Referat Economie. MERCANTILISMUL

Incarcat la data: 30 Mai 2007

Autor: dizzy

Pret: 80 credite

5 (1 review)
REFERAT DOCTRINE ECONOMICE SI FINANCIARE CE ESTE TEORIA ECONOMICA? MERCANTILISMUL Mercantilismul timpuriu Mercantilismul matur Mercantilismul tarziu Particularitati nationale Originile cunoasterii stiintifice in domeniul economiei au determinari comune cu cunoasterea filosofica a realitatilor lumii antice. Desprinderea economiei ca stiinta de sine statatoare din corpul filosofiei se face din momentul in care obiectul de studiu, metoda precum si nivelul de teoretizare o impun. Daca intr-o determinare la limita empiricului economicul poate fi reprezentat drept sfera actiunii umane vizand pur si simplu existenta, acest gen de abordare este specific cu relevanta Greciei antice care dincolo de obiect ne transmite si nomenclatorul economiei. Modul de viata al polisului se esentializeaza in Oikonomos. Trecand prin istorie alaturi de celelalte stiinte sociale, Teoria economica se cristalizeaza drept o conceptie structurata, beneficiind de o metoda coerenta si aplicabila in campul vietii economice. Ea descifreaza legile precum si principiile ce guverneaza viata economica in ansamblul sau. Teoria economica este in acest sens primul si cel mai inalt teoretic palier de abordare al vietii economice. In conceptia moderna, stiinta denota studiul sistematic, obiectiv, al fenomenelor si proceselor dintr-un anumit camp de investigatie. Acest fel de a pune problema genereaza o intrebare aplicabila in zona noastra de interes, acolo unde diferenta de logica dintre politicile guvernamentale si contabilitatea firmei, spre exemplu, fac inoperanta o abordare holistica. Vorbim deci de stiinta economica sau de stiinte economice ? Intr-o conceptie moderna, aflata sub auspiciile inter si transdisciplinaritatii sistemul stiintelor economice rprezinta un ansamblu de discipline ale corpusului generic denumit stiinta economica. Teoria economica este, intr-o formulare aparte economia pura. In 1615 Antoine de Montchretien introduce termenul de Economie politica, termen ce subzista pana in zilele noastre drept cea mai folosita denumire a teoriei economice. Aproape de la nasterea sa, el a fost insa criticat din perspectiva ambiguitatii pe care o instaureaza in domeniu, atunci cand este vorba de cea mai delicata relatie si anume aceea dintre economic si politic. Critica se centreaza esentialmente pe subordonarea economicului de catre politic, cu toate consecintele nefavorabile asupra disciplinei in sine. Evitarea acestui gen de intruziune in viziunea stiintifica asupra economiei s-a facut prin utilizarea unor denumiri precum: Teorie economica, Economie pura, Economie sociala sau pur si simplu Economie. Acest ultim termen ( Economics, in original) a fost impus de catre Alfred Marshall odata cu Principiile de economie din 1890. Economia in conceptia autorului este studiul vietii economice a oamenilor; ea examineaza actiunile individuale sau sociale, cunostintele necesare in vederea bunastarii. In buna masura trecerea teoriei economice de pe aliniamentul conceptual al economiei politice pe cel al economicsului (sensul cel mai pragmatic pe care il acordam si in acest curs abordarii teoriei economice) se face pe coordonatele deplasarii de la economia de oferta la cea a imbinarii cererii cu oferta sau chiar din perspectiva economiei cererii. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie considera ca economicsul este studiul felului in care indivizii si societatea aleg prin intermediul banilor sau fara acestia, felul de utilizare al resurselor rare, ce pot fi folosite diferit. Tot el spunea, intr-o viziune ludica: "Vrei sa faci dintr-un papagal un economist ? Invata-l doua cuvinte: cerere si oferta." 