Riscul de creditare

 1.  Riscul de creditare - Pe de alta parte, orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci cand unii debitori nu isi onoreaza obligatiile.

Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.Din acest punct de vedere, cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului de credite. Aceasta, deoarece slaba calitate a creditelor este principala cauza a falimentelor bancare.

Dupa cum se arata intr-un raport al Oficiului Controlului Monedei din SUA referitor la cauzele principale ale falimentelor bancare din aceasta tara in anii ’80, intre acestea se inscriu:
                          -neatentia in formularea normelor de creditare;
                          -prezenta unor conditii de creditare prea generoase, cuplata cu lipsa unor normative clare;
                          -nerespectarea normelor interne de creditare de catre personalul bancii;
                          -concentrarea riscanta a creditelor pe anumite piese;
                          -slabul control exercitat asupra personalului (inspectorilor);
                          -cresterea excesiva a valorii portofoliului de credite, peste posibilitatile rezonabile ale bancii de a acoperi riscurile;
                         -sisteme defectuoase sau inexistente de detectare a creditelor cu probleme;
                        -necunoasterea fluxurilor de trezorerie a clientilor;
                        -creditarea preferentiala (sub conditiile de piata).

Pentru a depasi deficientele sistemice si procedurale de acest gen, care duc la cresterea pierderilor la portofoliul de credit, bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze politici de creditare performante si sa angajeze/pregateasca un personal de un profesionalism ireprosabil, care sa inteleaga si sa respecte disciplina acestor norme.Pentru aceasta este necesar sa existe un feed-back permanent prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control al calitatii creditelor, astfel incat cele cu probleme sa fie detectate si corectate (in limita posibilitatilor ) din timp.