Criza economica din Asia

Introducere
In economia globala, banii sunt asemenea sangelui dintr-un organism viu, ei permit circulatia valorii si intretin viata sistemelor economice.

Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunctionalitati. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organizatii, institutii si grupuri sociale afectate:inflatia, somajul,stagnarea,recesiunea,etc.

O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar.

Criza asiatica a fost marcata prin cea mai ampla cadere a pietelor financiare asiatice de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Detonatorul l-a constituit retragerea investitorilor straini din tarile Asiei de Sud-Est. Motivul - devalorizarea principalelor valute regionale si o puternica desincronizare a operatiunilor financiare.

Avalansa financiara care a ingropat mare parte din Asia, a fost declansata odata cu devalorizarea monedei thailandeze din anul 1997, cand guvernul a liberalizat cursul, care era tinut de dolar. intr-o luna a pierdut 25% din valoarea sa fata de dolar. Celelalte monede asiatice au inceput sa se devalorizeze, declansand spirala crahtului. Criza s-a raspandit rapid in zona afectand Coreea de Sud, Indonezia, Malaezia si Filipine, si restul tarilor asiatice inclusiv Japonia.

Aceste tari au fost ajutate de Fondul Monetar International prin intermediul unui imprumut in valoare de 40 miliarde dolari.

Criza financiara asiatica a provovat bulversarea brusca si a altor piete din regiune. Schimbarea intervenita in mediul de afaceri a determinat investitorii sa-si reduca drastic angajamentele luate pe aceste piete, ceea ce a antrenat o contractie a aportului net de capital privat in tarile amintite mai inainte, dar si in alte state situate la o oarecare distanta de epicentrul crizei. Pentru a-si corecta dezechilibrele macroeconomice, tarile atinse direct de criza au fost nevoite sa impuna o disciplina bugetara si monetara severa.

Criza asiatica demonstreaza cu succes ca globalizarea scapata din frau si miscarea libera a capitalului, in absenta unor reglementari adecvate la nivel international pot avea efect destabilizator in cadrul economiilor nationale.