1)Evolutia si particularitatile nationale ale mercantilismului Mercantilismul, ca doctrina economica, reprezinta prima reflectare teoretica a economiei de piata si marcheaza inceputul formarii stiintei economice ca stiinta autonoma, cu un domeniu de cercetare. Termenul de "mercantilism" a capatat semnificatie pentru prima data in mainile lui Adam Smith. Din punct de vedere etimologic, acest termen provine din cuvintele ialienesti: "mercato" care inseamna piata si "mercantile" care inseamna ceva legat de castigul banesc. Ca doctrina economica, mercantilismul desemneaza un ansamblu de idei economice si de masuri de politica economica, caracteristice pentru sec. XVI inceputul sec. XVIII, fiind subordonate ideii ca bogatia provine din comert si sporirea ei depinde de sprijinul acordat de catre stat comerciantilor. De data recenta mercantilismul a fost denumit "heringul rosu al istoriografiei" si "un balon teoretic gigantic". Evolutia mercantilismului: In secolele XV - XVII predominau inca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. In opozitie si in spirit renascentist, se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale Statului, pe de alta parte, si ale bogatiei pe de alta parte. Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gandire economica moderna. Marx ii numeste "primii talmaci ai lumii moderne". Ca doctrina si politica economica, mercantilismul cunoaste trei etape: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), mercantilismul matur sau sistemul balantei comerciale (sec. XVII) si mercantilismul tarziu (sec. XVIII). 1)Mercantilismul timpuriu: Mercantilismul secolului al XVI-lea este apreciat ca fiind "Mercantilismul timpuriu". Primele probleme studiate de mercantilisti au fost cele monetare. Un prim aspect empiric al politicii mercantiliste exista in sec. XVI, fiind numit "bullionismul" spaniol, acesta nefiind explicat in nici o teorie economica. Conchistadorii spanioli aduceau metale pretioase din America in Spania si de aici ele patrundeau in alte tari europene. Sursa de imbogatire si dovada de imbogatire, dupa cum sustineau guvernele, era acumularea de aur si argint. De la o vreme guvernele au interzis mai ales in Spania iesirea metalelor pretioase, organizand sistemul balantei contractelor (tara "A" poate cumpara de la tara "B" numai atat cat tara "B" cumpara de la tara "A". Atunci ne putem intreba daca am putea afirma ca in acest fel autorii spanioli au confundat banii cu bogatia. Mai degraba, tindem sa credem ca acestia apreciau abundenta monetara pentru ca facilita producerea de bogatie si din aceasta cauza au incercat sa impiedice scurgerea banilor spanioli catre alte state. i iata ca in acest fel au aparut primele elemente ale teoriei cantitative a banilor, intelegand ca unii economisti spanioli au avut anumite indicii ale influentei cantitative de bani asupra preturilor. Ca o concluzie putem spune ca mercantilismul timpuriu urmarea, in principal, realizarea unei balante monetare active, fara a prezenta o gandire economica fundamentala, ci mai degraba o lipsa de profunzime si claritate a ideilor, dar o orientare predilecta spre actiune, spre praxis-ul economic. Pentru aceasta forma de mercantilism este caracteristica politica externa promovata de Spania, Portugalia, Anglia in sec. XVI. In plan teoretic, caracteristica este lucrarea lui William Stafford "Analiza critica a unor plangeri ale compatriotilor nostri"(1581). William Stanford sublinia faptul ca toti reprezentantii straturilor sociale se plang de scumpire si gasesc straniu ca ea s-a produs odata cu cresterea productiei. Din cauza falsificarii monedei rezultau urmatoarele: comerciantii straini vindeau marfurile la preturi nominale mai mari si ii sileau pe comerciantii din tara sa ridice preturile, iar pe lorzi sa ridice arenzile. Cu reforma monetara nu se poate rezolva nimic deoarece, in definitiv marfurile se platesc tot cu marfuri si numai abundenta sau raritatea marfurilor le poate scadea sau ridica preturile. El considera ca o indreptare nu poate veni decat printr-o politica comerciala cuminte, prin care sa nu se lase nici una din materii sa treaca in strainatate, nici sa se importe bunuri de lux, nici sa se cumpere din strainatate mai mult decat se vindea. Pentru remedierea agriculturii si indreptarea situatiei taranimii trebuie sa se instituie impozite mai mari pe terenurile destinate pasunatului si mai mici pe cele destinate aratului si nu in ultimul rand liberalizarea exportului de cereale. 