REFERAT GEOGRAFIE: EVOLUTIA TERITORIALA A ORASULUI IASI

Evolutia teritoriala a orasului Iasi I. INTRODUCERE Am ales pentru prezentare evolutia teritoriala a orasului Iasi, deoarece acesta este un oras cu un rol important in istoria tarii noastre, iar studierea acestei teme mi s-a parut atractiva. II. METODOLOGIE In incercarea de stabilire a trasaturilor evolutiei teritoriale a orasului Iasi, am utilizat surse si materiale diverse.Pentru perioada mai veche prevaleaza informatiile istorice si rezultatele sapaturilor arheologice, iar de la finele secolului al XVIII-lea, materialele cartografice din ce in ce mai precise si mai detaliate, cu cat ne apropiem de perioada actuala. In ceea ce priveste problema periodizarii, care nu a fost rezolvata in mod definitiv nici de istorici, in special sub raportul limitei dintre perioada medievala si cea moderna, se afla in vedere in primul rand faptul ca ritmul de ansamblu al evolutiei teritoriale a avut o tendinta de accelerare, de aceea perioadele sunt mai lungi la inceput si apoi din ce in ce mai scurte, mai ales in secolul al XX-lea. O astfel de etapizare tine seama si de gradul de evolutie al preciziei materialelor informative: Finele secolului XVIII-lea este marcat de aparitia primelor planuri ale orasului Iasi, ridicate de topografi militari rusi si austrieci, iar sfarsitul secolului al XX-lea de ridicarea primelor harti topografice romanesti. Ca metode de studiu pentru realizarea evolutiei am mai utilizat metoda observatiei si metoda analizei comparate. III. ISTORICUL CERCETARII 1923-Calauza orasului Iasi 1932-Iasii si orasele din nordul Moldovei, V. Tufescu, Ed. Cartea Romana, Chisinau 1936-Coordonatele geografice ale orasului Iasi 1962-Iasi, Ed. Meridiane, Bucuresti 1980-Iasi: monografie, I.Sandru, C. Mihailescu, Ed. Sport-Turism 1987-Geografia municipiului Iasi, N.Barbu, Al. Ungureanu, Ed. Univ. Al.I. Cuza, Iasi 1995-Iasi, C-tin Rusu, I Holban 2006-Iasi, Laura Chistruga, Institutul European, Iasi IV. ANALIZA EVOLUTIEI TERITORIALE 1. Geografie Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei, in Campia Moldovei.Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. 2. Asezare geografica Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cetatuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari (numit in evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. 3.Evolutia teritoriala propriu-zisa Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afla cuprins intr-un patrulater delimitat de actualele strazi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lapusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasca), nucleul orasului aflandu-se in zona Palatul Culturii (curtea domneasca) si str. Costache Negri (Ulita Veche). Orasul nou s-a extins in toate directiile, cuprinzand in prima faza (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; in a doua faza (secolul XX), au fost incluse cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea noua, de sud, azi numita C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la acestea adaugandu-se Zona Industriala. Orasul are ca suburbii cateva mini-orasele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate inca asezari rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezinta ca asezari urbane: Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cetatuii. Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmand ca aceste localitati sa fie incluse in oras (zona metropolitana), alaturi de alte cateva sate: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. in urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi practic unite cu orasul. Evolutia teritoriala este rezultatul dezvoltarii functionale continue a asezarii, al aparitiei treptate a unor noi functii si al dezvoltarii celor existente, al cresterii necesarului de forta de munca,acoperit atat prin spor natural cat si prin spor migratoriu.Cresterea teritoriala are loc in paralel cu accentuarea diferentierii functionale interne a orasului.Extinderea in suprafata este si rezultatul schimbarilor in genul de viata