologismului. Mediul, createrea, dezvoltarea Este incontestabil ca dezvoltarea tehnica cunoaate o continua ascensiune ai toate analizele efectuate, fie la nivel global, fie sectorial sau naiional, arata curbe de createre exponeniiale. Exista evident difereniieri, cu createri puternice in iarile dezvoltate, mai mici in cele in dezvoltare, chiar stagnari in unele iari din Lumea a treia. Tot atat de adevarat este ca deteriorarea mediului este strict dependenta de createrea tehnica ai curbele indicand gradul de poluare sant tot exponeniiale. Aceasta corelare a fost evideniiata clar in primul raport al Clubului de la Roma in 1972 ai a stat la baza multor consideraiii ecologice ai economice. Pe plan politic ea nu a starnit interesul nici unui partid caci toate doctrinele, fie ele liberale, socialiste, conservatoriste sau chiar extremiste, de stanga sau dreapta, mizeaza pe o createre nelimitata a produciiei. Singura doctrina care pune in discuiie limitarea createrii industriale este cea ecologista, ai la presiunea partidelor politice verzi ai a miacarilor verzi asociative s-a constituit comisia Bruntland care a emis doctrina dezvoltarii durabile ce pune in discuiie tocmai raportul dintre deteriorarea mediului ai dezvoltare, dintre ecologie ai economie. Comentand aspectele economice ale raportului Bruntland, Goodland (1991) a aratat intr-o schema convingatoare ca ecosistemul global este finit ai ca ofera o anumita capacitate de dezvoltare a subsistemului economic, dar care pare a fi atins limitele. Orice dezvoltare in continuare este redundanta ai se intoarce impotriva dezvoltarii posibile, fie din cauza reducerii resurselor neregenerabile, fie a poluarii ce devine nociva, sau a createrii nerezolvabile a cantitaiii de deaeuri. Problema are un aspect economic, asupra caruia vom reveni, dar mai ales social, caci trebuie gasit mecanismul de a stopa createrea. Dar cum anume, unde ai cand oprim dezvoltarea sant opiiuni politice. Avand in vedere ca resursele primare nu sant finite, cele neregenerabile avand chiar un sfarait previzibil, iar cele regenerabile o rata de refacere depaaita de exploatarea lor, este clar ca, dupa spusele lui Giscard d Estaing, un anumit tip de createre se apropie de sfarait ai trebuie impreuna sa inventam altul . Partidele tradiiionale nu l-au gasit (dar nici nu l-au cautat), ecologiatii oferind in schimb soluiii. Sistemul capitalist se bazeaza pe o produciie in continua dezvoltare, canti tativa, dar ai calitativa. Ea are la baza dezideratul psiho-social, al difereniierii indivizilor din societate pe baza proprietaiii. Fiecare vrea sa aiba mai mult decat celalalt, mai bine sau altfel. Aceasta este insaai esenia societaiii de consum ai este indiscutabil un factor de progres tehnologic, dar el duce ai la o teribila risipa de materii prime ai munca. Este in acelaai timp un cerc vicios, caci produciia incurajeaza achiziiia, iar aceasta, la randul ei, produciia. In plus, pentru a incuraja achiziiia, produsele sant facute tot mai perisabile pentru a fi inlocuite cat mai rapid. In acest sens sant remarcabile observaiiile lui A. Toffler din capitolul intitulat semnificativ Mireasa in rochie de hartie din celebra carte Aocul viitorului in care este enuniata economia nepermaneniei. Se produce tot mai mult, mai sofisticat, dar ai mai prost. Nevoia de difereniiere ai mai ales exploatarea ei pana la extrem de catre producatorii de marfuri a dus la aspecte noi ale economiei. Unul din ele este moda, a carei definiiie succinta spune ca moda este ceea ce se demodeaza, ce iese rapid din uz inainte ca obiectul sa-ai fi epuizat poteniialul lucrativ. Aceasta se refera ai la imbracaminte, ai la televizor sau automobil. Exacerbarea modei este luxul, acea parte din ce posedam care ne desparte de ceilalii. Luxul are o valoare doar in raport cu ceilalii, nu una intrinseca. Un produs considerat lux care devine de uz comun, accesibil oricui, nu mai este un lux ai iai pierde valoarea pe care i-o confera acest titlu. Este insa luxul necesar? Dintr-un punct de vedere da, deoarece incurajeaza cercetarea, tehnologia ai produciia noua. Luxul face diferenie in societate, caci egalizarea ei este un concept comunist, inacceptabil, fiind impotriva firii omului. Dar luxul reprezinta ai un mare consum de materiale, de munca ai energie, ce ar putea avea alta destinaiie in momentul de faia, cand peste tot in lume exista crize economice determinate in parte de precaritatea surselor primare. Un corolar al nevoii de a produce ai a vinde este reclama, caci se atie ca reclama este sufletul comeriului . Dar ea a dus la forme excesive, explozive, ai ajunge sa ne uitam la iigarile sau detergeniii oferiii la televizor ca sa ne dam seama ca a aparut o industrie a reclamei, ca exista institute in care se invaia cum trebuie facuta ea cat mai agresiv. Ea a dus ai la o alta noiiune, cea de design, de prezentare cat mai atragatoare a produsului ce trebuie impus pe piaia, design care incepe de la punga de chipsuri ai pana la automobil ai locuinia. Acest cerc vicios, de a produce pentru a se vinde ai de a vinde pentru a se putea produce, este denumit productivism. El reprezinta in cadrul doctrinei ecologiste ansamblul structurilor socio-economice ai de mentalitate care imping produciia fara sa se iina seama de nevoile reale ale populaiiei ai de durabilitatea produselor.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ECOLOGIE: DOCTRINE POST-MATERIALISTE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

mersi....cu asta poate ca o sa iau 10...pwp:*

Pulover cu aspect catifelat si aplicatii cu margele Pulover cu aspect catifelat si aplicatii cu margele CaracteristiciTip: puloverGen: feteculoare: gri inchisMaterial: bumbacStil: casualCroiala:...
Rochie Black Flower Rochie Black Flower O alegere eleganta cu o nota joviala este aceasta rochie scurta, mulata cu maneci trei sferturi....