2)Mercantilismul matur: Mercantilismul secolului al XVII-lea este considerat "matur", politica mercantilista depasind teoria cantitativa a banilor. Desi s-au depreciat, metalele pretioase si-au mentinut statutul de marfuri privilegiate o lunga perioada de timp, crezandu-se ca abundenta lor faciliteaza creditele si afacerile, permitand o dezvoltare mai rapida a productiei. Pe scurt mercantilismul matur cerea impulsionarea comertului exterior astfel incat suma de bani intrata sa fie mai mare decat cea iesita. Principalele lucrari ale mercantilismului matur sunt: "Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundente de aur si argint" Antonio Serra ; "Tratat de economie politica" Antoine de Montchrestien; "Expunere despre comertul Angliei cu Indiile Orientale"- Thomas Mun; "Bogatiile Angliei din comertul exterior" Thomas Mun. Treptat, mercantilismul s-a asezat pe noi fundamente teoretice, transformandu-se in doctrina productiva. Prima dovada in acest sens a fost tratatul de economie politica a lui Antoine de Montchrestien in care se spunea urmatoarele: " Nu abundenta de aur si argint, cantitatea de perle si diamante face statele mai bogate si opulente, ci bunurile necesare vietii. Este adevarat ca noi am devenit mai abundenti in aur si argint decat parintii nostri, dar nu mai instariti sau mai bogati". De aici tragem concluzia ca bogatia este masa produselor consumabile si o tara este mai bogata cu cat produce mai multe. Particularitati nationale: a) Mercantilismul comercial englez este reflectat, in special in lucrarea lui Thomas Mun intitulata "Tezaurul Angliei in comertul exterior sau balanta comertului exterior".In aceasta carte el trateaza chestiuni monetare si comertul exterior. Cartea contine teoria clasica a balantei comerciale,sustinand ca balanta comertului nu se reduce doar la compararea importurilor si exporturilor, ci adaugarea la contul exportului a profitului comerciantilor, iar la contul importului trebuie sa se considere doar preturile de vanzare in Anglia, scazandu-se taxele de vama si accizele. In afara de acestea mai trebuie adaugate la pasiv sumele cheltuite in strainatate si castigurile realizate de comerciantii straini in Anglia, iar la activ trebuie tinut cont de cheltuielile facute de straini in Anglia si de veniturile comerciantilor englezi in strainatate. Thomas Mun largeste balanta comerciala la o balanta de plati. Moneda este analizata in stransa legatura cu comertul: banul ajuta comertul, iar comertul sporeste bogatia in bani. In notiunea bogatie autorul distinge trei componente: averea naturala, averea artificiala si averea mobila. Mun recomanda statului stabilirea artificiala a sistemelor de dobanzi, mentinerea si promovarea unor dobanzi ridicate pentru formarea capitalurilor pentru a putea dezvolta productia. Josias Child va aduce rectificari teoriei lui Mun cu privire la "dobanzile ridicate", contraargumentand ca pretul banilor imprumutati reprezinta sufletul comertului, iar pentru o balanta comerciala activa este necesara reducerea dobanzii si nu cresterea ei, precum si simplificarea operatiunilor comerciale pentru sporirea capitalului comercial. Un alt mercantilist cu un rol foarte important a fost Gresham Sir Thomas care a operat pe piata schimburilor pentru a micsora fluctuatiile cauzate de neplata imprumuturilor sau a dobanzilor. El a inteles puterea pe care o avea guvernul in modificarea ratei de schimb si chiar a sugerat crearea unui bilant echilibrat de schimb. Gresham a fost cel care a sfatuit-o pe regina Elisabeta