si al modificarii standardului de trai al populatiei, fie prin traditia de a locui intr-un spatiu mai larg, in mijlocul vegetatiei, fie dimpotriva prin tendinta de a locui in cladiri moderne, cu mai multe etaje, dotate cu un confort sporit. Evolutia teritoriala a fost in trecut influentata de particularilatile locale ale cadrului natural, mai ales de relief si hidrografice care au fost valorificate in mod judicios, intuitiv de catre societatea umana pentru a-si asigura un optimum rezonabil din punct de vedere al conditiilor de exercitare a meseriilor, negotului si transporturilor, al evitarii terenurilor inundabile sau afecate de alunecari de teren si al asigurarii unor distante de parcurs acceptabile in interiorul intravilanului. 4. Municipiul Iasi Iasi este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi, Romania. De asemenea este al doilea oras ca populatie din Romania dupa Bucuresti, fosta capitala a Moldovei si, temporar (in timpul Primului Razboi Mondial) a Romaniei. Potrivit ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, orasul avea la data de 1 ianuarie 2006 o popultie de 306.000 locuitori. Este unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Romania, fiind un important centru cultural, politic si universitar. Orasul Iasi este un oras vechi, ce s-a dezvoltat in conditii geografice complexe.Vatra ocupata de orasul Iasi este situata in zona geografica de contact dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei, unitati cu particularitati naturale distincte. Vatra orasului are forma stelata, cu un nucleu central plasat pe local orasului vechi, din care pornesc mai multe tentacule dezvoltate in lungul drumurilor comerciale feudale : drumul Sarii, drumul Pacurarilor, drumul Tatarasilor, drumul Nicolinei, drumul Buciumuli si drumul Tutores.Forma stelata se datoreaza si fragmentarii reliefului de tip coliniar.Orasul s-a dezvoltat pe numeroase coline : dealul Copoului, dealul Sorogarilor, dealul Miroslava-Galata, dealul Cetatuia s.a. La inceput, orasul a ocupat podul promontoriului de terasa, situat in fata unui vad, Podul Rosu, format de conul de dejectie al paraului Nicolina, ce stranguleaza albia majora, umeda a raului Bahlui.Primul nucleu urban s-a dezvoltat pe locul palatului domnesc in secolele XIV-XV si se intindea pana la actuala mitropolie.In secolul al XVI-lea orasul ocupa podul aceleiasi terase, iar in secolele XVII-XVIII avanseaza spre nord, pe dealul Copou si spre est, ingloband satul Tatarasi.Lunca umeda a raului Bahlui a impiedicat un timp extinderea spre sud.Construirea cailor moderne de comunicatie, in secolul al XIX-lea, stimuleaza dezvoltarea haotica a orasului, prin extinderea tentaculara, fara sa se tina seama de normele de urbanism. Cartiere periurbane, cu aspect rural-Tatarasi, Brosteni, Rufeni, Munteni, Bucium- si targusoarele Socola, Nicotina, Copou, Pacurari si Zahlana au fost treptat cuprinse in intravilanul Iasiului. Suprafata orasului a crescut de la 1623 ha in 1896 la 3024 ha in 1938, (inclusiv comunele suburbane cu 994 ha).Prin sistematizarea inceputa in 1954, teritoriul administrat de oras s-a extins si mai mult, cuprinzand treptat locurile libere dintre tentaculele amintite ajungand in 1970 la 9573 ha, din care 4557 acoperite de constructii. 4.Posibilitati de dezvoltare Construirea unor pasarele in intersectiile cu trafic mare.Repararea tuturor strazilor.Dezvoltarea unei sosele de centura pentru deblocarea traficului si pentru o durabilitate sporita a strazilor.Cladirea mai multor mall-uri.Organizarea unor evenimente de anvergura(concerte,spectacole etc.) la care sa vina turisti.Turismul ar avea o contributie financiara la economia orasului. V. BIBLIOGRAFIE Judetele patriei-Iasi-Sandru I,Bacauanu V,Ungureanu Al-Ed.Academiei 1972. Istoria orasului Iasi-C.Cihodaru, V. Cristian, M. Dinu, V. Neamtu, M. Petrescu-Dimbovita, Gh. Platon, D. Rusu, M. Timofte, Ed. Junimea 1980

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT GEOGRAFIE: EVOLUTIA TERITORIALA A ORASULUI IASI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare