Imprumuturile de stat si rolul acestora in acoperirea cheltuielilor statului

In economia de piata, veniturile procurate de stat din impozite si taxe, precum si cele de la intreprinderile si proprietatile sale adesea nu acopera integral cheltuielile bugetare ordinare. In asemenea situatii, autoritatile publice se adreseaza persoanelor fizice si juridice care dispun de mijloace banesti temporar libere, cerandu-le sa le incredinteze o parte din acestea pentru acoperirea diferentei dintre cheltuielile si veniturile bugetare.

Cu alte cuvinte, in caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor publice se face cu resurse de imprumut, adica pe calea creditului public. Bazat pe increderea in solvabilitatea statului, creditul public se realizeaza fie pe calea contractarii directe de catre stat de imprumuturi cu persoane fizice sau juridice detinatoare de mijloace banesti libere, fie prin intermediul unor institutii specializate – banci, case de economii, case de asigurari sociale si pensii, societati de asigurari si reasigurari etc. – care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si pe care le incredinteaza apoi statului pe timp determinat.

in afara de autoritatile publice centrale si locale, apel la resurse de imprumut mai fac intreprinderile private, publice si mixte, organizatiile cooperatiste, ca si unele categorii sociale, pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor economice (credite pe termen scurt), efectuarea de investitii (credite pe termen mijlociu sau lung) ori satisfacerea unor nevoi ale populatiei (credite de consum).