I sa bata moneda cu un continut de metal inferior. Acestea au determinat mai tarziu asocierea numelui lui cu principiul monetar cunoscut sub numele de "legea lui Gresham", care poate fi rezumata in fraza "moneda rea alunga din circulatie moneda buna" . b) Mercantilismul industrialist francez (colbertismul) este axat pe ideea dezvoltarii industriei franceze pentru cresterea competitivitatii ei pe plan extern prin tarif vamal protectionist viguros. Colbertismul va face apel la stat pentru a sprijini dezvoltarea manufacturilor, valorificarea bogatiilor tarii prin munca locuitorilor sai. Jean Baptiste Colbert, ministru de finante al Frantei in perioada 1661 1683, a devenit celebru pentru dorinta sa de a face ordine in domeniul financiar si monetar. Pe plan intern a practicat interventia masiva a statului pentru a edifica si intari industria cat si pentru a reglementa activitatea economica. Stabileste raportul argint/aur la 15/1 si trece corporatiile si fabricile in subordinea regelui. Pe plan extern a impus restrangerea importurilor si stimularea exporturilor,mai ales a produselor manufacturate, impunand prime de export, cu scopul de a realiza o balanta comerciala activa. Mercantilismul francez prezinta paradoxul de a fi mai putin bogat in teoreticieni decat cel britanic, dar are meritul de a fi pus in practica sa probleme fundamentale ale Economiei Politice cum ar fi: de unde vine bogatia nationala sau care este productia cea mai avantajoasa pentru societate. Raspunsul a fost aproape unanim: INDUSTRIA, pentru dezvoltarea careia s-au facut numeroase investitii si reforme. c) Mercantilismul german are ca principiu tutela statului, iar tendintele populationiste ii sunt specifice. Mercantilistii germanii au militat pentru dezvoltarea productiei industriale si agricole, a comertului si pentru cresterea populatiei. Datorita faptului ca Germania medievala era faramitata in numeroase state marunte si izolate, viata si stiinta economica nu a putut ajunge la nivelul celei engleze sau franceze. O alta trasatura a fost politica de sporire a productiei agricole, vizand imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu produse agro-alimentare. Politica mercantilista germana s-a inspirat din politica oraseneasca, organizand in mod unitar corporatiile, viata oraselor si economia nationala, avand in vedere interesele principilor care erau interese fiscale. Transformarea statului feudal intr-unul modern, absolutist, a reclamat perfectionarea aparatului fiscal si formarea unui corp de functionari bine instruit si bine articulat. Germanii au adoptat politica economica a Frantei, implicit principiile mercantiliste. Mercantilistii germani considerau banii cel mai important factor de productie si ajutor al circulatiei si n-au vazut in ei intruchiparea bogatiei, precum s-a intamplat in cazul celorlalte popoare. Grija lor permanenta a fost stimularea productiei, mai ales a agriculturii, dar si a industriei. Principalii reprezentanti au fost: J.H.G. von Juste, J. von Sonnenfels si Kaspar Klock. In concluzie putem spune ca mercantilismul matur priveste balanta platilor externe de pe pozitiile capitalismului. Intelegand ca "banii nasc pui", mercantilistii au apreciat ca banii nu trebuie sa stationeze,ci, sa se afle mereu intr-o miscare continua. Ei trebuie aruncati mereu in circulatie pentru a se intoarce mai multi. 3)Mercantilismul tarziu: Mercantilismul tarziu apare in sec. XVIII, fiind caracteristic Angliei si marcheaza trecerea spre liberalismul economic. Autorii englezi au inceput sa sustina mecanismele economiei de piata, ei pronuntandu-se pentru o reglementare mai redusa a economiei de catre stat, ca si pentru reducerea importantei asociatiilor meseriasilor. Incepand cu sec. al XVIII-lea cercetarile economice au capatat noi caracteristici cum ar fi: tendinta unor solutii mai liberale in organizarea economica a natiunilor, problemele referitoare la bani si la rata dobanzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Reprezentanti principali au fost: William Petty si Richard Cantillon. William Petty fost un economist si statistician a carui contributie principala la economia politica a fost a fost lucrarea "Tratat asupra impozitelor si contributiilor" in care analizeaza rolul statului in economie si teoria valorii muncii. El considera, spre deosebire de liberalii de dupa Adam Smith ca, mentinerea unui nivel inalt al angajarii prin politici monetare si fiscale si prin lucrari publice, este o datorie a statului. Tot in aceasta lucrare argumenteaza ca munca necesara pentru productie reprezinta principala determinanta a valorii de schimb. Richard Cantillon devine cunoscut si faimos prin lucrarea sa "Eseu asupra naturii comertului in general". Aceasta lucrare este descoperita in urma unui incendiu in care Cantillon isi pierde viata. Aceasta lucrare contine o teorie a salariului relativ care a fost folosita de Adam Smith. De asemenea mai cuprinde si propria teorie asupra salariilor, preturilor si dobanzii; circulatia banilor, rolul metalelor pretioase in economia nationala si alte subiecte. 2)Evolutia si particularitatile nationale ale mercantilismului Mercantilismul, ca doctrina economica, reprezinta prima reflectare teoretica a economiei de piata si marcheaza inceputul formarii stiintei economice ca stiinta autonoma, cu un domeniu de cercetare. Termenul de "mercantilism" a capatat semnificatie pentru prima data in mainile lui Adam Smith. Din punct de vedere etimologic, acest termen provine din cuvintele ialienesti: "mercato" care inseamna piata si "mercantile" care inseamna ceva legat de castigul banesc. Ca doctrina economica, mercantilismul desemneaza un ansamblu de idei economice si de masuri de politica economica, caracteristice pentru sec. XVI inceputul sec. XVIII, fiind subordonate ideii ca bogatia provine din comert si sporirea ei depinde de sprijinul acordat de catre stat comerciantilor. De data recenta mercantilismul a fost denumit "heringul rosu al istoriografiei" si "un balon teoretic gigantic". Evolutia mercantilismului: In secolele XV - XVII predominau inca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. In opozitie si in spirit renascentist, se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale Statului, pe de alta parte, si ale bogatiei pe de alta parte. Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gandire economica moderna. Marx ii numeste "primii talmaci ai lumii moderne". Ca doctrina si politica economica, mercantilismul cunoaste trei etape: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), mercantilismul matur sau sistemul balantei comerciale (sec. XVII) si mercantilismul tarziu (sec. XVIII). 1)Mercantilismul timpuriu: Mercantilismul secolului al XVI-lea este apreciat ca fiind "Mercantilismul timpuriu". Primele probleme studiate de mercantilisti au fost cele monetare. Un prim aspect empiric al politicii mercantiliste exista in sec. XVI, fiind numit "bullionismul" spaniol, acesta nefiind explicat in nici o teorie economica. Conchistadorii spanioli aduceau metale pretioase din America in Spania si de aici ele patrundeau in alte tari europene. Sursa de imbogatire si dovada de imbogatire, dupa cum sustineau guvernele, era acumularea de aur si argint. De la o vreme guvernele au interzis mai ales in Spania iesirea metalelor pretioase, organizand sistemul balantei contractelor (tara "A" poate cumpara de la tara "B" numai atat cat tara "B" cumpara de la tara "A". Atunci ne putem intreba daca am putea afirma ca in acest fel autorii spanioli au confundat banii cu bogatia. Mai degraba, tindem sa credem ca acestia apreciau abundenta monetara pentru ca facilita producerea de bogatie si din aceasta cauza au incercat sa impiedice scurgerea banilor spanioli catre alte state. i iata ca in acest fel au aparut primele elemente ale teoriei cantitative a banilor, intelegand ca unii economisti spanioli au avut anumite indicii ale influentei cantitative de bani asupra preturilor. Ca o concluzie putem spune ca mercantilismul timpuriu urmarea, in principal, realizarea unei balante monetare active, fara a prezenta o gandire economica fundamentala, ci mai degraba o lipsa de profunzime si claritate a ideilor, dar o orientare predilecta spre actiune, spre praxis-ul economic. Pentru aceasta forma de mercantilism este caracteristica politica externa promovata de Spania, Portugalia, Anglia in sec. XVI. In plan teoretic, caracteristica este lucrarea lui William Stafford "Analiza critica a unor plangeri ale compatriotilor nostri"(1581). William Stanford sublinia faptul ca toti reprezentantii straturilor sociale se plang de scumpire si gasesc straniu ca ea s-a produs odata cu cresterea productiei. Din cauza falsificarii monedei rezultau urmatoarele: comerciantii straini vindeau marfurile la preturi nominale mai mari si ii sileau pe comerciantii din tara sa ridice preturile, iar pe lorzi sa ridice arenzile. Cu reforma monetara nu se poate rezolva nimic deoarece, in definitiv marfurile se platesc tot cu marfuri si numai abundenta sau raritatea marfurilor le poate scadea sau ridica preturile. El considera ca o indreptare nu poate veni decat printr-o politica comerciala cuminte, prin care sa nu se lase nici una din materii sa treaca in strainatate, nici sa se importe bunuri de lux, nici sa se cumpere din strainatate mai mult decat se vindea. Pentru remedierea agriculturii si indreptarea situatiei taranimii trebuie sa se instituie impozite mai mari pe terenurile destinate pasunatului si mai mici pe cele destinate aratului si nu in ultimul rand liberalizarea exportului de cereale. 2)Mercantilismul matur: Mercantilismul secolului al XVII-lea este considerat "matur", politica mercantilista depasind teoria cantitativa a banilor. Desi s-au depreciat, metalele pretioase si-au mentinut statutul de marfuri privilegiate o lunga perioada de timp, crezandu-se ca abundenta lor faciliteaza creditele si afacerile, permitand o dezvoltare mai rapida a productiei. Pe scurt mercantilismul matur cerea impulsionarea comertului exterior astfel incat suma de bani intrata sa fie mai mare decat cea iesita. Principalele lucrari ale mercantilismului matur sunt: "Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundente de aur si argint" Antonio Serra ; "Tratat de economie politica" Antoine de Montchrestien; "Expunere despre comertul Angliei cu Indiile Orientale"- Thomas Mun; "Bogatiile Angliei din comertul exterior" Thomas Mun. Treptat, mercantilismul s-a asezat pe noi fundamente teoretice, transformandu-se in doctrina productiva. Prima dovada in acest sens a fost tratatul de economie politica a lui Antoine de Montchrestien in care se spunea urmatoarele: " Nu abundenta de aur si argint, cantitatea de perle si diamante face statele mai bogate si opulente, ci bunurile necesare vietii. Este adevarat ca noi am devenit mai abundenti in aur si argint decat parintii nostri, dar nu mai instariti sau mai bogati". De aici tragem concluzia ca bogatia este masa produselor consumabile si o tara este mai bogata cu cat produce mai multe. Particularitati nationale: a) Mercantilismul comercial englez este reflectat, in special in lucrarea lui Thomas Mun intitulata "Tezaurul Angliei in comertul exterior sau balanta comertului exterior".In aceasta carte el trateaza chestiuni monetare si comertul exterior. Cartea contine teoria clasica a balantei comerciale,sustinand ca balanta comertului nu se reduce doar la compararea importurilor si exporturilor, ci adaugarea la contul exportului a profitului comerciantilor, iar la contul importului trebuie sa se considere doar preturile de vanzare in Anglia, scazandu-se taxele de vama si accizele. In afara de acestea mai trebuie adaugate la pasiv sumele cheltuite in strainatate si castigurile realizate de comerciantii straini in Anglia, iar la activ trebuie tinut cont de cheltuielile facute de straini in Anglia si de veniturile comerciantilor englezi in strainatate. Thomas Mun largeste balanta comerciala la o balanta de plati. Moneda este analizata in stransa legatura cu comertul: banul ajuta comertul, iar comertul sporeste bogatia in bani. In notiunea bogatie autorul distinge trei componente: averea naturala, averea artificiala si averea mobila. Mun recomanda statului stabilirea artificiala a sistemelor de dobanzi, mentinerea si promovarea unor dobanzi ridicate pentru formarea capitalurilor pentru a putea dezvolta productia. Josias Child va aduce rectificari teoriei lui Mun cu privire la "dobanzile ridicate", contraargumentand ca pretul banilor imprumutati reprezinta sufletul comertului, iar pentru o balanta comerciala activa este necesara reducerea dobanzii si nu cresterea ei, precum si simplificarea operatiunilor comerciale pentru sporirea capitalului comercial. Un alt mercantilist cu un rol foarte important a fost Gresham Sir Thomas care a operat pe piata schimburilor pentru a micsora fluctuatiile cauzate de neplata imprumuturilor sau a dobanzilor. El a inteles puterea pe care o avea guvernul in modificarea ratei de schimb si chiar a sugerat crearea unui bilant echilibrat de schimb. Gresham a fost cel care a sfatuit-o pe regina Elisabeta I sa bata moneda cu un continut de metal inferior. Acestea au determinat mai tarziu asocierea numelui lui cu principiul monetar cunoscut sub numele de "legea lui Gresham", care poate fi rezumata in fraza "moneda rea alunga din circulatie moneda buna" . b) Mercantilismul industrialist francez (colbertismul) este axat pe ideea dezvoltarii industriei franceze pentru cresterea competitivitatii ei pe plan extern prin tarif vamal protectionist viguros. Colbertismul va face apel la stat pentru a sprijini dezvoltarea manufacturilor, valorificarea bogatiilor tarii prin munca locuitorilor sai. Jean Baptiste Colbert, ministru de finante al Frantei in perioada 1661 1683, a devenit celebru pentru dorinta sa de a face ordine in domeniul financiar si monetar. Pe plan intern a practicat interventia masiva a statului pentru a edifica si intari industria cat si pentru a reglementa activitatea economica. Stabileste raportul argint/aur la 15/1 si trece corporatiile si fabricile in subordinea regelui. Pe plan extern a impus restrangerea importurilor si stimularea exporturilor,mai ales a produselor manufacturate, impunand prime de export, cu scopul de a realiza o balanta comerciala activa. Mercantilismul francez prezinta paradoxul de a fi mai putin bogat in teoreticieni decat cel britanic, dar are meritul de a fi pus in practica sa probleme fundamentale ale Economiei Politice cum ar fi: de unde vine bogatia nationala sau care este productia cea mai avantajoasa pentru societate. Raspunsul a fost aproape unanim: INDUSTRIA, pentru dezvoltarea careia s-au facut numeroase investitii si reforme. c) Mercantilismul german are ca principiu tutela statului, iar tendintele populationiste ii sunt specifice. Mercantilistii germanii au militat pentru dezvoltarea productiei industriale si agricole, a comertului si pentru cresterea populatiei. Datorita faptului ca Germania medievala era faramitata in numeroase state marunte si izolate, viata si stiinta economica nu a putut ajunge la nivelul celei engleze sau franceze. O alta trasatura a fost politica de sporire a productiei agricole, vizand imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu produse agro-alimentare. Politica mercantilista germana s-a inspirat din politica oraseneasca, organizand in mod unitar corporatiile, viata oraselor si economia nationala, avand in vedere interesele principilor care erau interese fiscale. Transformarea statului feudal intr-unul modern, absolutist, a reclamat perfectionarea aparatului fiscal si formarea unui corp de functionari bine instruit si bine articulat. Germanii au adoptat politica economica a Frantei, implicit principiile mercantiliste. Mercantilistii germani considerau banii cel mai important factor de productie si ajutor al circulatiei si n-au vazut in ei intruchiparea bogatiei, precum s-a intamplat in cazul celorlalte popoare. Grija lor permanenta a fost stimularea productiei, mai ales a agriculturii, dar si a industriei. Principalii reprezentanti au fost: J.H.G. von Juste, J. von Sonnenfels si Kaspar Klock. In concluzie putem spune ca mercantilismul matur priveste balanta platilor externe de pe pozitiile capitalismului. Intelegand ca "banii nasc pui", mercantilistii au apreciat ca banii nu trebuie sa stationeze,ci, sa se afle mereu intr-o miscare continua. Ei trebuie aruncati mereu in circulatie pentru a se intoarce mai multi. 3)Mercantilismul tarziu: Mercantilismul tarziu apare in sec. XVIII, fiind caracteristic Angliei si marcheaza trecerea spre liberalismul economic. Autorii englezi au inceput sa sustina mecanismele economiei de piata, ei pronuntandu-se pentru o reglementare mai redusa a economiei de catre stat, ca si pentru reducerea importantei asociatiilor meseriasilor. Incepand cu sec. al XVIII-lea cercetarile economice au capatat noi caracteristici cum ar fi: tendinta unor solutii mai liberale in organizarea economica a natiunilor, problemele referitoare la bani si la rata dobanzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Reprezentanti principali au fost: William Petty si Richard Cantillon. William Petty fost un economist si statistician a carui contributie principala la economia politica a fost a fost lucrarea "Tratat asupra impozitelor si contributiilor" in care analizeaza rolul statului in economie si teoria valorii muncii. El considera, spre deosebire de liberalii de dupa Adam Smith ca, mentinerea unui nivel inalt al angajarii prin politici monetare si fiscale si prin lucrari publice, este o datorie a statului. Tot in aceasta lucrare argumenteaza ca munca necesara pentru productie reprezinta principala determinanta a valorii de schimb. Richard Cantillon devine cunoscut si faimos prin lucrarea sa "Eseu asupra naturii comertului in general". Aceasta lucrare este descoperita in urma unui incendiu in care Cantillon isi pierde viata. Aceasta lucrare contine o teorie a salariului relativ care a fost folosita de Adam Smith. De asemenea mai cuprinde si propria teorie asupra salariilor, preturilor si dobanzii; circulatia banilor, rolul metalelor pretioase in economia nationala si alte subiecte. In incheiere putem trage o concluzie si anume aceea ca mercantilismul este produsul unui spirit nou manifestat in epoca. Acesta este caracterizat prin predominanta preocuparilor economice, adica a celor ce fac din castig un scop, fata de austeritatea celor morale, politice si filozofice, predominanta bogatiei mobiliare fata de cea naturala imobiliara traditionala, a economiei monetare fata de cea naturala, a manifestarilor individualiste fata de cele de tip comunitar si sustinut de afluxul metalelor pretioase din Lumea Noua si a profiturilor din comertul cu tarile "de peste mari", in special din Indii. onomice", Institutul european, Iasi, 1998 2)Blaug, Mark "Teorie economica in retrospectiva 1)Braileanu, Tiberiu "O istorie a doctrinelor ec", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992 3)Dodescu, Anca "Doctrine economice. Manual universitar", Ed. Universitatii din Oradea, 2004 4)Popescu, Gheorghe "Evolutia gandirii economice", Ed. George Baritiu, Cluj Napoca, 2000 5)www.wikipedia.org 6)www.e-referate.ro

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat Economie. MERCANTILISMUL". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jeans Tanner Army Jeans Tanner Army pantaloni cu model army metalic - se incheie in fata cu nasturi metalici - materialul este...
Rochie Aglaya Neagra Rochie Aglaya Neagra rochie midi eleganta de culoarea neagra - are un slit scurt la spate si se incheie cu un fermoar...